Marius Nicoara, care este si presedintele Consiliului Judetean Cluj, a anuntat ieri ca a cerut sprijin inclusiv de la liderul PD, Emil Boc, aflat ieri la Bucuresti si care ar fi fost de acord cu propunerea de pastrare a Directiei Vamale la Cluj. „Guvernul Romaniei va decide in aceasta saptamina desfiintarea Directiilor Regionale Vamale din Cluj si Craiova, astfel incit numarul acestor directii vor ajunge de la 10 la 8. Nu mi se pare normal sa se desfiinteze directii din interiorul tarii si sa se mentina unele de pe granita, in conditiile in care de la 1 ianuarie 2007 ponderea vamuirii se va transfera de la frontiere spre directiile din interior", a explicat Marius Nicoara, adaugind ca este vorba si despre importante pierderi financiare pentru judet in cazul desfiintarii directiei. De asemenea, s-ar pierde si importante locuri de munca.Presedintele PNL Cluj a subliniat ca judetul Cluj se afla la o directie aproximativ egala, de circa 100 de kilometri, de capitalele judetelor limitrofe, iar in cazul desfiintarii directiei regionale vamale, persoanele interesate vor fi nevoite sa parcurga distante mai mari pentru operatiuni de vamuire. Nicoara sustine ca directiile regionale vamale trebuie sa corespunda celor 8 regiuni de dezvoltare existente.Directorul Directiei Regionale Vamale Cluj, Dorin Ghiurutan, a declarat ca 60% din veniturile institutiei provin din judetul Cluj si ca 9.000 de miliarde de lei vechi au fost virate anul trecut la bugetul de stat. El estimeaza pentru acest an o crestere cu 30% a veniturilor.Desfiintarea Directiei Vamale Cluj ar atrage dupa sine pierderi la bugetul judetului, in conditiile in care sume importante se intorc la Cluj pe capitole, in procente de 15% sau 22%.Directia Regionala Vamala Cluj are in componenta 7 birouri si 4 puncte vamale pe teritoriul a cinci judete: Cluj, Alba, Bistrita, Salaj si Mures. "Mi se pare nefiresc sa piarda Clujul statutul de centru regional. Clujul este centrul Regiunii de Nord-Vest, iar directia regionala vamala aici este binevenita."Marius Nicoara, presedintele PNL Cluj
Claxoane matinaleAmplasata chiar in centrul campusului Hasdeu, cantina apartine Universitatii „Babes-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca si are in apropiere, firesc, caminele acesteia, respectiv II, III, IV si VI. Zgomotele de nunta afecteaza doar camerele amplasate pe partea dinspre respectiva cantina, insa intensitatea acestora nu este usor de trecut cu vederea. „Ne enerveaza mai ales la venirea alaiurilor, pe la ora prinzului, chiar si mai repede. Avem doua zile pe saptamina cind putem dormi pina tirziu si atunci vin nuntile, cu masini ce claxoneaza si muzica populara inca vreo ora afara, in fata cantinei...", se plinge una dintre locatarele caminului VI din Hasdeu.„Distractie" de sesiune pentru medicinistiCei mai afectati de „fenomen" sint, cu toate acestea, nu studentii UBB din Hasdeu, ci locatarii caminelor Universitatii de Medicina de Farmacie (UMF) „Iuliu Hatieganu". Amplasate in partea de jos a complexului, caminele de la Medicina au „privilegiul" de a se afla doar la citeva zeci de metri de fatada cantinei, cu vedere la terasa acesteia, mult apreciata pentru ceremoniile traditionale de intrare in sala de nunta, dar si pentru dansuri. „In sesiunea de vara erau chiar doua nunti pe zi la cantina. Una de zi si alta care avea loc seara. Aveam foarte mult de invatat, afara era cald, asa ca trebuia sa lasam geamurile deschise chiar daca dadeau spre cantina", relateaza una dintre medicinistele din „B"-uri. „Tot ce puteam face era sa sunam la politie. O vreme nu se mai auzea nici un fel de muzica, insa dupa citeva ore o luau de la capat", adauga colega acesteia de camera. Reclamatii similare au fost inregistrate, intr-o masura mult mai mica, insa, si pentru clubul de noapte din apropiere, care gazduia, de asemenea, nunti pe terasa, la o aruncatura de bat de caminele UMF. "n aceasta perioada se manifesta in cadrul UBB o tendinta de a se renunta la inchirierea de spatii ale universitatii pentru nunti. S-a hotarit ca nici macar la Restaurantul «Piramida» sa nu se mai organizeze asa ceva. La cantina din Hasdeu functioneaza din acest an patru sali de curs, un motiv in plus pentru asigurarea linistii studentilor. In masura in care nu exista aspecte juridice care sa ne impiedice, vom face ca aceasta situatie sa ia sfirsit in curind."Nicolae Paun, directorul Compartimentului de Imagine al UBB
