OPINIE. 5 lucruri care fac din Cluj-Napoca un oraș cool pentru startup-uri

Astăzi vorbim despre un oraș efervescent în care ne putem bucura de TIFF, Jazz in the Park sau Untold, dar și de conferințe și competiții care găzduiesc în același loc lideri globali din industria IT. În calitate de reprezentant al uneia dintre cele mai importante platforme de investiții din Europa, am participat recent la a șasea ediție a conferinței Techsylvania, unde inovația și tehnologia sunt încurajate și răsplătite an de an. Cum a ajuns Clujul un hub IT care se dezvoltă constant în noi direcții?, scrie start-up.ro.

Educația

Atât experiența personală, cât și cea acumulată în urma dezvoltării mai multor start-up-uri mi-au demonstrat că educația reprezintă un pilon central în progresul societății. Trebuie să conștientizăm că inițiativele bune nu apar peste noapte, de nicăieri. E nevoie de profesioniști pentru a transforma un departament, o companie, un oraș. Cluj-Napoca de astăzi are în spate un plan pe termen lung, realizat de oameni pregătiți, care au înțeles că resursa umană este esențială pentru dezvoltarea economică, socială și culturală.

În ultimii ani, am observat cu toții efectele adoptării unor politici menite să transforme economia Clujului într-o knowledge economy. Astăzi, avantajul competitiv al unei economii nu mai constă în produse sau servicii, așezarea geografică ori prezența unor resurse naturale, ci în inovare, acces la educație și forță de muncă înalt calificată.

Transformarea Clujului într-un hub IT cunoscut la nivel internațional, evenimentele culturale, implicarea oamenilor și dinamismul orașului vorbesc de la sine.

Oamenii sunt deschiși și au spirit de inițiativă, iar eu consider că educația joacă un rol important. Conform raportului din 2018, prin programele de studii pe care le organizează, Universitatea Babeș-Bolyai școlarizează peste 44.000 studenţi, iar acest număr este în creștere.

În plus, cei care sunt interesați de un MBA (oferit de EMBA University of Hull), pot urma cursurile tot în Cluj. Dacă vă gândiți cumva că vorbesc prea mult doar la nivel teoretic, voi da ca exemplu procesul online de Bugetare participativă (implementat în anul 2013), care permite comunității clujene să vină cu idei, care sunt votate și transformate în realitate. Educație, inițiativă și un plan pe termen lung – „rețeta” pentru transformarea unui oraș.

Tehnologia

Pe de o parte, Clujul este un oraș universitar. Acest lucru înseamnă că facultățile cu profil tehnic formează programatori competenți, care devin fie forța de muncă pentru companiile de profil, fie antreprenorii care au posibilitatea să își dezvolte start-up-urile într-un oraș care oferă instrumentele necesare. Cu inițiative precum clusterul Transilvania IT (fostul iTech Transilvania) sau Techsylvania, Clujul a devenit atractiv chiar și pentru tinerii care luau în calcul posibilitatea emigrării.

Pe de altă parte, vorbim despre un oraș care a înțeles importanța digitalizării. Potrivit studiului „Cererea și oferta de digitalizare”, realizat de Encore Research pentru Transilvania IT Cluster, aproape 40% dintre companii au început deja procesul de digitalizare, iar procesul este finalizat în doar 5% dintre organizațiile incluse în studiu.

Practic, digitalizarea s-a implementat într-o manieră finalizată doar în cadrul companiilor private, dar cele publice sunt cele în care, într-o proporție mult mai mare (70%), procesul se află într-o fază incipientă. Ce înseamnă acest lucru? O oportunitate atât pentru companii, cât și pentru piața de IT. Nu în ultimul rând – o oportunitate pentru Cluj.

Companiile aflate la începutul digitalizării au identificat deja o creștere a productivității, a eficienței în producție, gestiune și vânzări, dar și o mai bună comunicare externă și un mai bun control general. Personal, cred că digitalizarea proceselor prin Robotic Process Automation (RPA) sau Artificial Intelligence (AI) reprezintă viitorul, indiferent că suntem pregătiți să acceptăm sau nu schimbarea.

Comunitatea de startup-uri

Consider că nu putem avea rezultate în niciun domeniu fără implicare colectivă. Când doar un individ își asumă schimbarea, nu este suficient. În același mod, start-up-urile au nevoie de susținere, de un mediu care să le asigure condițiile dezvoltării.

