Terapie asistată de roboţi pentru copiii cu autism, dezvoltată la UBB

Proiectul de ROBOterapie DREAM (Development of Robot-Enhanced therapy for children with AutisM spectrum disorders) este singurul de acest fel din România şi are ca scop dezvoltarea inovativă a unor roboţi inteligenţi şi autonomi utilizabili în diagnosticul şi terapia copiilor cu tulburare de spectru autist.

Proiectul este finanţat printr-un grant, prin programul FP7 al Comisiei Europene, fiind, la câştigarea sa în 2014, cel mai mare grant pe tema aceasta acordat de Comisia Europeană.

Proiectul este unul internaţional, fiind derulat prin colaborarea unor echipe de cercetători, psihologi, informaticieni şi ingineri din Belgia, Franţa, Marea Britanie, România şi Suedia. Activităţile clinice din proiect sunt derulate în Romania, în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie/Institutul de Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai (UBB).

“Rezultatele sunt încurajatoare, rezultatele finale le vom şti în 2018. Speranţa noastră este să creăm un sistem care după aceea să fie utilizat la scară largă, în afara cadrului terapeutic, în şcoli şi de părinţi acasă. De aceea este o nouă generaţie de roboţi şi de aceea a fost nevoie de implicarea colegilor care lucrează pe inginerie, pe computer science, pentru că a fost nevoie să îl faci pe robot să funcţioneze fără terapeut în anumite situaţii”, a declarat directorul grupului român din cadrul proiectului DREAM, Daniel David.

Scopul şedinţelor de terapie asistată de roboţi este antrenarea abilităţilor de imitaţie, atenţie împărtăşită, joc şi aşteptarea rândului la copiii cu un diagnostic de tulburare de spectru autist, cu vârsta cuprinsă între 4 şi 6 ani.

În această etapă a proiectului cercetătorii şi-au propus să testeze, comparativ cu tratamentul clasic în autism, eficienţa robotului Nao în dezvoltarea unor abilităţi cheie în dezvoltarea copilului. Inovaţia proiectului constă în dezvoltarea unor roboţi inteligenţi, cu un grad ridicat de autonomie, care răspund mai exact nevoilor de tratament ale copiilor.

“Mintea lor (n. red. - a copiilor cu simptome din spectrul autist) este astfel creată încât le este mult mai uşor să interacţioneze cu lumi simple şi predictibile. Fiinţa umană este foarte complexă. Numai atunci, când, de exemplu, zâmbim, sunt implicaţi zeci de muşchi şi este un mediu extrem de complex”, a explicat Daniel David.

Potrivit acestuia, una dintre ipotezele care stau la baza explicării mecanismului de manifestare a autismului este că acei copii care prezintă simptomele reuşesc mai bine să acceseze informaţia din mediul înconjurător atunci când au de-a face cu un robot, faţă de o fiinţă umană. Explicaţia constă în faptul că fiinţa umană este prea complexă ca ei să o poată decoda, înţelege şi reacţiona adecvat la stimulările care există în mediu.

Echipa de cercetători de la Institutul de Psihoterapie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a demarat cercetările de terapie asistată de roboţii inteligenţi pentru copiii cu autism în 2007.

“Cercetările pentru un medicament durează cam 12-15 ani. Iată că noi după 10 ani am reuşit să trecem - din fazele iniţiale, când am lucrat cu subiecţi sănătoşi, pe loturi mici de subiecţi - la un grad mare”, a mai spus David.

În acest proiect sunt implicate echipe de cercetare de la şase universităţi europene, inclusiv UBB, şi o firmă. Membrii echipei speră ca în 2018 să poată avea întrunite toatele elementele pentru ca terapia să poată fi folosită la scară largă.