Curtea de Conturi. Şcolile din Cluj au primit 0% finanţare de la consiliile locale şi judeţene

Subfinanţarea cronică a educaţiei şi şcolilor româneşti este reflectată în cel mai recent Raport de audit al performanței privind finanțarea învățământului preuniversitar, în perioada 2014-2016, făcut de Curtea de Conturi şi dat publicităţii la sfârşitul anului trecut. În anul 2016, primăriile și consiliile județene au contribuit la finanțarea școlilor cu suma de 65.087.355 lei, sumă care reprezintă un procent de doar 0,60 % din finanțarea de bază efectuată de la bugetul de stat.

Suma de 65 de milioane de lei, cât au alocat primăriile şi consiliile judeţene din bugetele proprii pentru finanţarea de bază a şcolilor din localităţile sau judeţele lor, raportata la cele 3 milioane de elevi, înseamnă o alocare de aproximativ 21 de lei pe an, pentru fiecare elev. Restul finanţării a fost asigurată din bugetul central, scrie edupedu.ro.

Elevii au reclamat probleme cu stablirea acestui cost pentru anul 2019, într-o scrisoare adresată Guvernului.

Finanţarea de bază, aprobată anual prin legea bugetului de stat, se repartizează pe comune, oraşe şi municipii de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare judeţene.

Dacă vor să susțină școlile din localitățile lor, primăriile și consiliile locale au posibilitatea să o facă, potrivit art. 103 alin.(2) din Legea nr. 1/2011, care prevede: ”Consiliile locale şi consiliul judeţean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot contribui din bugetele proprii la finanţarea de bază şi complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.” În realitate însă, primăriile nu se înghesuie să aloce fonduri pentru școli.

În anul 2016, primăriile au contribuit la finanțarea școlilor cu suma de 65.087.355 lei, sumă care reprezintă un procent de 0,60 % din finanțarea de bază efectuată de la bugetul de stat. Potrivit raportului citat, numai în cazul a două județe au fost efectuate plăți de peste 2% din finanțarea de la bugetul de stat repartizată județului (cea mai mare implicare în finanțarea cheltuielilor de personal din învățămîntul preuniversitar, la nivelul anului 2016, au avut-o județul Călărași cu un procent de 2,51% și județul Giurgiu cu un procent de 2,25%).

În rest, în 27 de județe și București primăriile s-au implicat în finanțarea acestor cheltuieli într-un cuantum sub 1% sau deloc (ex. Arad, Bacău, Botoșani, Cluj, Galați, Harghita, Hunedoara, Mureș, Satu Mare, Suceava, Vaslui).

“România se confruntă cu importante provocări în ceea ce priveşte scăderea natalității și migrația  românilor  cu  un  efect  direct  asupra  participării la  învăţământul  preuniversitar  iar finanțarea  unităților  de  învățământ  în  baza  costului  standard/elev,  în  condițiile  lipsei  unui sistem unitar de evaluare și stabilire a fondurilor bănești necesare nevoilor reale ale unităților de învățământ, în special cele vulnerabile la factorul demografic precum si cele aflate în regiuni slab dezvoltate, poate crea unele inechități financiare între unitățile de învățământ, cu afectarea directă a calității procesului educațional al elevilor și implicit a reușitei în viață a acestora”, menţionează raportul de audit.

Cum sunt finanţate şcolile

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente: finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.

Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumitecategorii de cheltuieli: cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani; cheltuieli cu pregătirea profesională; cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor; cheltuieli cu bunuri şi servicii.

Raportul de audit al performanței privind finanțarea învățământului preuniversitar 2014-2016

“Considerăm că ar fi necesară revizuirea programelor educaționale pentru a răspunde mai bine nevoilor de formare ale indivizilor și ale pieței muncii; dezvoltarea competențelor transversale, ale abilităților antreprenoriale și a competențelor lingvistice; creșterea utilizării calculatorului în programa școlară, monitorizarea inserției absolvenților pe piața muncii, în vederea identificării dificultăților pe care le întâmpină.Totuși, adevărata provocare a sistemului național de educație o reprezintă scăderea numărului de copii, urmare unei strategii demografice incoerente”.

PLĂŢI

0,00% gradul de finanţare a învăţământului preuniversitar din bugetele proprii ale primăriilor din judeţul Cluj