Producători: “Peste 2.000 de medicamente ieftine au dispărut din spitale şi farmacii”

Aceştia susţin că, în condiţiile repetatelor crize de medicamente cauzate de taxă, subiectul dispariţiei medicamentelor ieftine trebuie să fie pe agenda viitorilor membrii ai Parlamentului European.

PRIMER - Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – atrage atenţia candidaţilor la alegerile Europarlamentare că “taxa clawback” – o taxă pe cifra de afaceri introdusă în 2009 şi aplicată exclusiv producătorilor de medicamente – a crescut în medie în anul 2018 cu peste 16% faţă de anul 2017 şi cu 45% faţă de anul 2016, în vreme ce vânzările de medicamente fabricate în ţară au stagnat sau au scăzut.

“Taxa clawback este, de altfel, motivul pentru care în ultimii 4 ani au dispărut din farmacii şi spitale peste 2000 de medicamente, în marea lor majoritate costând sub 25 lei şi fabricate în ţară. În plus, toate medicamentele care costă sub 25 de lei sunt nerentabile, iar producătorii vor fi obligaţi în cele din urmă să le scoată din portofoliu. Astfel că escaladarea acestei taxe face rău la toată lumea: pacienţii nu mai găsesc medicamentele de care au nevoie la preţul corect, sistemul sanitar va trebui să plătească mai mult pentru tratamente mai scumpe, iar industria din ţară nu va putea să-şi continue planurile de modernizare şi extindere”, susţin producătorii de medicamente.

Aceştia spun că, deşi în România există peste 30 de fabrici de medicamente care operează la standarde internaţionale, planurile de dezvoltare ale acestora sunt puse sub semnul întrebării datorită “taxei clawback”.

“În loc să investească în tehnologizare, automatizare şi dezoltarea de produse noi fabricanţii de medicamente din România sunt obligaţi la plata unei taxe injuste, care ajunge la 25% din cifra de afaceri. Anul 2019 a început cum nu se poate mai prost pentru membrii patronatului: creşterea costurilor cu salariile, cu utilităţile şi cu procesul de serializare, însumate la peste 40%, continuă să afecteze competitivitatea acestui sector economic”, a explicat Dragoş Damian, director PRIMER.

Indicatorii economici daţi de instituţiile publice şi private arată o prăbuşire a cotei de piaţă a producţiei de medicamente din ţară, de la 40% în 2006 la 20% în 2016, un deficit de balanţă comercială în industrie de aproape 3 miliarde euro, adică aproape 20% din deficitul total al României şi exporturi de mai puţin de 300 milioane euro, în condiţiile în care ţări ca Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovenia exportă medicamente de peste 2 miliarde euro anual.

“Astfel că, în aceste condiţii, invităm pe toţi candidaţii la alegerile Europarlamentare să îşi facă timp să viziteze cel mai apropiat sit de fabricaţie de medicamente pentru a înţelege potenţialul strategic al acestui domeniu economic dar şi constrângerile şi provocările la care trebuie să facem faţă din cauza taxei clawback”, a continuat Damian.

“Dorim să arătăm viitorilor membrii în Parlamentul European, că dacă în intervalul 2010-2016 domeniul manufacturii de medicamente a înregistrat în Uniunea Europeană o creştere medie anuală ponderată record, de peste 23%, în România fabricaţia de medicamente a stagnat, iar cota de piaţă din ţară şi competitivitatea la export s-au redus” a completat directorul executiv.

PRIMER reaminteşte că semnalează de peste doi ani problemele care au apărut prin creşterea “taxei clawback” şi că singura măsură care poate frâna dispariţia din spitale şi farmacii a medicamentelor ieftine este scutirea de plata “taxei clawback” a medicamentelor care costă mai puţin de 25 lei.