Program oficialDupa ce au vizionat aproximativ 700 de filme din 50 de tari, organizatorii celei de-a opta editii a Astra Film Fest-ului au ales doar 90 dintre acestea, pentru editia din acest an a festivalului. In cele din urma, a fost stabilit si programul oficial al evenimentului. Programul detaliat a fost postat pe site-ul oficial al Festivalului, www.astrafilm.ro. Prezinta orele de proiectie ale celor 90 de filme din program, dintre care 50 au intrat in sectiunile competitionale. Cei care doresc sa ia partea la cea de-a opta editie a Festivalului de film documentar si antropologie vizuala au astfel la dispozitie programul impartit pe cele sapte zile.Graja fata de publicFilmele din cadrul Festivalului vor rula in doua sali, in fiecare dintre acestea programul zilnic fiind impartit in mai multe serii de proiectie. La fel ca si la editiile anterioare, filmele proiectate in sala A vor fi reluate a doua zi, astfel incit publicul Festivalului sa poata cuprinde cit mai mult din seva documentara a evenimentului international de la Sibiu. Video-barul nu va lipsi, anul acesta fiind dotat cu 10 sisteme video de inalta calitate, oferind participantilor la Festival posibilitatea de a vedea sau revedea individual filme pe care le-au pierdut sau productii care le-au placut in mod deosebit.Nu trebuie ratatIn curind, pasionatii filmelor documentare vor avea acces si la synopsisurile filmelor intrate in concurs. Acestea vor fi disponibile tot pe site-ul oficial al Astra Film Fest. Astfel, publicul fidel al Festivalului isi va putea programa din timp filmele pe care sa nu le rateze pe marele ecran sau la video-bar. Vor putea alege mult mai usor cind sa urmareasca filmul despre lupta crincena ce se da in aceste timpuri la Rosia Montana (New Eldorado al lui Tibor Kocsis) si cind sa asiste la marturiile sfisietoare ale unei familii de maghiari care a asistat activ la evenimentele din 1989 si cele din martie 1990 (Balkan Champion, semnat de Kincses Réka) sau cind sa soarba din fascinantul film despre evreii din Romania, semnat de Radu Gabrea, „Rumenye, Rumenye". Desfasurare si organizatori Editia din acest an a Astra Film Fest se va desfasura intre 23 si 29 octombrie 2006 la Sibiu, avind ca locuri de proiectie salile Casei de Cultura a Sindicatelor si Sala Thalia. Invitatii editiei din acest an vin din 50 de tari. Tema speciala Astra Film Fest 2006 este Romania. Evenimentul este organizat de Studioul de film Astra, departament CNM Astra si Fundatia Antropologie Vizuala (Astra Film). Parteneri - Consiliul National al Cinematografiei si Ministerul Culturii si Cultelor. Eveniment este organizat cu sprijinul Primariei si Consiliului Judetean Sibiu si Ministerului Culturii si Cercetarii al Marelui Ducat de Luxemburg
Cu lacrimi in ochiGrand Prix-ul Japoniei a fost unul extrem de palpitant, cu o lupta acerba intre cele doua team-uri care conduc „Marele Circ", Renault si Ferrari. Abandonul lui Schumacher i-a creat lui Alonso un culoar liber spre a saptea victorie din acest sezon si cel mai probabil spre un nou titlu mondial. Ajuns la boxe, pilotul german, care se va retrage la sfirsitul sezonului, si-a imbratisat mecanicii, cu lacrimi in ochi. Pentru „Schumi" a fost primul abandon din cauza motorului in ultimii cinci ani. Doar o minuneDoar o minune ar mai putea face ca la Marele Premiu al Braziliei, ultimul din acest sezon, Alonso sa piarda prima pozitie in clasamentul pilotilor. „Este clar ca este decis campionatul mondial al pilotilor. Nu mai vreau sa ma gandesc la campionatul pilotilor. Pentru mine este pierdut, pentru ca nu voi merge in Brazilia sperind ca cineva abandoneaza, nu vreau sa cistig astfel", a declarat resemnat pilotul german, la sfirsitul cursei de la Suzuka. La echipeTeam-ul pentru care piloteaza Alonso, Renault, a facut un pas important in clasamentul constructorilor, prin clasarea pe pozitia a treia a celui de-al doilea pilot, Giancarlo Fisichella, in vreme ce Ferrari a obtinut puncte doar prin locul doi ocupat de Felipe Massa. Francezii au doua puncte avans fata de italieni, inaintea cursei din Brazilia, din 22 octombrie.
