O comună din judeţul Cluj promovează un altfel de turism: “Nu e turismul de gresie şi faianţă, e turismul celor care vor să audă cum zboară o pasăre sau se rupe o creangă” - FOTO

Comuna Vultureni se află la aproximativ 30 de kilometri de Cluj-Napoca şi în acest weekend autorităţile locale au inaugurat în comună un Centru de Informare Turistică. Locuitorii spun că au foarte multe “lucruri importante” în comună şi vor să le facă cunoscute atât în ţară, cât şi în străinătate. Profitând inclusiv de interesul unor americani care şi-au arătat disponibilitatea să investească în comună, autorităţile locale sunt într-un amplu proces de revitalizare a zonei.

Chiar dacă în zonă lipsesc cu desăvârşire hotelurile sau pensiunile, oamenii locului sunt mai mult decât bucuroşi să-şi împartă casele cu turiştii.

“A fost sfinţit şi inaugurat Centrul de Informare Turistică. Suntem la începutul activităţii, avem multe de făcut acolo, deocamdată e gata clădirea, materialele şi scopul pentru care a fost făcut sunt departe de a fi atinse. Prezentăm comuna şi zona în imagini, deocamdată. Suntem în legătură cu custodele zonei sit Natura 2000. În acest punct de informare noi vrem să prezentăm şi problemele sociale, şi problemele de istorie, probleme de biologie, tipuri de sol, tipuri de plante, deci tot ceea ce caracterizează comuna noastră, de la istorie, la obiceiurile oamenilor, la tradiţii. De asemenea, vrem să creăm nişte trasee în locuri pe care le considerăm destul de importante în comună. Cine vrea să facă un tur, noi le putem recomanda o peşteră, un deal, o pădure, Cetatea de la Dăbâca care e în zonă şi sunt multe lucruri interesante, Piatra Şoimeniului, considerată monument arhitectonic de tip A, aşezare preistorică fortificată. Avem multe lucruri importante în comună. Toate acestea vrem să le prindem în punctul de informare turistică, cine intră în comună să ştie ce poate să viziteze. Există interes. Deocamdată, a început cu bicicliştii care vin se uită, văd. Avem lucruri care le putem prezenta şi noi”, spune primarul comunei Vultureni, Eugen Mureşan.

Biserici de lemn, biserici de piatră, peşteră

În Vultureni există la ora actuală o singură biserică şi o capelă greco-catolică, în schimb, în comună sunt şase biserici ortodoxe, o biserică reformată, una romano-catolică, una unitariană plus una neoprotestantă.

“Avem o localitate care la mai puţin de 200 de locuitori, Chidea, are patru biserici, biserici de piatră, biserici tradiţionale şi e un model de ecumenism, soţia e catolică, soţul e reformat, altul e unitarian, un model perfect de convieţuire. Şi culmea la o populaţie aşa puţină, îmbătrânită, reuşesc să-şi menţină atât edificiile, cât şi casele parohiale şi îşi continuă activitatea. Încercăm să revitalizăm zona şi să facem lucruri atractive şi de ce nu, să facem şi tinerii să se apropie de comună”, mai spune primarul.

Natură vs. hotel

Chiar dacă nu e convins 100% că turismul este salvarea României, edilul spune că nu are cum să te lase indiferent o zonă “aşa cum a lăsat-o Dumnezeu”, în mijlocul naturii. Cu toate că în zonă, în curând, va interveni mâna omului.

“Avem un domn care se pregăteşte, din fonduri europene, să facă o pensiune, e foarte important să existe, avem vreo 150 de hectare cumpărate de nişte investitori americani care vor să facă o localitate, ei spun că va fi una dintre cele mai frumoase localităţi din Europa. Vor să facă inclusiv hotel, SPA. Ei au spus că pur şi simplu s-au îndrăgostit de această zonă. Asta cred că va duce la dezvoltarea comunei. Fostele păşuni se pot amenaja ca zone de agrement pentru că efectivele de animale au scăzut drastic în comună. Vor face piste de biciclete, piste de motocross, locuri de alergare, ei sunt dispuşi să facă. Nu cred că turismul e salvarea României, dar şi în aceste centre de turism avem ce să prezentăm şi avem ce să arătăm. Am observant că în ultimii ani sunt amatori care vin şi se interesează. E un alt gen de turism. Nu e turismul de gresie şi de faianţă şi de hotel de 5 stele. Cei care vor să audă cum zboară o pasăre sau se rupe o creangă, deci să fie în mijlocul naturii, noi asta le putem oferii. Ce a lăsat Dumnezeu în zona aceasta noi să oglindăm şi să-i dirijăm pe anumite trasee pe care vor să le parcurgă”, mai spune primarul din Vultureni.

