Plăcuţele multilingve, un subiect politic fals?

Social democraţii clujeni consideră că Emil Boc și administrația liberală a municipiului Cluj-Napoca continuă să întrețină un subiect politic fals, cel al plăcuțelor multilingve, după ce în iunie 2016, UDMR Cluj și PNL Cluj au agreat să includă în protocolul de guvernare locală montarea de plăcuţe trilingve - română, maghiară, germană - la intrările în localităţile în care cele două formaţiuni au majoritate în consiliul local, implicit municipiul Cluj-Napoca.

„Este regretabil că Emil Boc întreține acest subiect politic fals, în timp ce Timișoara, Brașov, Sibiu sau Mediaș, au depășit etapa asperităților culturale în favoarea unui model multicultural european. Emil Boc și majoritatea liberală trebuie să înțeleagă că subiectele populiste nu mai sunt priorități în agenda clujenilor și că este necesar să modernizeze intrările în oraș peste care au trecut mai bine 50 de ani. Cluj-Napoca, Klausenburg, Kolozsvár, Claudiopolis înseamnă tot Cluj-Napoca domnule Boc, tot aceeași comunitate” , a declarat deputatul Horia Nasra, președintele PSD Cluj.

Protocolul cu UDMR

După alegerile locale de anul trecut, UDMR a inclus în protocolul semnat cu PNL montarea de plăcuţe trilingve - română, maghiară, germană - la intrările în localităţile în care cele două formaţiuni au majoritate în consiliul local. Printre acestea se numără și Cluj-Napoca, Câmpia Turzii, Aghireșu.  

Astfel, potrivit protocolului, UDMR-ului i-a revenit atunci funcția de viceprimar, iar PNL a fost susținut pentru cea de președinte al Consiliului Județean. De asemenea, potrivit protocolului, în localităţile din judeţ unde PNL şi UDMR formează majorităţi vor fi amplasate plăcuţe cu denumirea în română, maghiară şi germană a localităţii respective, chiar dacă populaţia minoritară deţine o pondere mai mică de 20%.

Decizia Tribunalului Cluj

Marţi, Tribunalul Cluj a decis să îl oblige pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe indicatoare la intrările în Cluj-Napoca şi cu denumirea în limba maghiară a oraşului, Primăria urmând să facă recurs în 15 zile.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, a declarat, marţi, că magistraţii au admis o cerere de amplasare a plăcuţelor bilingve formulată de Asociaţia Minority Rights.

”Tribunalul Cluj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia Minority Rights în contradictoriu cu primarul municipiului Cluj-Napoca având ca obiect obligaţia de a face. Obligă pârâtul (primarul municipiului Cluj-Napoca – n.r.) la inscripţionarea pe aceleaşi tăbliţe indicatoare a denumirii localităţii Cluj-Napoca şi în limba maternă a minorităţii etnice maghiare. Cu drept de recurs în 15 zile la Curtea de Apel Cluj”, a spus Simona Trestian.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, a declarat că denumirea oraşului în limbile română şi maghiară trebuie să fie pe acelaşi indicator, însă nu se precizează pe care, dacă e vorba doar de indicatoarele de la intrările în oraş sau de toate plăcuţele pe care apare denumirea oraşului.

Ea a mai afirmat că asociaţia respectivă a formulat cereri ca plăcuţele să fie inscripţionate cu denumirea oraşului şi în alte limbi, dar acestea au fost respinse.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat că municipalitatea va face recurs la Curtea de Apel Cluj.

Asociaţia Minority Rights Cluj-Napoca a început în 2015 procesul prin care a cerut Tribunalulul Cluj să îl oblige pe primarul Enil Boc să amplaseze inscripţii şi în limba maghiară la intrările în municipiu.