Ministerul Turismului promovează, din nou, turismul balnear. Clujul, punct palid pe hartă

Printre obiectivele prevăzute în această strategie se numără sprijinirea dezvoltării turismului medical, dar și al celui de tip wellness, precum și promovarea ofertei turistice de acest tip. Ministerul susține că dezvoltarea acestui sector turistic este necesară, deoarece poate fi valorificat 365 de zile pe an, indiferent de condițiile atmosferice, fiind „una dintre cele mai importante resurse turistice din țară”.

„O treime din izvoarele minerale ale Europei se regăsesc pe teritoriul țării noastre. Strategia adoptată astăzi de Guvern nu abordează turismul balnear doar din punct de vedere al turismului medical, ci și din punct de vedere al turismului de wellness, care atrage din ce în ce mai mulți turiști la nivel mondial. Este important ca turismul balnear să își regăsească gloria de altădată și să atragă din ce în ce mai mulți turiști în țara noastră, fie că vorbim despre turiști care vor să își vindece diverse afecțiuni, fie că vorbim de cei care vor să se relaxeze”, a declarat ministrul Turismului, Bogdan Trif.

Adoptarea Strategiei pentru Dezvoltarea Turismului Balnear întărește celelalte măsuri luate de Executiv pentru stimularea acestei forme de turism, cum ar fi eliminarea redevențelor pentru utilizarea apelor geotermale și minerale în scop turistic, dar și Programul de finanțare a investițiilor pentru modernizarea și dezvoltarea stațiunilor balneare, se arată într-un comunicat remis de Ministerul Turismului.

Strategie scoasă „de la naftalină” după 6 ani

Scotocind în arhivă, Monitorul de Cluj a găsit o inițiativă trasă la indigo cu cea adoptată, joi, de Ministerul Turismului. În iulie 2013, Maria Grapini, fostul ministru pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism declarase că „trebuie începută o campanie de promovare a staţiunilor balneare din ţară”. „Dacă traversăm ţara de la un capăt la altul, nu ştiu dacă vedem 10 panouri pentru turismul balnear”, afirma Grapini, recunoscând totodată că, deși există locuri bune, ele nu sunt suficiente şi nu se ridică la nivelul potenţialului pentru un turism de calitate.

Este și cazul județului Cluj unde, în pofida faptului că mai multe staţiuni au fost reamenajate cu fonduri europene şi redate turiştilor, acestea rămân doar la stadiul de interes local. Băile Cojocna, Parcul Balnear Toroc Dej sau Ștrandul Durgău Turda se numără printre acestea, însă lista ar putea fi mai lungă. Să nu uităm că, numai în Cluj-Napoca, există 29 de izvoare cu proprietăţi terapeutice, unele dintre acestea fiind unice în Europa. Apa „miraculoasă” ajută la tratarea bolilor de rinichi, hipertensiunii arteriale sau diabetului.

Renumite în trecut datorită nămolului şi apelor minerale cu proprietăţi terapeutice, Băile Someşeni au devenit o ruină. De asemenea, în circuitul turistic ar mai putea fi incluse şi nămolurile de la Leghia sau Râtul Bivolilor, localităţile Sic, Sânmarghita sau Băiţa. În trecut, pensionarii din judeţul Cluj puteau să meargă şi la Muntele Băişorii sau la Fântânele, dar numai pentru odihnă, deoarece aceste staţiuni nu au condiţii de tratament.