Avantajele Cluj-Napoca în cursa pentru titlul de Capitală Culturală

Unul din punctele tari în privinţa candidaturii municipiului Cluj-Napoca la statutul de Capitală Culturală Europeană, pentru anul 2020, este şi activitatea culturală intensă, oraşul fiind al doilea după Bucureşti din acest punct de vedere.De asemenea, alte avantaje ar fi multitudinea instituţiilor de profil, ofertele diversificate, realizările recunoscute la nivel internaţional ale universităţilor, precum şi valorosul patrimoniu arhitectural urban.O analiză Swot realizată de Compania Art Act, în colaborare cu Primăria Cluj-Napoca, relevă aceste avantaje pe care le are municipiul și evidenţiază că valorificarea lor plenară este în măsură să aducă rezultatele dorite în privinţa candidaturii Clujului pentru a găzdui, timp de un an, în 2020, ample suite de manifestări culturale de talie europeană. Evenimentele din spații neconvenționale, un atu importantPotrivit Agerpres, studiul evidenţiază, totodată, potenţialul economic de care dispune oraşul, programele de impact ale centrelor de cercetare şi dezvoltare tehnologică şi inovativă şi ale filialelor unor prestigioase instituţii culturale naţionale, precum Academia Română, Uniunile Scriitorilor, Artiştilor Plastici şi Compozitorilor.Evenimentele culturale din spaţii neconvenţionale - Fabrica de Pensule, cluburi, cafenele, pieţe publice sunt, la rândul lor, esenţiale în evidenţierea pluralităţii manifestărilor cotidiene, la fel şi extinderea zonelor pietonale şi folosirea lor ca spaţii pentru derularea unor festivaluri, spectacole sau concursuri. Puncte în plus: TIFF și „Toamna muzicală clujeană”Desigur, Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), care a împlinit, în 2011, un deceniu de desfăşurare prestigioasă, şi cel mai longeviv festival muzical clasic, “Toamna muzicală clujeană” (46 de ani), cărora li se alătură Festivalul Filmului de Comedie, Festivalul multiculturalismului, Zilele municipiului sau Festivalul Mozart conferă deja oraşului un statul european, se arată în analiză.În acelaşi timp, planificarea programelor, prin cele şapte comisii sectoriale constituite la nivelul Asociaţiei Cluj-Napoca 2020 Capitală Culturală Europeană, care are personalitate juridică, constituite un atu important în susţinerea candidaturii.Cluj-Napoca este înfrățit cu 20 de orașeConform Agerpres, analiza evidenţiază, totodată, stabilitatea parteneriatelor, oraşul fiind înfrăţit cu 20 de mari centre urbane din întreaga lume, dar şi asigurarea diversităţii etnice culturale prin Teatrul Naţional, Opera Română de Stat, Teatrul Maghiar, Opera Maghiară de Stat, Teatrul de Păpuşi, cu secţii în limba română şi maghiară, precum şi prin Centrele Culturale Francez, German, Italian, Britanic şi American.Şi din punct de vedere religios, oraşul Cluj-Napoca are o caracteristică distinctă, fiind cel mai divers din Europa în privinţa confesiunilor. De asemenea, la Cluj-Napoca îşi desfăşoară activitatea Consulatele Franţei, Italiei, Olandei şi Ungariei.Pe ce trebuie insistat în 2012Pe de altă parte, studiul aduce în atenţie şi punctele slabe, pentru a căror eliminare trebuie să se insiste începând cu anul 2012. Astfel, autoritatea care gestionează evenimentul nu are suficientă vizibilitate pe plan local şi internaţional, gradul de informare a cetăţenilor este încă scăzut, organizaţiile culturale independente se implică prea timid, iar instituţii precum Filarmonica de Stat Transilvania, Muzeul de Istorie a Transilvaniei şi Academia de Muzică Gheorghe Dima nu au un sediu propriu sau funcţionează în sedii neadecvate. Creează dezavantaje şi migrarea actorilor culturali spre Capitală şi străinătate, numărul redus de specialişti în domeniul administrării culturale, lipsa capacităţii de auto-administrare a creatorilor, competitivitatea care înlocuieşte colaborarea, insuficienţa resurselor financiare pentru încurajarea tinerilor creatori, audienţa redusă pentru evenimentele culturale - raportat la dimensiunile oraşului şi cei peste 300.000 de locuitori -, lipsa unui program cultural permanent (activităţile sunt reduse în timpul verii), dar şi numărul relativ scăzut de evenimente cu o pregnantă dimensiune europeană. Concurența altor orașe, o posibilă amenințareAnaliza enumeră printre ameninţările care pot surveni în strategia pentru adjudecarea titlului de Capitală Culturală Europeană atât nerealizarea obiectivelor propuse, posibilitatea apariţiei unor disensiuni ca urmare a numărului mare de actori implicaţi, concurenţa oraşelor Timişoara, Iaşi, Braşov şi Alba-Iulia, cât şi interesul scăzut al terţilor pentru sprijinirea iniţiativei, neobţinerea la timp a resurselor financiare necesare, focalizarea aproape exclusivă asupra culturii „instituţionalizate” care consumă bugete mari, neimplicarea cetăţenilor oraşului, precum şi lipsa de cooperare între actori culturali locali şi europeni.