România, depășită de Ungaria și Bulgaria, dar în fața Moldovei și Serbiei în topul celor mai competitive state

Scorul general obţinut de România este de 64,4 puncte din 100, în creştere cu 0,9 puncte comparativ cu situaţia din 2018. Înaintea României se află state precum Cehia (locul 32), Polonia (37), Slovacia (42), Rusia (43), Ungaria (47) şi Bulgaria (49). România devansează însă ţări precum Grecia (59 puncte), Turcia (61), Serbia (72) şi Republica Moldova (86).

În ediţia din acest an, războaiele comerciale demarate de preşedintele Donald Trump au făcut ca Statele Unite ale Americii să piardă poziţia de campion al lumii în termeni de competitivitate. Cu un scor de 83,7 puncte, SUA se situează pe poziţia a doua, fiind devansate de Singapore, care a obţinut un scor de 84,8 puncte. Hong Kong a urcat patru poziţii şi se situează pe locul al treilea cu un scor de 83,1 puncte.

WEF subliniază însă că datele pentru raportul din acest an au fost strânse înainte de protestele care destabilizează de mai multe săptămâni fosta colonie britanică. Urmează în ordine, Olanda, Elveţia, Japonia, Germania, Suedia, Marea Britanie şi Danemarca. La polul opus, pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Republica Democrată Congo, Yemen şi Ciad.

„Una din principalele îngrijorări în prezent este capacitatea redusă a guvernelor şi băncilor centrale de a utiliza politica monetară pentru a stimula creşterea economică. Acest lucru face şi mai importantă adoptarea de politici destinate creşterii competitivităţii pentru a stimula productivitatea, a încuraja mobilitatea socială şi a reduce inegalitatea veniturilor”, a declarat Saadia Zahidi, autorul raportului şi membru în boardul WEF.

Forumul Economic Mondial (WEF), care reuneşte în fiecare an în staţiunea de ski Davos elita politică şi economică a lumii, publică începând din 1979 un clasament al celor mai competitive naţiuni ale lumii în termeni de productivitate şi creştere pe termen lung. Raportul măsoară competitivitatea pe o scară de la zero la 100 pe baza unor indicatori precum infrastructura, sănătatea, piaţa muncii, sistemul financiar, calitatea instituţiilor publice şi deschiderea economică.