FOTO Cetatea Ciorii, un diamant ascuns al Transilvaniei. Moștenirea lăsată în urmă la Stana de marele arhitect Kós Károly încă rezistă

În 1914, la începutul Primului Război Mondial, Kós Károly (16 decembrie 1883, Timișoara – 24 august 1977, Cluj), căci despre el este vorba, a decis să se mute la Stana, un sat retras ce aparține astăzi de comuna Almașu, județul Sălaj. Cu patru ani înaine, în 1910, în apropiere de micuța haltă, renumitul arhitect proiectase și construise „mini-castelul” ce avea să poarte numele de Cetatea Ciorii (Varjúvár).

Stana, o oază de liniște, departe de zgomotul orașului

Ascunsă printre arborii dealurilor Țării Călatei, Stana este o oază de liniște, unde vei uita complet de forfota orașului. Ajungi la Stana cotind spre dreapta de pe drumul național către Oradea, pe DJ 103N, în zona localității Șaula. Vei da peste o zonă rurală superbă, dar nevalorificată la potențialul ei. Astfel, ca să ajungi la Cetatea Ciorii, vei fi nevoit să parcurgi drumuri de pământ, pe câmpuri, adesea noroioase. Pe jos, așa că fii pregătit de drumeție!

Tunelul feroviar va fi primul semn că te apropii de fosta reședință a lui Kós Károly. Acum, deși nelocuită, casa aparține urmașilor marelui arhitect, iar pe poarta de intrare este precizat că Cetatea Ciorii este proprietate privată. Cu toate acestea, poarta din lemn este deschisă adesea de turiștii curioși, dornici să se apropie de zidurile de piatră, de construcția acoperită cu șindrilă. Fiecare detaliu al construcției are o atractivitate specială, care ascunde însă și o poveste tristă.

Transilvanist convins, Kós Károly a fost nevoit să părăsească proprietatea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după ce casa a fost devastată de țăranii revoltați. De-a lungul anilor, mari poeți și prozatori au vizitat casa ilustrului arhitect, printre ei Dsida Jenő sau Móricz Zsigmond. În octombrie 1944 însă, Kós Károly s-a refugiat la Cluj, unde era și restul familie sale. Nu s-a mai întors niciodată în „cetatea” sa din Stana, care a rămas ferecată peste decenii.

Nelocuită, Cetatea Ciorii încă vibrează prin stilul aparte

Denumirea de Cetatea Ciorii a fost dată de clujenii care veneau în vacanță în zonă și constatau cu uimire stilul de viață retras al arhitectului, omului politic, poetului, prozatorului și etnografului Kós Károly. Când avea nevoie de și mai multă liniște – și, culmea, distanțare socială –, el urca pe vârful unui deal botezat Dealul Melcilor (Csigadomb), unde avea o altă construcție ce poartă „semnătura” sa inedită.

Absolvent al Colegiului Reformat din Cluj, Kós Károly a efectuat călătorii de studiu a arhitecturii populare din Transilvania. A fost membru fondator al grupului Helikon (1926), apoi, tot la Cluj, a predat la Facultatea de Agricultură, fiind chiar și decanul instituției. Printre cele mai apreciate lucrări din vasta sa colecție se numără și Biserica Reformată-Calvină – Biserica cu Cocoș – de pe Calea Moților, din Cluj, oraș în care s-a și stins din viață, la 93 de ani.

Cetatea Ciorii, deși nelocuită, radiază încă prin simplitate, dimensiune și stil, păstrând vie memoria arhitectului clujean, dar și misterul purității și frumuseții a unei creații aparte. Dacă iubești Transilvania, trebuie să ajungi măcar o dată în viață la Stana, la „mini-castelul” lăsat moștenire de Kós Károly! Să savurezi un peisaj deosebit, să adulmeci aerul proaspăt de la țară, să îți reîncarci bateriile pentru o nouă săptămână printre blocurile gri...

CITEȘTE ȘI:

FOTO Cetatea Liteni, nestemata Țării Călatei. Abandonate de trei secole și ocolite de turiști, ruinele fortăreței oferă o panoramă fabuloasă