Politică
Europarlamentarul Daniel Buda (PNL/PPE): „Europenii doresc ca UE să dispună de un buget mai mare pentru a aborda criza generată de COVID-19”
Europenii doresc ca UE să dispună de un buget mai mare pentru a aborda criza generată de COVID-19.
Majoritatea respondenților (56%) unui sondaj recent spun că Uniunea Europeană ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a depăși impactul pandemiei. Sănătatea publică este pe primul loc, urmată de redresarea economică și schimbările climatice, amintește europarlamentarul PNL/PPE Daniel Buda.
Europenii doresc un rol mai important pentru UE
Potrivit unui nou sondaj de opinie comandat de Parlamentul European și desfășurat în a doua parte a lunii iunie 2020, aproape șapte din zece respondenți (68%) doresc ca Uniunea să joace un rol mai important în lupta împotriva crizei. Peste jumătate (56%) cred că în acest scop Uniunea ar trebui să dispună de mai multe mijloace financiare, care ar trebui direcționate mai ales pentru a combate impactul pandemiei asupra sectorului sănătății și al economiei. Peste jumătate dintre respondenți (53%) continuă să nu fie mulțumiți de nivelul de solidaritate între statele membre în timpul pandemiei, deși, comparativ cu luna aprilie, mai multe persoane au acum o perspectivă pozitivă (+5 puncte).
„Rezultatele sondajului indică în mod clar că cetățenii Uniunii se așteaptă ca Uniunea să demonstreze mai multă solidaritate și să ia mai multe măsuri pentru a ajuta la redresare. De asemenea, ei recunosc că este nevoie de un buget mai mare al Uniunii pentru a putea combate impactul fără precedent al pandemiei asupra economiei și societății noastre. În contextul actualelor negocieri bugetare, Parlamentul este alături de cetățeni și le susține cererea ca Uniunea să devină mai eficientă și mai ambițioasă”, a comentat președintele Parlamentului European, David Sassoli.
Trei din patru cetățeni europeni (76%) au auzit de diversele măsuri propuse de Uniune pentru a combate consecințele pandemiei de COVID-19. 36 % dintre respondenți, cu trei puncte mai mult comparativ cu aprilie, cunosc, de asemenea, care sunt aceste măsuri. 49 % din cei care au auzit de măsurile luate de Uniune împotriva COVID-19 sunt satisfăcuți de acestea. S-a înregistrat în medie o creștere clară de aproape 7 puncte procentuale (comparativ cu 42 % în aprilie). Acest lucru confirmă că publicul sprijină din ce în ce mai mult măsurile propuse, dintre care multe mai trebuie implementate.
Majoritatea respondenților nu sunt satisfăcuți de solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii
Deși puțin peste jumătate dintre respondenții din întreaga Uniune (53%) nu sunt satisfăcuți de solidaritatea demonstrată între statele membre ale Uniunii în timpul pandemiei, în medie 39% dintre cetățenii Uniunii declară că sunt satisfăcuți. Procentul a crescut în medie cu 5 puncte din aprilie 2020. Creșterea cea mai mare a fost înregistrată în Portugalia și Spania (ambele cu +9 puncte), Germania, Grecia, România și Slovacia (cu circa +7 puncte fiecare).
Circa două treimi dintre respondenți (68%) sunt de acord că „Uniunea ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a gestiona crize cum ar fi pandemia de coronavirus”. În 26 de state membre s-a înregistrat o majoritate absolută în acest sens. Cel mai mare sprijin pentru afirmația că Uniunea ar trebui să obțină mai multe competențe s-a înregistrat în Portugalia și Luxemburg (87% în ambele), Cipru (85%), Malta (84%), Estonia (81%), Irlanda (79%), Italia și Grecia (78% în ambele), precum și în România (77%) și Spania (75%).
Majoritatea absolută a europenilor sprijină un buget al Uniunii mai mare pentru a combate COVID-19
56% dintre europeni cred că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a putea depăși consecințele pandemiei de coronavirus. În 15 state membre ale Uniunii, majoritatea absolută a respondenților sunt de acord cu această afirmație. Pe primele locuri sunt Grecia (79%), Cipru (74%), Spania și Portugalia (ambele cu 71%).
Întrebați care ar trebui să fie domeniile de politică în care ar trebui să se cheltuiască acest buget extins al Uniunii, cetățenii europeni au plasat sănătatea publică pe primul loc. 55% dintre respondenți consideră că este cel mai important domeniu în care să se facă cheltuieli, plasându-se pe primul loc în 17 state membre ale Uniunii. Următoarele domenii în ordinea importanței sunt redresarea economică și noile oportunități pentru afaceri (45%), locurile de muncă și chestiunile sociale (37%), precum și combaterea schimbărilor climatice (36%). În Italia (58%), Slovenia (55%) și Lituania (54%), finanțarea redresării economice se află pe locul întâi. Cetățenii din Austria (48%) și Danemarca (45%) consideră că principala prioritate a Uniunii trebuie să fie continuarea luptei împotriva schimbărilor climatice, în timp ce pentru Slovacia (63%), Croația (58%) și Finlanda (46%), locurile de muncă și chestiunile sociale sunt prioritare.
Dificultățile financiare personale continuă să fie semnificative
Situația financiară personală a cetățenilor europeni încă de la începutul pandemiei arată în mod clar cât este de important să se ia cât mai devreme deciziile necesare pentru Pachetul de redresare: într-o proporție rămasă practic neschimbată din aprilie, 57% dintre respondenți declară că au avut dificultăți financiare de natură personală. „Pierderea veniturilor” este prima dificultate menționată (28%), fiind o problemă vitală în 21 de state membre. Cele mai mari cifre s-au înregistrat în Ungaria și Spania (ambele 43%), Bulgaria și Grecia (ambele 41%), precum și în Italia (37%).
Nesiguranța și teama scad, iar speranța și încrederea cresc
S-au schimbat semnificativ și sentimentele respondenților în timpul crizei. Cetățenii din 15 state membre ale Uniunii au ales cuvântul „speranță” (41% în total) pentru a-și descrie starea emoțională actuală. Acest sentiment devine aproape la fel de răspândit ca cel de „nesiguranță”, menționat de 45 % dintre respondenți - o scădere cu 5 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie (50%). Toate sentimentele negative au scăzut: „teamă” (17%, -5), „frustrare” (23%, -4), „neajutorare” (21%, -8), în timp ce sentimentele de „încredere” au crescut cu 3 puncte la 24% și „întrajutorare” cu 2 puncte la 16% în medie în UE.
CITEȘTE ȘI: