Firmele, obligate să distribuie angajaților minim 7,5% din profit! Proiect de lege controversat, propus de un deputat clujean

 

 

Proiectul de lege prevede ca toți angajatorii, atât cei de stat, cât și cei din mediu privat, să fie obligați să aloce salariaților o cotă de cel puțin 7,5% din profitul net realizat.

 

Autorul propunerii legislative, deputatul independent Adrian Dohotaru, susține că participarea la profit a salariațiilor este o practică des întâlnită la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.

„Dreptul angajaților la profit nu este o noutate legislativă, din simplul motiv că exită prevederi care spun că o cotă parte din profit se redistribuie către angajați de către companiile de stat și de către regiile autonome, și pentru a nu fi o practică discriminatorie, am extins măsura și la companiile private, dându-le facilități fiscale. În Franța, de exemplu, acest lucru este obligatoriu. Acolo este calculat altfel procentul, există o limită maximă, fixată la câteva mii de euro și o limită minimă, undeva la 500-600 de euro dacă nu mă înșel, fiind o practică obligatorie la companiile de peste 50 de angajați”, a declarat deputatul Adrian Dohotaru, pentru Monitorul de Cluj.

Autorul propunerii legislative mai arată că posibilitatea salariaților de a participa la profit a fost reglementată până în anul 2003 prin Legea societătilor comerciale, care prevedea că „fondatorii, administratorii și personalul societății vor participa la beneficii, dacă aceasta este prevazută în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobată de adunarea generală extraordinară”.

Începând cu anul 2003 aceasta posibilitate a fost eliminată în cazul angajaților. Astfel, în prezent, posibilitatea de a repartiza profit salariațillor este prevăzută doar pentru companiile de stat, care pot acorda aceste drepturi în limita a 10% din profitui net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar.

7,5% din profit, redistribuit angajaților

Proiectul de lege inițiat acum instituie obligația de participare la profit a salariaților pentru toate companiile. Astfel, proiectul prevede că „din profitul net realizat pentru un anumit exercițiu financier anual, conform situațiilor financiare anuale aprobate, angajatorul are obligația de a distribui salariaților, cu titlul de participare la profit, suplimentar salariului și celorlaltor drepturi bănești prevăzute de lege și de contractele individuale și colective de muncă aplicabile o parte din acel profit net realizat”.

Partea care se alocă participării la profit a salariaților va fi de 7,5% din profitul net realizat, dar  prin contractele colective de muncă aplicabile se poate stabiii o cotă procentuală diferită, dar care nu poate fi mai mică de 7,5% și nici mai mare de 25%, prevede inițiativa legislativă. 

Propunerea vine în plină criză COVID

Deputatul clujean susține că a propus această măsură în repetate rânduri și în trecut, însă criza provocată de pandemia de coronavirus a părut momentul oportun pentru depunerea unui proiect de lege în această privință.

„Cred că pot fi verificate declarații de-ale mele, propuneri pe care le aveam de mai demult. M-am gândit la lucru acesta de câțiva ani și am considerat acest moment ca fiind unul bun, mai  ales că citeam și studii legate de modalități prin care pot fi ajutate firmele, în perioade de criză economică, așa cum e acum, iar firmele care se dovedeau mai reziliente erau și cu o cultură ceva mai democratică, mai puțin ierarhice, distribuiau profitul către angajați, iar alteori erau firme de tip operativist, în care angajații erau și acționari. Atunci, am zis, fiind o criză economică, putem gândi un astfel de mecanism”, a adăugat Dohotaru.

Cum poate fi interpretată inițaitiva din punct de vedere politic?

Analistul politic Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj, spune că măsura propusă prin acest proiect de lege de deputatul Adrian Dohotaru este coerentă cu activitatea de până acum a parlamentarului.

„Din punct de vedere politic, inițiativa este coerentă cu activitatea deputatului Dohotaru, care se situează în mod clar și fără niciun fel de dubiu în zona de stânga, o stângă aflată la stânga Partidului Social Democrat. România este una dintre țările în care participarea salariaților la dezvoltarea întreprinderilor este foarte slabă și există mai multe teorii economice care spun că angajatul va participa la profitul colectiv în măsura  în care va munci și va munci mai mult, în măsura în care va fi nu numai remunerat direct, ci se va simți o parte a întreprinderii sau corporației respective. Aceasta cred că este rațiunea pentru care domnul Dohotaru a propus acest proiect de lege”, a afirmat Sergiu Mișcoiu, pentru Monitorul de Cluj.

Profesorul universitar consideră că măsura ar putea „să sporească capacitatea României de a redeveni o țară puțin mai solidară”.

Sub o formă sau alta, asemenea măsuri sunt deja aplicate în mai multe țări europene. În țările nordice avem un sistem de redistribuire a profitului de acest tip. Cultura țărilor nordice este cumva diferită, însă este de reflectat dacă nu e o măsură care ar putea să sporească capacitatea României de a redeveni o țară puțin mai solidară decât este în momentul de față. În România, cultura socială și antreprenorială este foarte neoliberală, foarte individualistă, care taxează foarte mult munca și taxează foarte puțin profitul și acest lucru a avut o serie de avantaje, fără îndoilă, în dezvoltarea mediului de afaceri. Pe de altă parte, a avut și o serie de dezavantaje și între acestea este dezvoltarea socială foarte slabă comparată pe toți indicatorii din restul Europei”, a mai arătat Mișcoiu.

„Inițiativa va stârni reacții foarte negative”

Analistul este de părere că proiectul de lege nu va avea susținere în Parlament, nici din partea social-democraților și cu atât mai puțin din parte liberalilor.

„Cred că proiectul de lege nu va avea susținere în parlament, inclusiv parlamentarii de centru-stânga au viziuni destul de neoliberale, destul de fixate în zona susținerii exclusive a mediului de afaceri și îndepărtării măsurilor care ar duce în zona participării salariaților care lucrează la dezvoltarea comună a mediului antreprenorial. Inițiativa nu va avea un sorți de izbândă. De aceea, spun din nou, inițiativa pare să fie cumva importată din Europa Occidentală, unde asemenea practici sunt încetățenite și unde chiar și liberalii sunt mult mai „social-democrați” decât social-democrații noștri, astfel încât va stârni reacții foarte negative, mai ales din cartea parlamentarilor care susțin actuala guvernare și nu cred că va avea mari șanse să treacă”, a argumentat Sergiu Mișcoiu.

 

CITEȘTE ȘI

Legea coșului minim de consum a fost declarată constituțională de CCR. „O victorie pentru angajații din România”