Port tradițional de peste 100 de ani, specific Mărgăului, județul Cluj, îndrăgit de străini. GALERIE FOTO

Portul popular, care datează de peste 100 de ani, specific comunei clujene, este iubit atât de către turiști, cât și de personalități din alte părți ale țării.

Filmul românesc „Pup-o, mă!”, care scoate în evidență umorul şi optimismul românului, pune în lumina reflectoarelor și aceste straine tradiționale de o valoare semnificativă mare, pe care le-o oferă vechimea lor.

Chiar și Văru’ Sandel și actorul Florin Busuioc (Busu) au fost atrași de frumusețea tradițională a acestor straie, spune o tânără din localitatea Răchițele, comuna Margau, Laura Corina Lazăr. Ea promovează acest port popular și l-a purtat la filmările pentru filmul menționat anterior.

Portul popular de peste 100, impresionează fotografii prin vechime și frumusețe

Portul tradițional promovat de către Laura Corina Lazăr impresionează și fotografii clujeni. Tânăra a fost invitată la numeroase ședințe foto pentru a pune în evidență straiele pe care le-a moștenit de la străbunica sa.

„Am două porturi tradiționale, vechi de peste 100 de ani, și cam de prin 2016 am decis să le promovez. Prima dată am mers la câteva ședințe foto, nu eram sigură dacă o să le promovez sau că o să iasă bine, eram în dubii. Am văzut că au fost foarte plăcute de public și că le place oamenilor, iar mai mulți fotografi mi-au cerut dacă nu vreau să mă duc la ședințe foto în diverse proiecte de-ale lor. Și încet încet a devenit cunoscut portul acesta”, declară tânăra pentru Monitorul de Cluj.

Detaliile straielor populare

Hainele specifice comunei clujene vin la pachet cu o serie de elemente denumite specific zonei.

Astfel, în compoziția costumului popular regăsim broboada, mai exact năframa care se pune pe cap. Pe lângă acest accesoriu mai întâlnim și pieptarul, purtat pe vremuri de către femei iarna sau când era vremea mai rece.

Cămașa cu trăsură provine din zona Mărgăului. Trăsura reprezintă mâneca de la cămașă care e făcută într-un mod mai diferit. Partea de mijloc, la cot, este mai strâmtă, iar spre încheietură mâneca devine mai largă.

În picioare se purtau tradiționalele opinci și ciorapii din lână.

În prezent, portul nu este uitat de către săteni, dar este îmbrăcat doar la ocazie. „Se mai poartă portul, dar mai mult la evenimente. De câțiva ani au început oamenii să îl mai promoveze, dar nu foarte mult. Dar oamenilor le place să îl vadă, mai ales străinii. Străinii sunt înnebuniți după acest port. Cei din zonă nu prea îi dau atenție”, adaugă Laura.

CITEȘTE ȘI:

Măguri Răcătău, comuna șerpuită din județul Cluj, văzută de la înălțime. GALERIE FOTO

Grădina Zmeilor scoasă ca din basm! Peisaj pictat în culori de toamnă. Galerie FOTO