Turnurile Clujului, restaurate în ritm de Ev Mediu

Din vechile fortificaţii ale oraşului nu a mai rămas mare lucru. Ani la rând, şi puţinul acela care aminteşte de o perioadă importantă din istoria Clujului a fost lăsat de izbelişte. Abia în 2009, Turnul Croitorilor a fost restaurat şi transformat în centru de cultură urbană. A fost cam singura mişcare a autorităţilor locale în vederea readucerii în atenţie a structurilor de apărare a vechii cetăţi.

Ce mai avem din vechea fortificaţie a oraşului

Istoricii spun că mai sunt destul de puţine urme ale vechilor fortificaţii. Din cele 20 de turnuri de apărare doar două mai sunt în picioare, iar din alte două turnuri se păstrează doar rămăşiţe. “Din structura de apărare a vechii cetăţi a oraşului se mai păstrează Turnul Croitorilor cu fragmentul de zid de lângă el; Turnul Pompierilor; fragmente din Turnul Cizmarilor şi Turnul Tâmplarilor (nu este sigură atribuirea pe bresle pentru că se mai schimba de-a lungul timpului);  pe strada Emil Isac, în curtea Liceului George Bariţiu, este un fragment de zid de apărare, posibil chiar din prima incintă fortificată a Clujului; pe strada Regele Ferdinand, în câteva din curţi, sunt fragmente din prima incintă fortificată a Clujului, cea din secolul al XIII-lea; în clădirea vechii închisori a oraşului (în prezent Muzeul de Speologie, care este închis) se păstrează urmele unui turn de colţ, care făcea parte, de asemenea, din prima incintă fortificată”, a explicat, pentru Monitorul de Cluj, istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Turnul Pompierilor, preluat de Primărie acum cinci ani

Dacă Turnul Croitorilor a fost restaurat, Turnul Pompierilor este închis şi în paragină de mulţi ani. Turnul Pompierilor a trecut în administrarea Primăriei Cluj-Napoca în 2011. Autorităţile locale l-au preluat de la sindicatul pompierilor care îşi propusese iniţial să facă în vechiul turn un muzeu al pompierilor, însă ideea lor nu a avut sorţi de izbândă. 

De cinci ani de când a fost preluat de Primărie, şefii autorităţilor locale promit în fiecare an că vor aloca fonduri pentru introducerea Turnului Pompierilor în circuitul cultural, dar nicio promisiune nu s-a concretizat. Nu s-au găsit nici fonduri europene, nici locale pentru restaurarea acestuia.

Observator astronomic în Turnul Pompierilor

Deşi se vorbeşte de atâţia ani despre restaurarea Turnului Pompierilor, abia acum câteva zile, în şedinţa de Consiliu Local, s-a aprobat un proiect de hotărâre care prevede organizarea unui concurs de soluţii pentru reabilitarea acestui monument istoric. “Pentru Turnul Pompierilor problema este un pic mai complicată pentru că acolo este un spaţiu interior mai puţin generos decât la Turnul Croitorilor şi din cauza aceasta este nevoie de un concurs de soluţii care să ofere ideile cele mai bune. În timp, au fost gândite tot felul de variante de destinaţie pentru acest turn care aveau multe dezavantaje. În anii ’80 se intenţiona să fie transformat în observator astronomic, dar poziţia e total nepotrivită din cauza haolului luminos pe care îl produce oraşul şi reduce mult vizibilitatea”, a spus Tudor Sălăgean.

Vechiul Cluj vs. noul Cluj

Concursul pentru restaurarea Turnului Pompierilor, intitulat “Revitalizarea Turnului Pompierilor – Turnul celor trei vârste”, va fi lansat în scurt timp. Vor putea fi acordate trei premii: premiul I, contractul de proiectare cu o valoare de aproape 366.000 lei; premiul II, 22.000 lei şi premiul III, 13.000 lei.  

Tematica concursului vizează transformarea turnului într-o platformă de informaţii, utilizând realitatea augmentată, ceea ce va permite suprapunerea unor imagini tridimensionale din vechiul Cluj peste străzile actuale ale oraşului.

De ce trebuie să restaurăm vechile fortificaţii

Pentru celelalte fragmente din vechile fortificaţii încă nu a fost conceput niciun plan de valorificare a potenţialului lor turistic şi cultural. Istoricul Tudor Sălăgean explică de ce este important să păstrăm urmele vechiului Cluj: “Turnurile sunt monumente istorice legate de o perioadă foarte importantă din istoria oraşului, monumente care din păcate se păstrează doar într-o foarte mică măsură, adică incinta fortificată a Clujului a fost în mare parte demolată în cursul secolului al XIX-lea. Faptul că sunt mărturii ale trecutului acestui oraş este cel mai important argument. Întreaga comunitate trebuie să se implice în conservarea acestora”.