monitorulcj.ro Menu
Politică

Ce vrea Călian să facă în ultima sesiune parlamentară?

Deputatul PDL Petru Călian are ca obiectiv, în ultima sesiune parlamentară din mandatul 2008-2012,  adoptarea a două proiecte de lege al căror iniţiator este.

Cele două legi se referă la protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, respectiv la modificarea şi completarea Legii nr.69/2000, Legea educaţiei fizice şi sportului, consolidată în 2009, care prevede modificarea actualei legislaţii a cluburilor sportive de fotbal în vederea finanţării lor de către primării şi consilii judeţene. Deputatul PDL a cerut procedura de urgenţă pentru adoptarea celor două proiecte.

Astfel, potrivit iniţiativei legislative privind protecţia copiilor, părinţii care au minori în îngrijire şi doresc obţinerea unui contract de muncă în străinătate au obligaţia să notifice autorităţile inainte de plecarea la muncă în strainătate. Iniţiativa urmăreşte „o mai mare responsabilizare a părinţilor şi a tuturor instituţiilor implicate în drepturile minorilor, stabilind obligaţii clare sub sancţiuni corespunzătoare, menite să asigure o protecţie efectivă a copiilor neglijaţi de proprii părinţi“.

„La ora actuală, în România există copii de ordinul sutelor de mii afectaţi de fenomenul migraţiei, copii abandonaţi acasă care suferă tulburări psiho-afective, tulburări de comportament, carenţe în dezvoltarea biologică şi emoţională“, precizează deputatul, într-un comunicat de presă. Petru Călian îşi motivează cea de-a doua iniţiativă privind cluburile sportive de fotbal, prin faptul că legislaţia actuală are nevoie de modificări în ceea ce priveşte acţionariatul, astfel încât, să poată fi acţionari ai societãţilor comerciale sportive pe acţiuni nu doar persoanele fizice şi juridice, ci şi autorităţile locale, respectiv primăria sau consiliul judeţean.

„Necesitatea introducerii acestor prevederi rezultă din faptul că există cazuri în care autorităţile publice investesc în cluburile sportive, dar nu au dreptul de a face parte din structura de acţionariat. Un exemplu in acest sens îl reprezintă cluburile de fotbal CFR Cluj si U Cluj, dar şi alte cluburi de fotbal din ţară, care nu pot sa fie finanţate la ora actuală de către cele două instituţii“, se mai precizează în comunicat.