În zonă, o familie tânără şi-a cumpărat 35 de hectare de teren şi s-a mutat de la oraş la ţară. Familia Gozman încearcă în acest fel să reînnoade modul de viaţă pe care l-au avut bunicii lor, dar folosind tehnologia din zilele noastre. „Le-a plăcut natura, mediul în care se trăieşte şi frumuseţea în care se trăieşte. Ei îndeamnă pe internet şi alţi tineri şi promovează modul de viaţă pe care l-au avut bunicii şi părinţii noştri”, a concluzionat primarul. 

Viaţa ţăranului roman, în imagini dar şi la faţa locului

Andreea Pop este ghid turistic şi lucrează la Centrul de Informare Turistică din Vultureni. Este convinsă că turismul este salvarea României şi speră ca tinerii să nu uite de tradiţiile şi obiceiurile ţăranului roman.

“Este un centru care promovează zona, nu numai comuna Vultureni ci şi comunele Borşa, Bonţida şi Dăbâca, atât obiective naturale, cât şi obiective antropice. Avem o sală de expunere, exponatele Piatra Şinteului,  aici s-ar putea face mai multe activităţi, trasee cicloturistice sau parapanta.Apoi, avem biserica de lemn din Chidea, este o biserică veche din 1761, biserică de lemn, se pot vedea imagini şi din interior. Dacă cineva este interesat de aceste obiective, noi, cei de la centrul turistic, îl ducem la faţa locului şi i le arătăm. Sau localnicii din zonă. Vizitarea lor este gratuită. Eu chiar cred că turismul este o ramură a economiei şi poate fi o salvare a României şi poate readuce în viaţa oamenilor, dar în special a tineretului, viaţa de mai demult”, spune Pop.

La Centrul de Informare Turistică din Vultureni se mai pot vedea şi vase din viaţa ţăranului roman, cu motive florale, în special laleaua, sau ulcioare de apă, toate fiind autentice, luate din casele locuitorilor.

“Viaţa simplă a ţăranului roman cu obiceiuri şi tradiţii în ziua de azi începe să se piardă. Şi nu atât noi românii, deşi şi noi începem să ne întoarcem la rădăcini, la origini, la tradiţie, cât în special străinii apreciază foarte mult aceste tradiţii şi obiceiuri care la ei s-au cam pierdut. Nu doar tradiţiile şi obiceiurile sunt apreciate de străini, ci şi peisagistica, natura. Aici vin şi americani ca să observe fluturi în mediul lor natural, să-i filmeze, să le facă poze. Le putem arăta şi alte activităţi din viaţa ţăranului român, cum ar fi mersul cu căruţa sau să facem o clacă, o şezătoare. În Vultureni nu avem o unitate de cazare, dar locuitorii din Vultureni sunt mai mult decât bucuroşi să-i primească pe turişti la ei acasă, aceştia având ocazia să hrănească animalele sau să facă muncă în jurul casei”, mai spune tânăra.

Noi avem ce occidentalii nu au: natura virgină

„România, respectiv Transilvania, are cu siguranţă cele mai bine conservate peisaje culturale din Europa la ora actuală. Aici se conservă probabil cel mai frumos peisaj cultural natural din Europa”, este de părere profesorul universitar dr. Laszlo Rakosy, de la Facultatea de Biologie şi Geologie.

Profesorul Rakosy susţine că în ţările din fostul bloc sovietic este nevoie de puţină educaţie pentru că noi avem ceea ce ţările occidentale nu au: natura adevărată, neatinsă încă de civilizaţie.

„La noi în ţară, ca şi în aproape în toaţe ţările din fostul bloc sovietic, este nevoie de un pic de culturalizare spre această direcţie. Oamenii încă nu sunt conştienţi de bogăţiile pe care le au lângă ei, în jurul lor. Toţi ne uităm acum spre marile capitale sau locurile cunoscute din punct de vedere turistic, care sunt renumite din punct de vedere turistic. În ultimii zece ani foarte mulţi oameni şi din ce în ce mai mulţi turişti din Europa, dar şi din Statele Unite sau din Japonia se orientează nu spre atracţiile cum ar fi Paris, Londra sau Tokyo, ci vin spre turismul acesta apropiat spre natură. Iar România are cu siguranţă cel mai mare potenţial, din Europa cel puţin, pentru acest tip de turism. În plus avem siguranţa şi liniştea. Peisajele noastre şi societatea noastră nu este tulburată de ameninţări teroriste. Din ce în ce mai multă lume din exterior va veni să vadă, să simtă şi să guste acest tip de turism rural, ecologic şi sănătos. Iar pentru locuitorii noştri din oraşele şi comunele noastre este nevoie de puţină educaţie”, a precizat  Rakosy.