Suporterii l-au huiduit, iar jucatorul a replicat aratindu-le rana de la cap si spunindu-le: „Pentru voi, ba, pentru voi". Adrian Mutu a cerut, apoi, sa fie schimbat, si a fost inlocuit, in minutul 72, cu Mugurel Buga. Fotbalistul echipei Fiorentina a fost huiduit si in momentul in care a fost schimbat, iar apoi a mers la banca tehnica, unde i-a explicat selectionerului Victor Piturca ce s-a intimplat. „Are o rana foarte urita, medicul l-a cusut acum. Era foarte afectat, dar i-am spus ca nu trebuie sa bage in seama 2-3 betivi sau pusti, care erau acolo si care l-au injurat foarte urit. Dar asta ne este meseria, trebuie sa suportam orice", a explicat Piturca. Un alt fotbalist roman fluierat de spectatorii de la peluza I a fost Claudiu Niculescu, in momentul in care a intrat pe teren, in minutele de prelungire ale partidei de simbata. „Vom mai fi injurati"Fundasul Cristian Chivu a comentat faptul ca jucatori ai nationalei Romaniei, printre care Adrian Mutu, au fost injurati de suporteri la meciul cu Belarus, spunind ca probabil internationalii romani vor mai trebui sa suporte injurii pina vor obtine o calificare la un turneu final. „Si eu am fost injurat, nu e prima oara si cu siguranta nu a fost nici ultima. Sint frustrari. Noi speram totusi sa le readucem in suflet bucuria de a vedea echipa nationala si vom reusi asta atunci cind vom da continuitate rezultatelor si ne vom califica la un turneu final. Pina atunci suportam injuraturi. Eu sper ca prin rezultatele bune sa-i readucem la stadion, sa fie un numar mult mai mare si sa ne incurajeze", a spus Chivu, intrebat cum comenteaza faptul ca Mutu, Danut Coman si Claudiu Niculescu au fost injurati de suporteri ai echipei nationale.Unde va juca nationala? Presedintele FRF, Mircea Sandu, a declarat ca nu stie daca suporterii bucuresteni ai echipei nationale merita sa mai vada meciurile Romaniei dupa incidentele pretrecute pe Stadionul „Steaua", cind mai multi jucatori romani au fost injurati si huiduiti. „Mai este nevoie sa comentam ceva dupa ce s-a intimplat? Nu este posibil sa ai asemenea reactii fata de jucatorii propriei echipe nationale. Meritau ei sa fie injurati si fluierati in conditiile in care au dominat jocul si au cistigat cu 3-1? Sincer, nu stiu daca suporterii din Bucuresti merita sa mai vada nationala", a spus oficialul FRF. Mircea Sandu sustine ca nu se va implica in alegerea locului de disputare a urmatorului meci oficial al Romaniei de pe teren propriu, cel cu Luxemburg, programat pe 28 martie 2007. „Pentru meciurile viitoare vom vedea, deocamdata n-am discutat nimic pe aceasta tema. Singurii care decid sint jucatorii si selectionerul. Asteptam sa vedem ce spun ei si noi vom actiona. Daca vor in provincie, asa va fi", a explicat Sandu.„Poate mergem la Timisoara"Tehnicianul a afirmat ca pe stadionul „Steaua" sint cele mai bune conditii, insa a mentionat ca inca nu se stie unde se va disputa urmatorul meci al echipei nationale. „Eu, oricum, inainte de a decide, ma consult si cu jucatorii. As vrea sa jucam in provincie, poate la Timisoara unde sint conditii bune. Aici au fost momente in care s-au strigat demisii si e pacat. Pentru ca un meci al nationalei trebuie sa fie o sarbatoare, chiar si cind se pierde. Dar in Bucuresti exista aceste rivalitati, s-a vazut cind a intrat si Claudiu Niculescu ce reactie a fost", a adaugat Piturca. Grupa GRomania - Belarus 3-1 (2-1)Au marcat: Mutu '7, Marica '9, Goian '76 / Kornilenko '20Bulgaria - Olanda 1-1 (1-0)Au marcat: M. Petrov '12 / Van Persie '62Slovenia - Luxemburg 2-0 (2-0)Au marcat: Novakovici '30, Koren '44.Clasament1. Romania 3 2 1 0 7-3 7 p2. Olanda 3 2 1 0 5-1 7 p3. Bulgaria 3 1 2 0 6-3 5 p4. Slovenia 2 1 0 1 2-3 3 p5. Albania 2 0 1 1 2-4 1 p6. Belarus 3 0 1 2 3-8 1 p7. Luxemburg 2 0 0 2 0-3 0 pEtapa viitoare, 11 octombrie: Belarus - Slovenia, Luxemburg - Bulgaria, Olanda - Albania.
