Cine e AUR, noul partid-surpriză al parlamentarelor din 2020? Când și de unde au apărut și pe cine reprezintă?

 

 

Potrivit primelor rezultate oficiale parțiale transmise de BEC, partidul AUR a obținut 8,26% din voturile românilor pentru Camera Deputaților și 8,65% din voturi pentru Senat, acesta devenind al patrulea partid din Parlament ca dimensiune, după alegerile din 6 decembrie.

 

Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a fost înfiinţat în 2020 de către activistul unionist George Simion. Partidul se consideră de dreapta, conservator, patriot şi unionist şi este cunoscut pentru manifestaţiile din stradă care promovează unirea fostei provinicii româneşti cu România.

Cine este George Simion, fondatorul partidului AUR?

George Simion, cunoscut ca militant pentru unirea României cu Republica Moldova, este liderul Partidului Alianţa pentru Unitatea Românilor - AUR, partid care şi-a asumat fățiș un discurs profund antieuropean.

Deşi are doar 34 de ani, Simion şi partidul său naţionalist au investit mult în ultima perioadă într-o promovare agresivă în mediul online pentru alegerile parlamentare. În timpul pandemiei, George Simion s-a făcut remarcat şi ca participant la proteste „anti-botniţă”, împotriva măsurilor guvernamentale pentru combaterea răspândirii COVID-19. 

Simion vrea unirea României cu Republica Moldova, iar partidul său, înfiinţat în 2020, are un discurs populist, naţionalist, care vrea să apere România de pericolele venite din Occident. 

Cum a devenit cunoscut fondatorul AUR?

George Simion a devenit cunoscut publicului larg în 2009, când a aprins lumânări în faţa casei lui Ion Iliescu, pentru victimele Revoluţiei şi Mineriadei din iunie 1990.  Un an mai târziu, la o lansare de carte a aceluiaşi Ion Iliescu, Simion a fost dat afară de bodyguarzi pentru că a aruncat cu bani înspre fostul preşedinte, un alt simbol care făcea trimitere la morţii de la Revoluţie şi Mineriadă. De-a lungul anilor, Simion a organizat şi coordonat o serie de acţiuni pentru promovarea unirii României cu Republica Moldova – de la dezbateri la marşuri la şcoli de „românism”. În 2011, Simion a fondat Platforma Unionistă Acţiunea 2012, compusă din mai mult de 30 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care militau pentru Unirea României cu Republica Moldova.

În 2014, a înfiinţat şcoala de cultură şi afirmare românească, prima ediţie „Incubatorul de românism”, la care au participat activişti civici şi jurnalişti. În 2016, a contribuit la lansarea unui post de televiziune unionist la Chişinău: 10TV.  Doi ani mai târziu, în 2018, Simion a fost organizator al Marşului Centenarului.

O altă manifestaţie civică pentru susţinerea unirii cu Republica Moldova, marşul a pornit de la Alba Iulia, în iulie 2018, destinaţia finală fiind Chişinău - în septembrie. Numărul participanţilor a variat între câteva zeci şi câteva sute, în funcţie de bucata de traseu parcursă.

George Simion este considerat indezirabil pe teritoriul Republicii Moldova, unde a primit deja cinci interdicţii de intrare pe teritoriul acestui stat. De fiecare dată, a folosit aceste interdicţii pentru a capitaliza politic victimizându-se.

De la 1%, la partid parlamentar, în doar un an

Anul trecut, la alegerile europarlamentare, Simion a candidat ca independent şi a luat 1,29% din voturile cetăţenilor români, mai ales din diaspora. Nu a trecut pragul pentru a obţine un mandat. Apoi a hotărât să investească acest capital politic în crearea propriului partid: AUR, cu scopul de a coagula o forţă politică tradiţionalistă, cu mesaje care aminteau de cele ale PRM și ale Partidului România Unită.

AUR a candidat, la locale, în jumătate din judeţele României şi a reuşit să înscrie aproape 2.000 de candidaţi proprii la acel scrutin. Fără prea mult succes însă, luând 0.43% din voturile la consilieri locali și un scor mai mic la primării.

George Simion, noul Funar? AUR, partidul nou care a readus în politică retorica PRM-istă

Discursul public profund naționalist, antimaghiar, nelipsit de teorii ale conspirației al liderilor AUR amintesc de „era Funar”, politicianul care, timp de 12 ani, a condus Primăria Cluj-Napoca cu o mână forte, fiind un edil foarte controversat.

Gheorghe Funar s-a remarcat prin atitudinea sa antimaghiară fațișă, demonstrată prin acțiuni publice. A vopsit băncile din Cluj în roșu, galben și albastru, la fel și pubelele de gunoi și stâlpii de circulație. Până și beculețele ornamentale din timpul sărbătorilor de iarnă au fost exclusiv tricolore.

Tot Funar a montat o plăcuță defăimătoare pe soclul statuii regelui Matei Corvin, care specifica faptul că acesta ar fi fost învins la Baia „de propriul sau popor” și a schimbat denumirile de străzi care evocau memoria unor personalități ale culturii maghiare.

În septembrie 1996, ziua semnarii tratatului de bază între România și Ungaria, Gheorghe Funar a organizat o paradă mortuară pe străzile Clujului. Un sicriu cu o inima străpuns de un cuțit a fost purtat pe străzile orașului și așezat în Cimitirul Hajongard, ca semn ca liniștea românilor a încetat să mai existe.

De-a lungul mandatelor, Funar s-a ales cu peste 400 de procese civile și penale, acuzat fiind în special de abuz în serviciu în legatură cu mai multe licitații publice.

În 2004, după 12 ani în care a fost „stăpân atotputernic” la Cluj, Gheorghe Funar a suferit o înfrângere usturătoare în alegerile locale, în fața lui Emil Boc, candidatul Aliantei D.A. (PNL-PD), care a câștigat în turul secund în fata candidatului PSD, Ioan Rus.

Clujul trimite în parlament un deputat AUR

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor a depășit la Cluj pragul electoral de 5% și urmează să trimită un reprezentant în Camera Deputaților din Cluj. 

Este vorba despre Ilie Alin Coleșa, de profesie inginer calculatoareși tatăl a cinci copii. Coleșa a activat ca membru al Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români și este membru în grupul extins al foștilor membri ASCOR.

CITEȘTE ȘI

AUR, surpriza alegerilor parlamentare. Cine este și ce vrea partidul care a trecut pragul de 5%