Ultima reprezentaţie a lui „Il Fenomeno“

Ronaldo Luiz Nazario de Lima s-a născut în 18 septembrie 1976 la Rio de Janeiro şi a început fotbalul la echipa Cruzeiro. Atacant înnăscut, a marcat 12 goluri în 14 apariţii pentru această echipă, deşi avea doar 17 ani. În ciuda vârstei foarte fragede, a fost selecţionat la naţionala Braziliei şi a făcut parte din lotul care a câştigat Campionatul Mondial din SUA – 1994, competiţie în care însă nu a evoluat, fiind doar rezervă pentru consacraţii Romario şi Bebeto. Talentul său nu a rămas neobservat în Europa, iar după CM 1994 a fost cumpărat de PSV Eindhoven, echipă la care pus şi simpu a „explodat“, reuşind să marcheze numai puţin de 54 de goluri, în 57 de meciuri, având un procentaj de reuşită nemaiîntâlnit din anii ’50-’60. La doar 20 de ani, a ajuns în curtea gigantului spaniol FC Barcelona, unde a continuat să impresioneze, cu 47 de goluri în 49 de partide. De la echipa catalană a plecat la Inter Milano, unde în ciuda unor accidentări a continuat să impresioneze. După CM 1998, în care Brazilia a pierdut finala în faţa Franţei, 0-3, pentru Ronaldo a urmat un lung şir de ghinioane, fiind accidentat – cu unele pauze – timp de aproape patru ani. A urmat o revenire în forţă la CM 2002 din Coreea şi Japonia, competiţie al cărei golgheter a fost, cu 8 reuşite şi pe care Brazilia a reuşit să o câştige. După CM 2002, a ajuns la Real Madrid, unde a jucat alături de alţi fotbalişti legendari, precum Figo, Zidane sau Beckham, într-una din cele mai frumoase echipe din istoria fotbalului. Şi-a încheiat cariera în Europa la AC Milan, unde a ajuns după CM 2006, iar din 2008 s-a întor în Brazilia, la Corinthians Sao Paolo.

Fiind în dese rânduri ţinta atacurilor violente din partea fundaşilor adverşi, a fost accidentat lungi perioade de timp. În ciuda acestor probleme, a marcat în total 352 de goluri în 515 meciuri pentru echipele de club pe la care a trecut şi 62 de goluri în tricoul Braziliei. Deasemenea, este cel mai bun marcator din istoria Campionatelor Mondiale, cu 15 reuşite, depăşindu-l în 2006 pe germanul Gerd Muller (14 g), care deţinea acest record din 1974. În meciul cu România a evoluat doar 15 minute, în care din păcate nu a reuşit să înscrie un gol de adio.