Recuperarea fisierelor sterse Informatiile pot fi pierdute din mai multe motive: prezenta unui virus, resetari accidentale ale calculatorului, programe ce functioneaza defectuos, neatentia utilizatorilor. Oricare ar fi cauzele, informatiile trebuie recuperate. In unele cazuri poate fi mai usor, in altele mai dificil. Dar mai intii trebuie sa intelegi cum se pierd fisierele. In mod implicit, Windows trimite fisierele sterse in Recycle Bin, dar nu le sterge de pe hard disk. Acestea pot fi recuperate destul de usor, prin deschiderea Recycle Bin-ului, selectarea acestora si apasarea butonului Restore. Problemele mai mari incep sa apara atunci cind se goleste Recycle Bin. De-abia atunci se poate spune ca ele au fost sterse. Nu este insa totul pierdut. Operatiunea de stergere nu implica decit marcarea spatiului pe care l-au ocupat acestea ca fiind liber, iar acestea vor fi suprascrise atunci cind va fi nevoie de spatiul ocupat de ele. Din acest motiv, este recomandat ca documentele si fisierele importante sa fie tinute pe o partitie separata. Daca acestea sint tinute pe partitia sistemului de operare acestea risca sa fie suprascrise foarte repede, datorita operatiunilor constante de scriere/citire efectuare de acesta. Atita timp cit locul unde a fost stocat fisierul nu a fost rescris, fisierele pot fi recuperate. Pentru aceasta poti folosi mai multe programe, precum www.finalrecovery.com sau www.bitmart.net. Acestea fac o analiza a discului ce contine fisierele sterse si identifica fisierele recuperabile. De asemenea, mai pot fi utilizate si programe precum www.executive.com/undelete/undelete.asp, Executive Software Undelete sau Norton Protected Recycle Bindin pachetul www.symantec.com/sabu/sysworks/basic/features.html, Norton System Works, care pot lucra in doua moduri independente. In primul rind, acestea creeaza inca un Recycle Bin, in care sint mutate toate fisierele sterse direct. Atentie, insa, acest lucru poate genera confuzii, datorita faptului ca spatiul disponibil pe disc nu mai este raportat corect. Astfel, daca stergi unele fisiere pentru a elibera spatiul, nu vei obtine nimic decit daca golesti si al doilea Recycle Bin in care acestea sint mutate. In al doilea rind, aceste programe contin functii asemanatoare cu primele doua, care pot cauta pe disc fisierele sterse si le pot recupera in masura posibilului. Recuperarea partitiilor corupte Exista insa cazuri nefericite in care nici macar aceste programe nu te pot ajuta. In anumite situatii, destul de rare, o partitie poate fi corupta si poate deveni neinteligibila pentru sistemul de operare. In aceste situatii, recuperarea datelor devine o problema de noroc. Exista unele programe ce pot recupera informatiile, insa capacitatea acestora de a duce treaba la bun sfirsit depinde in foarte mare masura de gradul in care partitia este afectata. In plus, asemenea erori grave necesita desfacerea calculatorului, scoaterea unitatii de disc si introducerea acesteia intr-un calculator functional. Un astfel de program este Stellar Phoenix FAT & NTFS.Exista si solutii de recuperare a datelor care pot fi folosite prin butarea de pe un CD. Acestea ofera avantajul unei diagnosticari rapide a problemelor si contin programe care pot repara pagubele produse. Din pacate nici unul dintre aceste programe nu iti poate garanta o recuperare totala a datelor in cazul nefericit al unei caderi a sistemului, insa sint sanse destul de mari sa iti poti salva datele. Pentru orice eventualitate insa ar fi mai bine ca periodic sa faci un back-up al datelor esentiale. Nu exista metoda mai buna de asigurare a datelor decit copierea acestora pe mai multe medii.
