ALDE Cluj cere corectarea reducerii de locuri la marile universități, printre care şi UBB Cluj

Liderul organizaţiei municipale a ALDE, conf. univ. dr. Radu Silaghi- Dumitrecu subliniază că totalul locurilor bugetate de minister în mediul universitar crește în 2018.

“Din păcate aceasta și alte măsuri salutare sunt subminate de faptul că la unele dintre cele mai prestigioase universități din țară, inclusiv UBB, numărul de locuri bugetate de către MEN a scăzut”, a declarat Radu Silaghi- Dumitrescu, într-o conferinţă de presă.

Reprezentanţii ALDE vin cu 12 argumente pentru a-şi susţine punctul de vedere. Unul din acestea se referă la faptul că Universitatea Babeş-Bolyai se regăseşte în clasamente internaţionale.

Argumentele expuse de liderul ALDE Cluj-Napoca sunt:

“1. În UE, România are unul dintre cele mai mici procente de cetățeni cu studii superioare. Universitățile românești încă se luptă să se afirme între primele 500 din lume. Regional, în clasamentul universităților din cele 13 țări care au aderat la UE după anul 2000, România este prezentă prin 5 universități – cea mai bine clasată fiind UBB (locul 17). Aceste universități trebuie sprijinite/recompensate, nu sancționate.

2. Învățământul din România este încă subfinanțat dramatic. Credem că ajustările trebuie făcute numai prin suplimentarea finanțării acelor domenii pe care le considerăm prioritare – nu prin reduceri de buget.

3. Ținta de a avea absolvenți bine pregătiți în domeniile prioritare ale strategiilor naționale (bioeconomie, tehnologia informațiilor și a comunicațiilor etc) se poate atinge în primul rând cu contribuția celor mai bine pregătiți specialiști – aflați la universitățile deja validate ca atare de clasamentele profesionale internaționale.

4. Au fost rezervate locuri pentru pregătirea studenților care doresc să devină profesori în sistemul preuniversitar. Salutăm principiul generos, însă în opinia noastră problema esențială este că studenții nu sunt atrași de o viitoare carieră de profesor. Motivele sunt salarizarea nesatisfăcătoare și statutul social precar al profesorilor. ALDE Cluj-Napoca va propune un pachet de măsuri mai complexe, care să meargă dincolo de simpla alocare de locuri la facultate.

5. MEN observă că unele universități dintre cele care ar suferi reduceri au programe cu prea puțini studenți, sau cu prea mulți. Totuși, în anumite domenii esențiale prima situație este inerentă. Cea de-a doua este provocată de subfinanțare.

6. Locurile eliberate prin abandon școlar (invocate de MEN ca indiciu de management defectuos) vor putea fi corectate numai după ce MEN va furniza cadrul legal. Până atunci, ele nu pot constitui un argument pentru reduceri de fonduri. Dimpotrivă, ele pot fi un indiciu al unor standarde profesionale/didactice mai înalte.

7. MEN a sugerat ca universitățile să își folosească pentru burse studențești excedentul din alocația bugetară. În realitate, alocația bugetară nu este suficientă nici măcar pentru plata salariilor de bază – cu atât mai puțin pentru materiale didactice și de cercetare. Nu există excedent din alocația bugetară.

8. MEN notează că există prea puțini absolvenți în anumite domenii importante. Totuși, nu universitățile mari au creat astfel de derapaje. Apoi, situația reflectă interesul societății astfel încât schimbarea ei necesită măsuri mai complexe – dar nu reducând din locurile bugetate la cele mai performante programe din țară.

9. MEN notează lipsa de satisfacție a absolvenților/societății față de performanța universităților. Răspunsul trebuie să fie sprijinirea celor mai performante programe, a celor cu cei mai buni specialiști –dar și măsuri mai complexe dincolo de sprijinirea financiară (informare, modernizare, integrare cu mediul economic etc).

10. MEN notează că „91% dintre toate lucrările de cercetare au fost în domeniile ingineriei, științelor exacte, matematicii și tehnologiei informațiilor”. Informația este incorectă, incompletă și incompatibilă cu specificul domeniilor științifice în privința cunoștințelor generate, a modului de diseminare și a practicilor de evaluarea academică la nivel competitiv.

11. S-au alocat uniform fiecărei universități procentaje pentru locuri dedicate studenților proveniți de la licee din mediul rural, sau celor care doresc să devină profesori. Acest model uniform nu ține cont de specificul fiecărei universități (diferă numărul de licee din mediul rural adiacent, diferă accentul pe programe ancorate în mediul economic/industrial, există programe care permit dar nu au ca obiect exclusiv pregătirea de profesori). În opinia noastră este posibil ca modalitatea de aplicare a algoritmului să fi fost afectată de detalii tehnice din raportările universităților, insuficient verificate sau cântărite de către acestea.

12. Dincolo de argumentele tehnice, prestanța morală și profesională a unora dintre interlocutorii din acest conflict de idei trebuie să primeze, mai ales când aceștia enunță principii general valabile. Prin urmare, fie că ne conving sau nu, se cuvine să le dăm dreptate și să ajustăm ceea ce ni se solicită să ajustăm.

Salutăm angajamentul de sprijin al MEN pentru marile universități în demersul de a se integra în noile rețele UE de „universități europene”, ca și disponibilitatea anunțată public pentru dialog cu toți actorii relevanți. Sperăm ca universitățile să profite de această disponibilitate în manieră constructivă și productivă. În ce ne privește, vom încerca și noi să le sprijinim demersul în aceeași manieră. Vom prezenta prin urmare MEN propunerile noastre de posibile soluții pentru corectare, dar și un pachet de propuneri de măsuri normative sau legislative pe termen mai lung.”