Un procent de 35% dintre români nu se simt în siguranţă la locul de muncă, unul din trei se află într-un maraton de conferinţe, iar 33% se simt epuizaţi.
Inspectoratul General pentru Imigrări poate emite, în anul 2020, avize de angajare/detașare pe teritoriul României pentru 30.000 de cetățeni străini, lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă.
Avem în sfârșit cifre aplicate în economie pentru 2018-2019 de la PwC: România pierde anual circa 30 mld. lei (3% din PIB) din cauza deficitului forței de muncă, și asta doar în mediul antreprenorial.
România nu are deficit de forță de muncă: oriunde te uiți sunt mii de bărbați și femei în putere care vând brazi, nuielușe, artificii și vâsc.
Oamenii de afaceri francezi din Transilvania reclamă faptul că nu există pe piaţa muncii suficiente persoane calificate pentru domeniul industrial.
O clasă de 20 de copii care primesc o bursă de 500 lei pe lună de la angajator (plus 200 de lei de la stat) costă la un calcul simplu cam 100 mii de lei pe an, adică 300 mii pe toată durata școlii de 3 ani.
O clarificare cu privire la conflictul semantic privind modificările timpului de lucru prevăzute în Codul muncii, venită din partea unui angajator cu aproape 1000 de angajaţi, puternic afectat de criza forţei de muncă calificate – criză care, separat fie vorba, se va rezolva cu adevărat numai în 3-5 ani, după ce se introduc pe scara largă învăţământul obligatoriu dual şi cel profesional, iar personajul cult-pop “Dorel” va dispărea din vocabularul care batjocoreşte muncitorul român.
Două treimi dintre companiile româneşti sunt decise să investească semnificativ în digitalizare, în următorii trei ani, în condiţiile în care 80% se confruntă, printre altele, cu problema resursei umane calificate, arată rezultatele unui studiu realizat în rândul a peste 300 de companii din industria românească.