Ministerul Sanatatii a hotarit ca, pentru 2006-2007, campania de vaccinare antigripala gratuita a populatiei sa se desfasoare in trei etape. Astfel, in perioada 10-14 octombrie se va realiza distribuirea catre judete a primei transe de vaccin gripal. Vaccinarea efectiva va fi inceputa in toata tara, luni, 16 octombrie. Vor fi vaccinate cu prioritate grupele cele mai vulnerabile de a contacta boala si anume: persoanele adulte si copiii, rezidentii din institutii de ocrotire sociala, precum si pacientii unitatilor care gazduiesc persoane cu afectiuni cronice, salariatii institutiilor de ocrotire si a unitatilor de boli cronice, persoane care acorda asistenta celor cu risc crescut de imbolnavire, dar si membrii ai respectivelor familii. De asemenea, vor mai fi vaccinati copii cu afectiuni medicale cronice pulmonare si cardiovasculare, pacientii infectati HIV si copii si adolescenti supusi terapiei cu aspirina.Noi transeTransa a doua de vaccin gripal va fi distribuita in perioada 20-25 octombrie, urmind ca cea de-a treia transa sa fie distribuita in perioada 5-10 noiembrie. In aceste ultimele doua transe se vor vaccina persoanele catagrafiate din celelalte grupe de risc care nu au fost vaccinate in prima perioada, respectiv persoane cu afectiuni cronice, persoane peste 65 de ani, personal medical.Pentru campania de vaccinare antigripala gratuita de anul acesta au fost achizitionate 1.850.000 de doze de vaccin gripal, in valoare de aproximativ 28 de milioane lei.
Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat, ieri, ca educatia si cercetarea vor beneficia, in 2007, de cele mai mari alocatii bugetare, iar pensionarii, precum si angajatii din justitie, aparare si politie vor fi obligati sa plateasca asigurari de sanatate. „Vom ajunge, probabil, la peste 5% pentru educatie. De asemenea, vom avea alocari foarte mari pentru sanatate", a spus seful Executivului. El a anuntat, totodata, ca pensionarii vor plati contributii pentru asigurarile de sanatate. „Am discutat si o chestiune care mi se pare presanta: la nivelul Guvernului s-a hotarit ca contributiile pentru asigurari de sanatate sa fie platite inclusiv de pensionari. Tin insa sa subliniez ca pensionarii nu vor trebui sa scoata niciun ban din buzunar", a afirmat Tariceanu. Fara privilegiatiDe asemenea, sint vizate si alte categorii de populatie pentru plata contributiilor de sanatate. „Vreau sa spun ca mi se pare anormal sa permitem, in continuare, ca o serie de categorii socio-profesionale sa fie privilegiate si sa nu plateasca aceste contributii: ma refer la cei care lucreaza in sistemul apararii, in politie, in domeniul justitiei, judecatorii si procurorii", a aratat premierul.Tariceanu a precizat ca majorarea pensiilor, in 2007, va trebui sa ajunga la un nivel de peste 19%. „Vom discuta miine (astazi - n.r.) problemele referitoare la pensii, majorarea care urmeaza sa se faca in 2007 si care, tinind cont de cresterea salariului mediu pe economie, va trebui sa ajunga la un nivel de peste 19%", a mai spus premierul.
