Să ne luăm gândul, momentan, de la aderarea la zona euro!

Costul creditelor, procentul creşterii economice de anul viitor şi momentul aderarării României la zona euro sunt câteva dintre elementele asupra cărora cunoscutul economist şi-a exprimat prognozele.

Dacă în ceea ce priveşte modalitatea de administrare a banilor publici directorul general ING România, Mişu Negriţoiu, a oferit la ProTV o analiză plină de sarcasm, când vine vorba de evoluţia economiei se regăsesc şi note de optimism. Euro din 2015, un vis nerealist!România ar trebui, în opinia economistului, să renunţe pentru moment la proiectul adoptării euro, pentru că nu este credibilă, în condiţiile în care zona euro se redefineşte şi nicio altă ţară nu vorbeşte de aderare. El a respins categoric realismul datei de aderare 2015 propus de autorităţile române - „nici vorbă” -, afirmând chiar că nu mai vede rostul de a menţine programul de aderare la euro, deşi înţelege raţiunea autorităţilor.

„Cred că nici asta nu mai are sens (ca România să-şi mai propună aderarea - n.r.), dar eu ştiu, înţeleg de ce se menţine obiectivul, pentru că el se menţine ca o ancoră, ca să nu zic sperietoare, pentru programele interne, pentru că altfel, probabil, se intră în cheltuieli fără limită”, a continuat Negriţoiu.Avem bani, dar îi folosim prostClasa politică trebuie să se maturizeze şi să înţeleagă că sălile de sport în sate foarte sărace nu reprezintă priorităţi, afirmă directorul Mişu Negriţoiu, arătând că banii publici sunt folosiţi de cine are tocuri mai înalte sau voce ridicată. „E nevoie de îmbunătăţirea actului politic cu actul tehnic, oamenii trebuie să se gîndească cum merge ţara. Până la urmă toţi se bat să-i ia locul celuilalt şi li se pare că fac mai bine, dar sunt tot cu soluţii de suprafaţă”, a spus directorul ING Bank.

Negriţoiu a adăugat că investiţiile sunt parte dintr-un plan de cheltuieli pe alte criterii decât cele fundamentate economic, ceea ce face ca populaţia să nu poată observa pe ce se duc banii şi să creadă că sumele de investiţii nu sunt suficiente.

„România nu are bani puţini pentru investiţii publice, în ciuda impresiei publice că nu avem bani, şi toată lumea zice: creştem investiţiile şi infarstructura. La 34% din veniturile românilor, sunt alocaţii pentru infrastructură chiar multe. Nu sunt prioritizate. Nu sunt primul care spune că sunt începute nu ştiu câte proiecte. Şi aici trebuie să facă sens ceea ce se realizează, sens economic, nu doar electoral”, a continuat Negriţoiu.Creştere de 2-2,5% în 2012România are un potenţial de creştere economică de 2-2,5% anul viitor, întrucât a îmbunătăţit fundamentele în ultimii doi-trei ani, motoarele rămânând industria, serviciile şi agricultura, deşi cel din urmă sector are volatilităţi, apreciază Mişu Negriţoiu.

În opinia oficialului ING, România prezintă în continuare elemente de creştere economică şi rămâne a doua piaţă în Europa Centrală şi de Est, cu 22 de milioane de locuitori.

„România a revenit la echilibrele macroeconomice. În continuare ne bazăm pe servicii, pe industrie şi agricultură, cu gradul de volatilitate pe care îl are agricultura în România. Problema României este cum să depăşească acest stadiu, intri într-o fază de creştere moderată care mai degrabă nu este scădere. Problema e că trebuie să faci un salt dincolo, noi încă nu l-am făcut”, a conchis bancherul.Argumente pentru autostrăziMişu Negriţoiu a motivat necesitatea construirii autostrăzilor în Transilvania prin scurtarea timpului de livrare al produselor şi a luat totodată „peste picior” raţionamentul guvernamental. „Autostrăzile în România trebuie să se facă pentru ca produsele din Ardeal să ajungă mai repede în Sud, ca produsele de la Bucureşti să ajungă mai repede la Timişoara sau la Satu Mare. Prioritatea ar fi fost ca noi să putem să traversăm munţii mult mai uşor şi camioanele să poată trece dintr-o parte în alta cu produsele. Autostrăzile din România se fac pentru ca bucureştenii să ajungă mai repede la schi. Până la urmă şi-au dat seama că şi clujenii trebuie să ajungă la schi şi au mai făcut o bucată de autostradă”, a mai spus Negriţoiu.