Politică
Liderul UDMR, Kelemen Hunor: “Drepturile minorităților naționale din Europa trebuie apărate prin reglementări la nivelul UE”
Președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Kelemen Hunor, a spus joi la Congresul FUEN 2017 (Federal Union of European Nationalities) că Uniunea Europeană reglementează foarte strict ceea ce se întâmplă cu carnea de porc sau de pui de la abatoare până în farfuriile oamenilor, dar nu are un set de reguli pentru apărarea minorităților din țările membre.
Kelemen Hunor a subliniat totodată importanța adoptării unui pachet de reglementări care, conform acestuia, să apere interesele celor 60 de milioane de cetățeni ai Uniunii care fac parte din comunitățile de minorități etnice sau religioase din cele 28 de state membre UE.
UDMR a inițiat, în acest sens, lansarea unei campanii de strângere a unui milion de semnături, pe tot teritoriul Uniunii Europene, participanții la Congresul FUEN 2017 discutând joi și vineri despre situația menționată.
"Inițiativa noastră se referă la a găsi o modalitate prin care la nivelul Uniunii Europene să se poată reglementa un set minimal și obligații, responsabilități minimale pentru statele membre și în ceea ce privește minoritățile etnice, lingvistice și religioase autohtone. Fiindcă vorbim de 60 de milioane de persoane în UE și aproape 100 de milioane pe continent, bineînțeles, nu toți sunt membrii UE sau cetățeni în statele membre. Noi credem că dacă vorbim de UE soarta și păstrarea identității celor 60 de milioane trebuie să fie la fel de importantă ca și alte aspecte reglementate foarte strict la nivelul UE. Și am dat un exemplu: cum ajunge porcul sau puiul de la crescătorie până în farfuria omului. E foarte strict reglementat. Eu cred că la fel de strict trebuie reglementat și ce se va întâmpla cu 60 de milioane de persoane, pentru că vorbim de oameni”, a declarat, potrivit Agerpres, liderul UDMR, detaliind o afirmație făcută în discursul său la congres.
El a afirmat, în fața participanților la congres, că UE nu poate să se sustragă responsabilităților de reglementare a drepturilor minorităților.
Liderul UDMR a vorbit și despre faptul că în România, după 1990 s-au făcut, potrivit acestuia, câțiva pași considerați încurajatori în domeniul drepturilor minorităților, însă după aderarea țării noastre la NATO demersurile în această direcție au fost 'încetinite'.
“Minoritatea noastră cere ceea ce ni s-a promis în 1918. Deci ce ni s-a promis atunci când Transilvania s-a unit cu România? Promisiunea a fost ca toate minoritățile naționale să poată folosi limba maternă atât în administrația publică cât și în viața culturală, la nivelul autorităților locale, cât și în justiție. Nu cerem nimic altceva decât să fim recunoscuți ca factor component al puterii de stat”, a mai spus Kelemen.
Liderul UDMR a respins, la congres, afirmațiile potrivit cărora lansarea inițiativei Minority SafePack ar fi fost făcută pentru pregătirea unui separatism etnic și pentru punerea în pericol a integrității teritorială a României.