Apel la solidaritateAv. Dorin Suciu, prodecanul Baroului de Avocati Sibiu, vicepresedinte al UNAR, a declarat, ieri, ca structurile de conducere ale Baroului Sibiu au decis declansarea grevei generale in perioada 9-16 octombrie. Suciu a spus ca Baroul Sibiu a recomandat tuturor avocatilor din judet sa adere la acesta actiune de protest si sa nu se prezinte la cauzele civile si penale, in fata organelor de judecata si a organelor de urmarire penala, daca este vorba de asistenta judiciara obligatorie sau gratuita. Avocatii care refuza sa adere la acest protest pot fi pasibili de sanctiuni disciplinare, ce pot merge pina la excluderea din barou. Prodecanul Baroului a precizat ca avocatii din Sibiu sint nemultumiti de refuzul autoritatilor de a sanctiona practicarea avocaturii clandestine si de a restabili ordinea de drept. „In Sibiu nu exista structuri paralele baroului nostru. Exista insa persoane care practica avocatura clandestin. Aceste persoane au transformat avocatura clandestina intr-o adevarata meserie", explica Suciu.Curtea de Apel intervineCurtea de Apel Alba Iulia, cea mai importanta instanta din Alba, cu sfera de competenta pe raza judetelor Alba, Sibiu si Hunedoara, a transmis, ieri, o adresa barourilor de avocati din cele trei judete, solicitind sa asigure asistenta judiciara cel putin la solicitarile instantelor. „In conformitate cu dispozitiile art. 68 din Legea nr. 51/1995, baroul asigura asistenta judiciara in toate cazurile in care apararea este obligatorie, precum si la cererea instantelor de judecata.(...) Protestul dumneavoastra nu trebuie sa impiedice buna desfasurare a proceselor, in special in cauzele cu inculpati arestati. In cazul in care avocatii din baroul pe care il conduceti nu vor fi prezenti la cauzele cu inculpati arestati, acest gest nelegal va avea efecte grave asupra administrarii justitiei", se arata, printre altele, in materialul transmis avocatilor de catre Curtea de Apel Alba Iulia.Prima reactieReprezentantii Uniunii Barourilor si-au exprimat nemultumirea in legatura cu aminarea solutionarii plingerilor depuse din anul 2003, prin care a fost sesizata savirsirea infractiunilor de exercitare fara drept a profesiei de avocat. Procurorul general Laura Codruta Kovesi a luat act de sustinerile reprezentantilor Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si a afirmat ca aceste cauze vor fi solutionate cu operativitate, potrivit legii.
Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS) va lansa, cel mai tirziu la 1 ianuarie 2007, serviciul de tranzactionare a actiunilor, un alt obiectiv al operatorului de piata fiind transferul indicilor bursieri, a declarat, ieri, Teodor Ancuta, presedintele BMFMS. „Sibiul nu se teme de concurenta, si, pentru ca actionarii sai sa nu piarda bani, va demara cit mai rapid implementarea actiunilor si a indicilor, pentru acestia din urma fiind deja depusa documentatia la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Cel tirziu la 1 ianuarie 2007, bursa sibiana va oferi si o piata spot unde sa fie tranzactionate actiuni", a afirmat Ancuta, intr-un comunicat de presa.Cresc ambitiileLa bursa din Sibiu sint tranzactionate, in prezent, instrumente financiare derivate, respectiv contracte futures si optiuni, pe actiuni si valute. Companiile de intermediere HTI Valori Mobiliare, Swiss Capital si SSIF Broker au propus, in luna iulie, convocarea Adunarii Genarale a Actionarilor Bursei Sibiu, care ar fi urmat sa discute si varianta tranzactionarii de actiuni. Firmele de brokeraj au renuntat, dupa doua zile, la propunere, motivind ca nu doresc sa se creeze confuzie privind obiectivul principal urmarit, respectiv fuziunea BMFMS cu Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Numai ca, la finele saptaminii trecute, actionarii BVB au decis ca fuziunea cu Bursa din Sibiu nu va avea loc.
Serviciu nouProtectia patrimoniului cultural national, ca parte a patrimoniului cultural european si mondial, reprezinta o provocare adresata organelor judiciare. In aceste conditii, infiintarea unui compartiment distinct in cadrul IPJ Sibiu, cu atributii in acest domeniu, s-a impus ca o necesitate, ca o adaptare a acestei institutii la evolutia societatii contemporane in acest domeniu. Astfel, incepind cu luna ianuarie a acestui an, functia de ofiter specialist in protejarea patrimoniului cultural national in cadrul Serviciului de Investigatii Criminale a IPJ Sibiu este ocupata de o persoana cu adevarat calificata in acest domeniu, Sinsp. Radu Parean. Amenzi si dosare penale Principala problema cu care s-a confruntat Compartimentul Protejarea Patrimoniului Cultural National din cadrul IPJ Sibiu a fost executarea, de catre numerosi proprietari, a unor lucrari de constructii, reconstructii sau amenajari asupra imobilelor cu statut de monument istoric, in special in centrul istoric al orasului, fara obtinerea autorizatiilor si avizelor necesare. Si politistii nu au ramas indiferenti. „Potrivit prevederilor Legii 50/1991 republicata, art. 24, executarea, fara autorizatie de construire sau de desfiintare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrarilor de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructiile reprezentind monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite potrivit legii, constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 100 la 5.000 RON. In acest sens, in acest an au fost intocmite nu mai putin de 10 dosare penale", spune Sinsp. Radu Parean.Munca in echipaUn singur om nu poate sa-i determine pe sibieni sa respecte legea. De aceea, in scopul protejarii cit mai eficiente a patrimoniului cultural national, s-au incheiat protocoale de colaborare, la nivel judetean, cu toate institutiile de profil, cum ar Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Sibiu, Inspectia Judeteana in Constructii Sibiu, Biroul Vamal Sibiu, Arhiepiscopia Sibiului si Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice Sibiu. Oamenii legii spera ca in acest fel sa ii determine pe sibieni sa obtina aprobari pentru lucrarile pe care le fac in zona istorica a orasului si sa nu incerce sa scoata din tara obiecte de patrimoniu.
