Actualitate
Smaranda Brăescu a fost comemorată la Cluj
S-au împlinit 69 de ani de când aviatoarea Smaranda Brăescu s-a stins din viață.
O mână de oameni au participat joi, 2 februarie, în Cimitirul Central Cluj-Napoca, la comemorarea a 69 de ani de când aviatoarea Smaranda Brăescu s-a stins din viață.
Prima femeie-parașutist din România, Smaranda Brăescu a reușit să doboare recordul mondial absolut la data de 19 mai 1932, sărind de la 7.200 de metri! Trei ani mai târziu, traversează în premieră Marea Mediterană "la bordul avionului său Miles Hawk, botezat de ea, simbolic, „Aurel Vlaicu”".
Parte a rezistenței anticomuniste, Smaranda Brăescu a fost înmormântată la Cluj sub numele conspirativ „Maria Popescu”. Legendara aviatoare a primit în 2016 titlul de Cetățean de Onoare (post-mortem) al municipiului Cluj-Napoca.
Aviatoarea Smaranda Brăescu, supranumită „Regina înălțimilor”, s-a născut la 21 mai 1897 într-o familie modestă din Hânteşti-Buciumeni. Pasionată din adolescență de lumea aviației, a început să practice paraşutismul în anul 1928. La 1 iulie acelaşi an a făcut, în Germania, un salt de la 600 de metri, devenind prima femeie-paraşutist din România.
La 2 octombrie 1931, Smaranda Brăescu a efectuat primul său salt de la altitudinea de 6.000 de metri, devenind recordmană națională absolută şi fiind recompensată cu medalia „Virtutea Aeronautică”. Invitată în Statele Unite ale Americii, Smaranda Brăescu a doborât la 19 mai 1932, la baza militară de la Sacramento, recordul mondial absolut, printr-un salt de la altitudinea de 7.200 de metri. Acest record mondial a rămas în vigoare până în anul 1951, când a fost depăşit de un alt pilot român, Traian Demetrescu-Popa. Devenită o adevărată legendă, i s-au oferit contracte în Statele Unite, a fost invitată la Roma de către papa Pius al XI-lea, l-a cunoscut pe mareşalul italian Italo Balbo.
În 1936 a realizat o altă premieră mondială, prin traversarea Mării Mediterane, de la Roma la Tripoli, la bordul avionului său Miles Hawk, botezat de ea, simbolic, „Aurel Vlaicu”. Între 1940 și 1945 a participat la războiul mondial, pe ambele fronturi de luptă, în cadrul celebrei „Escadrile Albe”. După 1945, Smaranda Brăescu s-a alăturat rezistenței anticomuniste. Semnatară a unui memoriu de protest împotriva falsificării alegerilor din 1946, Smaranda Brăescu a fost condamnată în contumacie de către autoritățile comuniste şi obligată să se ascundă pentru a evita capturarea ei.
Sosind la Cluj sub o identitate falsă (Maria Popescu), a fost adăpostită la ferma Congregației Maicii Domnului din Jucu. A fost tratată în secret la clinicile universitare şi adăpostită de profesorul Iuliu Hațieganu.
A încetat din viață, potrivit celor cunoscute până acum, la 2 februarie 1948 şi a fost înmormântată în cimitirul Central, sub numele conspirativ „Maria Popescu”.