monitorulcj.ro Menu
Educație

Facultățile din Cluj-Napoca unde absolvenţii de liceu S-AU ÎNGHESUIT să prindă un loc

Absolvenţii de liceu au ales informatica şi medicina, ignorând facultăţi care specializează în meserii bine plătite.

În Cluj-Napoca, specialiştii în IT sunt la mare căutare pe piaţa muncii, oraşul susţinând noile tehnologii şi aici activând sute de firme din acest domeniu. Multe dintre acestea racolează angajaţii de pe băncile facultăţilor, iar astfel diploma de licenţă asigură automat un loc de muncă în acest domeniu.

Facultatea de Matematică-Informatică a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) are alocate pentru anul universitar 2018/ 2019 un număr de 561 de locuri la specializarea Informatică pentru limbile română, maghiară, germană şi engleză în primul an, numărul fiind constant din 2015.


”UBB acordă o atenţie ridicată specializărilor practice, şi vorbim aici şi de Informatică, aceasta fiind din ce în mai cerută în ultimii ani. În momentul în care termină facultatea, absolvenţii de Informatică îşi găsesc aproape automat un loc de muncă în domeniu, dacă nu şi-l găsesc încă de pe băncile facultăţii. Noi încercăm să pregătim toţi studenţii pentru cerinţele pieţei muncii, care sunt corelate cu ceea ce îşi doresc angajatorii, în condiţiile în care avem parteneriate cu firme din domeniul IT. Ne adaptăm în permanenţă modul de predare şi curricula în funcţie de ceea ce ne cere piaţa. Facultatea de Matematică-Informatică este una în care solicitarea din partea elevilor este foarte mare, astfel că avem întotdeauna un număr mult mai mare de candidaţi decât locurile oferite”, a declarat purtătorul de cuvânt al UBB, Laura Irimieş.

Aceasta a explicat că, din păcate, deşi există o cerere mare pentru specializarea de Informatică, locurile nu pot fi suplimentate mai mult decât o permit spaţiile de învăţământ, de practică şi numărul profesorilor.


”Dacă noi am creşte artificial numărul locurilor alocate în anul întâi, ar însemna să supraîncărcăm şi spaţiile de învăţământ şi normele profesorilor, ceea ce ar duce la diminuarea calităţii actului de educaţie şi ar implica şi costuri financiare suplimentare”, a menţionat Irimieş.