Doi tineri au ajuns pe mina jandarmilor, dupa ce s-au luat la cearta in plina strada. Scandalul a izbucnit intre cei doi, duminica seara, pe strada Faurului. Galagia pe care au facut-o a atras atentia unei patrule de jandarmi. Oamenii legii au vazut cum unul dintre cei doi tineri, in virsta de 18 ani, a aruncat din mina un cutit, cu care intentiona sa isi raneasca prietenul. Tinarul care a avut asupra lui arma alba s-a ales cu dosar penal pentru port ilegal de arma, iar prietenul sau a primit o amenda de 200 de Ron, pentru participare la scandal.
Doi barbati s-au ales cu dosar penal, dupa ce au fost depistati bauti strasnic la volan. Astfel, duminica noaptea, in jurul orei 1, un barbat de 32 de ani, din localitatea mureseana Chendu, a fost oprit de politistii din Copsa Mica pentru un control de rutina, in timp ce se afla la volanul unui autoturism marca Dacia. Cind l-au supus etilotestului, oamenii legii au constata cu stupoare ca barbatul avea o alcoolemie de 0,78 mg/l alcool pur in aerul expirat. Barbatul s-a ales cu dosar penal. Aceeasi soarta a avut-o si un alt barbat de 31 de ani din localitatea Cenade, judetul Alba, care, in aceeasi noapte, a fost depistat in aceeasi localitate, la volanul unui autoturism Mercedes, avind o alcoolenie de 0,58 mg/l alcool pur in aerul expirat.
Primaria Medias a dispus montarea unor indicatoare de avertizare a limitatoarelor montate pentru reducerea vitezei autovehiculelor, in zone cu trafic pietonal intens (la trecerile de pietoni amenajate in apropierea scolilor, a statiilor mijloacelor de transport in comun). Pina in prezent au fost montate dispozitive pentru reducerea vitezei pe strazile Govora si 1 Decembrie, si urmeaza continuarea operatiunii pe strazile Baznei, Mihai Eminescu, Mihai Viteazul, Unirii, Hermann Oberth, Avram Iancu si Soseaua Sibiului.
Locuitorii din Arpasu de Sus au fost emotionati pina la lacrimi de drama unei familii de virstnici. Simbata la prinz, Marioara N., de 74 de ani, a decedat, din cauze naturale. Sotul, in virsta de 77 de ani, a fost atit de afectat, incit s-a simtit rau si a fost transportat la Spitalul Clinic Judetean Sibiu. Dupa citeva ore, in noaptea de simbata spre duminica, a decedat. La inceput, politistilor li s-au parut suspecte cele doua decese, dar, in urma cercetarilor efectuate, nu au descoperit nici un fel de urme de violenta pe trupul batrinei, dar nici in casa celor doi. Cercetarile in acest caz sint continuate de catre lucratorii postului de politie Arpasu de Jos.
Sibienii care au nevoie de avize eliberate de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta trebuie sa scoata bani din buzunare pentru a le obtine. Printr-un ordin al ministrului Administratiei si Internelor, recent au fost fixate tarifele. Astfel, pentru obtinerea avizului de securitate la incendiu se va plati 150 de lei, in timp ce o autorizatie de sercuritate la incendiu presupune achitarea unei taxe de 200 de lei. In ceea ce priveste documentele referitoare la protectia civila, tarifele, atit cel perceput pentru aviz, cit si cel care va trebui platit pentru autorizatie, au fost fixate la 50 de lei. Avizele si autorizatiile se elibereaza titularilor, in baza documentelor prin care se atesta efectuarea platii tarifelor mentionate mai sus, in contul de venituri al bugetului de stat „Veniturile bugetului de stat - Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare", deschis la Trezoreria Statului Sibiu.
