2012, anul frământărilor, pe scena politică românească

Totul a culminat însă cu supendarea preşedintelui Traian Băsescu, iar românii au fost chemaţi la referendum, care însă nu a fost validat.

Grevele de lux ale aleşilor au blocat Senatul

Prima zi a sesiunii parlamentare din ianuarie, anul curent, a debutat cu protestul USL - pe atunci în Opoziţie - faţă de decizia celor din PDL de a nu organiza alegeri anticipate. Astfel, parlamentarii Uniunii au anunţat că nu vor participa la şedinţele de plen şi că îşi vor încasa doar indemnizaţiile de bază, pe care unii dintre ei le vor dona. Democrat liberalii i-au acuzat pe social democraţi şi pe liberali că se comportă irsponsabil şi imatur, exact „ca la grădiniţă“. Greva parlamentară a USL a blocat şi activitatea Senatului aproape complet, pentru o bună bucată de vreme. Camera Deputaţilor a rămas singura Cameră funcţională, însă şi activitatea acesteia a fost afectată de gestul USL.

Primele schimbări la Guvern

În luna ianuarie oamenii au ieşit în stradă, în întreaga ţară, cerând demisia premierului Emil Boc şi organizarea de alegeri anticipate. Ca urmare a protestelor, Boc a demisionat, în 6 februarie din funcţia de premier, alături de întreg cabinetul său. Funcţia de premier a fost preluată de Mihai Răzvan Ungureanu. Nici acesta nu a stat însă, prea mult, Cabinetul său pierzând încrederea Parlamentului, prin adoptarea moţiunii de cenzură iniţiată de USL. La scurt timp, preşedintele Traian Băsescu l-a numit premier pe Victor Ponta. Pe de altă parte, în PDL cresc tensiunile, având loc plecări în tabăra USL. De altfel, după alegerile locale din 10 iunie, au urmat şi schimbările în Partidul Democrat Liberal.

Planul USL, în câţiva paşi

În luna iulie, în mai puţin de o săptămână, USL a reuşit să înlăture oamenii PDL din cele mai importante instituţii ale statului, să înlocuiască şefii celor două Camere ale Parlamentului, şi să îl suspende pe Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României. Cei şapte paşi gândiţi de USL au fost făcuţi rapid, ignorind regulile de funcţionare a Parlamentului, neţinând cont de limitele Cosntituţiei şi în ciuda avertizărilor internaţionale. Traian Băsescu a fost suspendat, iar românii au fost chemaţi la referendum, care însă nu a fost validat.

Ulterior, pentru parlamentare, democrat liberalii au format alianţa electorală ARD (Alianţa pentru România Dreaptă), care la Cluj a obţinut un scor bun, mai exact, 23,13% pentru Camera Deputaţilor şi 24,26% pentru Senat. După scrutinul din 9 decembrie, unii democrat liberali au recunoscut că ARD nu a fost o variantă fericită, şi că probabil ar fi trebuit să candideze tot sigla PDL.

UDMR a rămas „cu buza umflată“

2012 este şi anul în care UDMR nu a mai reuşit să intre la guvernare, în ciuda discuţiilor cu liderii USL. Dacă social democraţii erau iniţial, dispuşi să negocieze cu Uniunea, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu liberalii, care au respins cooptarea acesteia la guvernare. Chiar înaintea alegerilor parlamentare, analiştii politici au atras atenţia asupra faptului că e prima dată când UDMR ar trebui să se teamă, pentru că ar putea rămâne „pe dinafară“. De altfel, după ce a fost desemnat în funcţia de premier, Victor Ponta a anunţat că UDMR nu va intra la guvernare, alături de USL.