Mamă și erou. Cum este să fii femeie în uniformă de pompier

Există meserii în care majoritatea angajaților sunt bărbați, meserii în care este nevoie de forță fizică și psihică, de curaj. Însă printre toți acei bărbați, apar și femei care iubesc ceea ce fac din toată inima și dau totul pentru meseria lor. Acesta este și cazul Ameliei Muntean care de aproape 13 ani salvează vieți, fie că este în costumul de pompier sau cel de paramedic. Ea este singura femeie care lucrează pe intervenții la pomperi din Cluj.

Avea doar 19 ani când s-a angajat și chiar dacă la început i-a fost greu să se integreze printre atât de mulți bărbați, după atâta timp, echipa din care face parte nu ar mai fi una întreagă fără ea.

„Nici nu știu cum au trecut toți acești ani. Parcă doar ieri am început”, mărturisește Amelia. „Nu e ușor, dar dacă faci ceea ce îți place, eu zic că te integrezi oriunde. Echipajul contează foarte mult. Trebuie să fie foarte bine sudat și să știi ce te poți baza pe colegii tăi. Noi suntem o echipă atât de bine sudată, încât ne uităm unul la altul și știm ce avem de făcut. La început nu a fost ușor, aveam 19 ani, perioada în care pui totul la suflet și un simplu cuvânt te poate supăra. Dar colegii mei s-au obișnuit cu mine, mai ales că eu mereu am încercat să mă fac plăcută oriunde am fost”, își amintește tânăra.

Este veselă, exuberantă, vorbește printre zâmbete și îi aduce mereu în discuție pe colegii ei de echipă, cu care a creat o legătură strânsă.

Colegii ei au încercat să o menajeze, să preia ei tot din ce era mai greu de făcut, dar Amelia mereu a depus un efort suplimentar ca să ajute,

„Am încercat mereu să ajut. Trăgeam de furtun și colegii mă certau zicând că e prea greu pentru mine. Să îi las pe ei, Dar nu conta că era prea greu. Într-un fel simțeam că nu am la fel de multă putere ca ei și încercam să ajut. Oriunde puteam, eram acolo, ajutam, să știe ei că se pot baza pe mine”, povestește Amelia Muntean.

Cu toate că femeile în general sunt mai empatice și mai sensibile decât bărbații, Amelia a reușit să delimeteze viața profesională de cea personală și să lase ororile pe care le vede în timpul programului, la unitate. Când e acasă e mama, soție, soră, fiică, iar când e la servicu e eroul care dă tot ce poate pentru a ajuta.

„Mereu încerci să ajuți cât de mult poți. Te rupi în două dacă e nevoie ca să ajuți, dar trebuie să fii conștient că dacă nu se poate face mai mult, nu se poate. Tu oricum te-au rupt în două ca să faci bine, să ajuți, că așa e meseria noastră. Și acum sunt însă cazuri la care mă duc și apoi mă întorc în unitate și mă macin. Mă întreb dacă am făcut tot ce am putut, dacă am greșit cu ceva. Vrei să dai tot și chiar dai tot când ești acolo cu oamenii care au nevoie de ajutorul tău. Dar îți pare rău când realizezi că nu s-a putut face mai mult”, mărturisește Amelia.

În momentul de față, din opt ture câte are, Amelia lucrează cinci pe SMURD, iar trei la pompieri.

„Când sunt la pompieri, sunt mai mult pe partea de descarcerare. Nu mă duc eu să tai mașinile. Eu sunt cea care intră în mașină, verific starea victimei, încerc să stabilizez pacientul și să îl țin prezent, cu noi, până reușesc băieții să taie mașina și să îl scoatem”, spune tânăra.

Meseria de pompier este și pentru femei, spune Amelia, atâta timp cât este ceva ce își doresc cu adevărat. Fiindcă e „militărie”, e efort, e multă muncă, se lucrează în condiții de stres, însă ea nu s-ar vedea făcând altceva.