Presiunea alegerii viitorului. Elevii și liceenii se „luptă” cu drumul pe care să îl aleagă în viață

La  școala „Octavian Goga” din Cluj-Napoca s-au întâlnit miercuri un polițist, un consilier juridic, o asistentă medicală, o farmacistă, un psiholog, un jurnalist și un programator. Aparent, acești oameni nu au nimic în comun. Însă tocmai această diversitate i-a adus împreună. Profesoarele Cerasela Varga și Alina Teodorescu au organizat o întâlnire între ei și elevii de clasa a VII-a și a VIII-a, pentru un dialog.

De la programatori la medici și actori

Copiii deja încep să se gândească la drumul pe care îl vor alege în viață. Unii știu sigur ce profesie ar vrea să aibă, sunt informați, în timp ce altora le surâde o idee, dar nu au foarte multe informații. Preferințele elevilor variază. Majoritatea vor să devină medici, avocați, programatori, meserii care pe termen lung le asigură un venit bun și sigur. Pe de altă parte, câțiva ar vrea să ajungă actori. Cert este, că mulți dintre ei fug de „munca de birou”. Or, generațiile tinere doresc flexibilitate la locul de muncă.

Cei care doresc să devină medici sau avocați visează să ajute oamenii, iar cei care se văd programatori sunt fascinați de evoluția tehnologică. Unii se gândesc deja să plece din țară.

Lorena, o tânără timidă cu ochi albaștri vrea să devină medic, însă își dorește să facă asta într-o țară mult mai dezvoltată, cum ar fi Elveția. Vlad, fiind pasionat de istorie, dar și de medicină, dorește să ajungă medic militar.

„Sunt fascinat de războaie și pasionat de istorie, dar și de ceea ce înseamnă medicina. Așa le pot îmbina pe cele două. Mi se pare că așa aș fi în centrul problemei și aș putea ajuta oamenii care au nevoie cu adevărat de ajutor”, spune Vlad..

Câteva tinere înalte, zvelte, cu ochi luminoși ar vrea să se orienteze spre o carieră artistică, să joace pe scenă, chiar dacă rezultatele lor la matematică sunt foarte bune.

„Sunt deschisă și nu mă pricep să fac lucruri fixe. Vreau să transmit ceva lumii”, mărturisește Beatrice.

Printre meseriile mai ieșite din comun pe care și le doresc tinerii sunt cele de detectiv și de medic patolog.

Presiunea alegerii unui viitor

Fiecare dintre cei prezenți, care au vorbit în fața elevilor, au avut același îndemn: „Urmați-vă visurile!”. De cele mai multe ori însă, acest îndemn nu poate fi ascultat din cauza presiunii la care tinerii, atât cei care trebuie să aleagă un liceu, cât și cei care trebuie să aleagă o facultate sunt supuși. Presiunea din partea familiei, a cunoscuților, a banilor. Tinerii pășesc pe o sârmă subțire, nesigură, spre viitor.

„Este foarte mare diferență între imaginea formată despre ce înseamnă o specialitate, o meserie, un domeniu de activitate din perspectiva elevului și ce înseamnă în realitate, când într-adevăr ajunge persoana respectivă să se confrunte cu situații cotidiene. Aici ajută foarte mult faptul că se mută focusul de pe ce au de învățat în școală pe cum va fi când vor lucre, ce activități, ce rutină vor avea”, explică Cristian Pușcaș, psihiatru pediatric.

Pentru cei de clasa a VIII-a există o presiune în ceea ce privește alegerea profilului, cunoștințele îndemnându-i de cele mai multe ori să aleagă realul, chiar dacă ei sunt talentanți pe partea de uman.

„Există, din păcate, și tot persistă ideea că cele mai bune clase sunt cele de real. Întotdeauna clasa A va fi cea de matematică-informatică, unde se învață cel mai mult. Dacă cineva este compatibil e bine, dacă nu este compatibil, dar ar avea performanțe pe domenii umaniste ori trebuie să aleagă o clasă cotată mai slab sau se va chinui cu matematica. Poate fi cineva foarte bun și foarte performant și fără să știe matematică. Sunt foarte multe domenii pe care se poate profesa ulterior fără aceste cunoștințe. Ar trebui să se conștientizeze că în clasa a VIII-a, un copil încă nu poate să își decidă viitorul și să se aleagă o clasă în funcție de preferințe, în funcție de înclinațiile copilului”, a adăugat psihiatrul.