Clujenii au înțeles asta și au construit comunități care se ocupă de organizarea evenimentelor educaționale și de networking, de conectarea start-up-urilor cu potențial investitori. Cluj Startups, de exemplu, este o organizație care ajută la creșterea și susținerea ecosistemului de start-up-uri din Cluj.

Trebuie doar să vezi atmosfera de la Startup Weekend Cluj sau Startup Avalanche din cadrul Techsylvania pentru a înțelege de ce aleg antreprenorii să participe la astfel de competiții. Vă spun din experiență că energia și ambiția celor care urcă pe scenă să-și prezinte start-up-ul îi impresionează chiar și pe cei care au văzut multe pitch-uri de-a lungul timpului.

Făcând parte din juriu în cadrul StarTech Factory, TechStars, Startup Avalanche și Wolves Summit, resimt o creștere a calității business-urilor participante și o apropiere de competițiile internaționale.

Pe lângă această componentă a competițiilor și oportunităților de networking, comunitatea mai are la dispoziție și ClujHub, spațiu unde antreprenori, freelanceri și oameni cu inițiativă găsesc condițiile necesare desfășurării activității.

Exemplele sunt numeroase și am menționat doar câteva. Cred că ideea de bază rămâne aceea că educația duce la conștientizarea importanței implicării colective, iar un oraș precum Cluj-Napoca ilustrează cel mai bine unde putem ajunge atât din punct de vedere antreprenorial, cât și al creșterii calității vieții. Cert e că nu putem aștepta ca lucrurile să se întâmple de la sine.

Accesul la mentorat

Cred cu tărie în puterea mentoratului – fie că este vorba despre alegerea unei persoane care te poate ghida din punct de vedere profesional, fie că admiri pe cineva și ai încredere că te poate sfătui pe plan personal. În business, un mentor poate face diferența între o poveste de succes și un drum plin de provocări care te pot abate de la scopul final. Cred că eșecurile sunt oportunități de învățare, însă, în egală măsură, un mentor are experiența necesară pentru construirea unei strategii bazate pe lecții învățate în ani de zile.

Aș mai sublinia că responsabilitățile sunt de ambele părți. Pe de o parte, mentorul își face timp pentru a oferi din cunoștințele sale, pentru a-l ajuta pe mentee să evolueze. Pe de altă parte, responsabilitatea mentee-ului este de a fi deschis, de a testa inclusiv acele strategii care îl scot din zona de confort sau cu care nu e de acord în totalitate. În caz contrar, cel care beneficiază de mentorat cade în capcana confirmation bias-ului.

În Cluj-Napoca, accesul la mentorat e facilitat de mărimea orașului (smaller city - faster access to mentoring), dar mai ales de comunitatea activă, implicată în diverse proiecte și evenimente de networking. Așa cum am menționat mai devreme, e nevoie de profesioniști pentru a transforma un departament, o companie, un oraș. În aceeași măsură, mentoratul aduce valoare prin apropierea dintre oameni și conștientizarea faptului că trebuie să dăruim dacă vrem să primim înapoi.

Și acest comportament are potențialul de a schimba de la echipe mici care luptă pentru evoluția start-up-ului lor până la un oraș care luptă pentru creșterea calității vieții.

Apropo, potrivit unui clasament realizat de Numbeo în 2019, Cluj-Napoca ocupă primul loc pe plan național în privința calității vieții.

Deschiderea către diversitate și schimbare

Vă spuneam că strategia municipiului Cluj-Napoca a fost concepută pe termen lung, așa cum e si indicat. Una dintre componentele strategiei a fost cea multiculturală. Acceptarea diversității și asigurarea corectitudinii în accesul la resurse publice nu pot fi însă atinse fără o comunitate deschisă. Și uite cum revenim la resursa umană, la educație. V-am scris despre start-up-uri, competiții, conferințe și un oraș model, dar toate sunt formate din… oameni.

Deși nu locuiesc în Cluj, am avut plăcerea să intru în contact cu suficient de multe persoane de acolo pentru a înțelege că unul dintre lucrurile pe care le au în comun este un concept pe care nu aș dori să îl traduc în română – și anume humbleness.

Cred că being humble e cheia pentru succesul pe termen lung. E despre abilitatea de a înțelege că nu totul e despre tine și despre puterea de a renunța la ego sau unele beneficii personale pentru binele comun, the greater good.

Vă mulțumesc dacă ați avut răbdarea să mă urmăriți până la final. Dacă ați citit doar paragraful introductiv și ați sărit apoi direct aici, aș putea rezuma articolul în 3 cuvinte: faini clujenii ăștia!

Adrian Enache