Acest tip de turism rural este într-o continuă dezvoltare în Transilvania, iar localnicii au început să înveţe că nu trebuie să ai cine ştie ce atracţii turistice, ci că şi simplitatea vieţii curate de la ţară poate fi atractivă dacă este promovată eficient.

„Fiecare om, copil, adult sau vârstnic, să poată să înţeleagă şi să înveţe că acest tip de turism aduce ceva. Adică să poţi să guşti un produs natural, să poţi culege frăguţele din poiana din jurul satului, să vezi bivolii scăldându-se într-o baltă şi apoi să mănânci mozzarella făcută în comuna Vultureni. Laptele acesta este de o calitate excepţională şi am dovedit acest lucru deja în satele din sudul Transilvaniei de vreo zece ani. Regiunea se dezvoltă. Este deschisă spre turism iar turiştii din Europa cunosc aceste zone”, a conchis Rakosy.

ÎPS Andrei, slujbă în premieră la Vultureni

Şi cum nicio inaugurare nu poate avea loc în absenţa vreunei feţe bisericeşti, în zonă şi-a făcut apariţia chiar Mitropolitul Clujului, ÎPS Andrei, care a ţinut, în premieră, o slujbă la biserica din satul Vultureni. În predica sa, ÎPS Andrei a vorbit despre importanţa postului.

„Postul oferă rugăciunii un demers prielnic. Postul şi rugăciunea sunt cele două aripioare cu ajutorul cărora sufletul se ridică sus. Oricât de bună ar fi o aripioară, dacă cealaltă e frântă, pasărea nu poate zbura, oricât de mult s-ar ruga omul, dacă nu şi posteste, numai cu o aripioară nu se ridică în sus către Dumnezeu. Şi apoi, postul este o jertfă pe care Dumnezeu o primeşte. Atunci când oamenii au postit cu multă credinţă Dumnezeu le-a ascultat rugăciunea şi le-a înlăturat  necazurile. Postul este şi un mod de a ne mărturisi apartenenţa confesională. Dacă într-o localitate necunoscută ne vor vedea pe noi, creştinii, ortodocşii, mâncând vor trage concluzia că suntem ori protestanţi, ori neoprotestanţi, noi ar trebui să ne şi manifestăm ca atare, adică fiind perioada postului, şi prin faptul că postim nemărturisind apartenenţa noastră confesională. Chiar dacă firea noastră slabă este de îndată să alerge spre plăcere, Postul Mare este o şansă când nevoinţa pe care ne-o asumăm de bună voie ne apropie. Perioada postului în care ne găsim ne ajută să ajungem mai buni, un pic mai buni în ziua de Înviere. Să dea Dumnezeu ca să fiţi biruitori asupra răului şi să vă închinaţi cu bucurie multă ştiind că e Învierea. De o bucată de vreme în parohia dumneavoastră a venit părintele Vlad şi părintele a stăruit să venim la o slujbă şi am venit cu drag, am venit cu drag ca să-l felicităm pe el şi nu numai, ci şi pe dumneavoastră, pe domnul primar şi toată comunitatea aceasta care încearcă să slujească cu bine. Să dea Tatăl ceresc să depăşiţi toate necazurile şi să ajungeţi la bucuria Învierii”, a rostit în predica sa ÎPS Andrei.

În urmă cu doi ani, Vultureniul a împlinit 700 de ani de atestare documentară. 

Atracţii turistice în zona sitului Natura 2000 Dealurile Clujului est

Rezervaţiile Naturale Fânaţele Clujului (Cluj-Napoca, Apahida)
Exploratoriu - Muzeul Copiilor (Apahida)
Lacurile Câmpeneşti
Biserica din lemn (Câmpeneşti)
Castelul Banffy (Bonţida, Răscruci)
Biserica ortodoxă cu clopot inscripţionat în limba slavonă (Borşa)
Zonă cu fluturi Maculinea (Borşa Cătun, Pădureni)
Lacul Chinteni
Cetatea Dăbâca
Castelul Teleki (Luna de Jos)
Conacul Miklossy (Dârja)
Dealul Vulturul (Panticeu, Vultureni)
Piatra Şinteului (Şoimeni)
Muzeul de Etnografie locală (Vultureni)
Biserica Catolică Sf. Ioan Nepomuk (Chidea)
Biserica Reformată (Chidea)
Biserica Ortodoxă de lemn (Chidea)
Biserica Unitariană (Chidea)
Peştera Kolyuk (Chidea)