Deşi se laudă zilnic cu câte un tronson de drum judeţean care intră ba în reparaţie, ba în modernizare, realitatea de la faţa locului îl contrazice pe Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.
România are în prezent mai puţin de 750 de kilometri de autostrăzi, dar dacă s-ar fi împlinit promisiunile politicienilor din ultimii 25 de ani infrastructura de mare viteză ar fi avut cel puţin 10.000 de kilometri, reiese din declaraţiile politice din perioada postdecembristă.
După ce a desenat sute de kilometri de autostradă de construit în următorii ani, proiecte cuprinse și în Master Planul de Transporturi sub denumirea de ”lista lungă” sau ”scenariul optimist”, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) renunță la acestea.
Pe lângă faptul că transportul feroviar nu este atractiv pentru clujeni, trenurile care ajung în gara Cluj merg cu viteza melcului. O călătorie cu trenul Bucureşti-Cluj durează mai bine de 16 ore.
În anul electoral 2016, Consiliul Judeţean Cluj alocă milioane de euro pentru modernizare mai multor tronsoane de drumuri judeţene. Acţiunea vine la un an după ce mai mulţi primari au făcut scandal în plenul Consiliului Judeţean şi îi ameninţau pe consilieri că nu îi vor mai ajuta în campania electorală.
Traian Băsescu se întreabă, într-o postare pe Facebook, dacă "penibilii de la transporturi" nu ar putea fi un subiect la consultările din 20 aprilie dintre preşedintele Klaus Iohannis şi partidele politice, explicând că România are un Masterplan pentru construcţia de autostrăzi încă din 1999.
Consilierii judeţeni au fost puşi la zid de zeci de primari PSD care au fost chemaţi să participe la şedinţa de Consiliu Judeţean din ordinele lui Ioan Oleleu (vicepreşedintele CJ Cluj) şi Remus Lăpuşan (preşedintele PSD Cluj). În scurt timp, şedinţa s-a transformat într-un adevărat circ, cu acuzaţii şi ameninţări din partea ambelor tabere.
