Ce conține vaccinul anti-COVID? Este periculoasă imunizarea la femeile însărcinate? Explicațiile unui specialist

„În România, sunt autorizate patru vaccinuri anti-COVID, care funcționează pe baza a două tehnologii de producție: vaccinuri bazate pe ARN mesager și vaccinuri bazate pe vectori virali non-replicativi”, a explicat cercetătorul, luni dimineața, la Digi 24.

El a precizat că vaccinurile bazate pe ARN mesager sunt Pfizer și Moderna.

„ARN mesager este practic o instrucțiune pe baza căreia celula învață să construiască o părticică a virusului. Părticica aceea nu ne îmbolnăvește, dar oferă elementele de recunoaștere pentru ca sistemul nostru imun să poate să dezvolte un răspuns împotriva virusului. Acest fragmențel de informație este ținut într-un lipid, într-o mică picătură de grăsime”, a spus Cătălin Țucureanu.

De asemenea, în cele două vaccinuri se mai găsesc elementele care sunt în orice produs injectabil: câteva săruri care au rolul de a menține stabilitatea produsului.

„Ce trebuie să spunem e că dacă ar fi să comparăm cu vaccinurile pe care le-am făcut noi în copilărie, aceste vaccinuri sunt mult, mult mai curate și mai bine definite. Compoziția lor chimică este mult mai clară decât a unui vaccin de generație veche, care era obținut prin „creșterea” microbului respectiv”, a mai spus cercetătorul.

Ce conțin vaccinurile AstraZeneca și Johnson?

În ceea ce privește vaccinurile AstraZeneca și Johnson, acestea conțin un alt virus, „care este un virus benign, un virus care nu ne îmbolnăvește și care nu se poate multiplica în corpul nostru, în care cercetătorii au introdus tot o informație genetică, pentru același fragment din virusul SARS-CoV-2 pentru care există informația și în vaccinurile ARN mesager.

Aici este vorba de un virus, și nu de o particulă lipidică cum era la celealte vaccinuri, care poate infecta celulele de la fața locului, de la locul injecției, intră în ele, dar nu se poate multiplica mai departe și doar le furnizează informația pentru ca ele să-și construiască părticica din virus față de care organismul nostru trebuie să dezvolte un răspuns. Este o tehnologie mult mai similară cu cele clasice, care sunt deja în uz, pe scară largă, de foarte mult timp”, explică Țucureanu.

Cercetătorul a vorbit și despre miturile legate de faptul că în vaccinuri s-ar folosi mercur ori s-ar implanta cipuri. „Un cip, pentru a putea fi util, ar trebui să aibă o dimensiune considerabilă”, spune el, iar în ceea ce privește mercurul, este vorba de fapt de anumiți compuși cu mercur care erau folosiți în trecut drept conservanți în vaccinuri, însă în prezent acest lucru nu se mai practică.

Este periculos vaccinul anti-COVID pentru femeile însărcinate?

Cătălin Țucureanu a abordat și subiectul vaccinării în sarcină, explicând că pericolul este, de fapt, inexistent, contrar informațiilor false răspândite.

„Dacă la început era o zonă care se aborda cu mai multă precauție, pentru că nu fusese studiată specific vaccinarea în sarcină, acum avem studii pe sute de mii de persoane însărcinate, vaccinate, care arată că vaccinarea nu are absolut niciun efect negativ asupra evoluției sarcinii, asupra nou-născutului și așa mai departe”, a precizat specialistul de la Institutul Cantacuzino.

CITEȘTE ȘI:

Clujeni, prinși cu plasturele pe braț la 21 de zile după vaccin: „La Drive avem tot soiul de experiențe”