Ne asteapta teste ale adevarului in ceea ce priveste istoria noastra nationala, daca vrem sa intimpinam realist viitorul, a apreciat prefectul Sibiului, Ion Ariton, prezent zilele trecute la deschiderea seminarului „Supravietuitorii rromi, in cautarea adevarului". Evenimentul a avut loc la sediul Fundatiei social-culturale a rromilor „Ion Cioaba". Prin participarea sa, prefectul Sibiului a tinut sa-si dovedeasca solidaritatea cu supravietuitorii Holocaustului. Ariton a felicitat Fundatia „Ion Cioaba" pentru initiativa dezbaterii publice a acestui subiect sensibil. „Trebuie sa fim de acord cu aceste ginduri de bun simt, pentru ca astfel de tragedii sa nu se mai intample. Fie ca adevarul despre holocaustul etniei rrome sa ne elibereze pe toti de vinovatii ascunse, care ne pot lipsi de sansa unui viitor mai bun!", a spus prefectul sibian.Datorii pentru EuropaIon Ariton a tinut sa sublinieze ca importanta demersului de a ne afla si asuma trecutul este cu atit mai mare cu cit ne asteapta aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. „Sibiul a dovedit ca este un tinut al respectului reciproc intre oameni, al respectului fata de lucrul bine rinduit si, mai ales, al respectului fata de viitorul copiilor nostri. Imi exprim convingerea ca aceste trasaturi ale comunitatii sibiene vor fi garantia pastrarii specificului local", a apreciat reprezentantul Guvernului.
Cifre pentru CapitalaCu o medie de trei evenimente pe zi, grupate in 220 de proiecte, Sibiul va atrage cu siguranta valuri de turisti, in 2007, poate chiar de cinci ori mai multi decit are acum, apreciaza primarul Klaus Johannis. „Nu ne asteptam sa avem milioane de vizitatori, nici n-am face fata. Dar pina in toamna lui 2007, vestea buna despre Sibiu va ajunge foarte departe, si atunci asteptam un virf. In alte capitale culturale, media a fost de un milion de turisti. Avind in vedere ca Sibiul se afla in «noua Europa» si ca vor fi doua capitale, o cifra de 400.000 - 500.000 mi se pare o estimare realista, fata de 100.000 pe an, cit avem acum", este de parere Johannis.Cu ce ii aducemDrumurile, gara sau aeroportul inca trebuie puse la punct, recunoaste edilul sef. „Cheltuim sume impresionante, cu mare succes. In 2006, am cheltuit peste o suta de milioane de euro pentru lucrari in tot orasul. Cea mai mare parte din bani vine de la bugetul local si continua creditele. Drumurile nationale nu le putem face noi. Centura va fi finalizata in cursul anului viitor, sau poate in 2008, asa ca am alocat 15 milioane de euro unui program de reabilitare a marilor bulevarde. Vor fi finalizate pina in noiembrie. Nu Gara este problema din Sibiu, ci CFR-ul. Exista prea putine trenuri, prea lente si prea murdare. Daca vom rezolva si asta, vor putea veni turistii", arata primarul. Johannis s-a plins de dezinteresul operatorilor de tuism si a lasat de inteles ca nu la ANT sta speranta pentru cit mai multi turisti in 2007. „Desi lucram la asta, nu avem o politica comuna coerenta cu agentii de turism si nu cred c-o vom realiza. Un impuls mai important va veni din partea companiilor aeriene, odata cu aderarea si disparitia monopolului", crede primarul Sibiului. Unde ii gazduimSi daca totusi s-ar descurca sa ajunga la Sibiu, oaspetii vor avea de furca sa-si asigure cazarea. Din cele patru hoteluri ale orasului, doua se afla in reparatii capitale. Alte patru sint in constructie, ceea ce ar duce la triplarea actualei capacitati de gazduire. Mai sint si pensiunile turistice, cu tarife europene si servicii romanesti. Dar Johannis este optimist. „Facem din Sibiu un oras modern si primitor pentru turisti. Nici un investitor nu si-a exprimat intentia de a construi vreun cinematograf, poate 2007 ii va impulsiona. Nu exista sali de spectacole multe si mari, dar avem centrul istoric, o scena foarte frumoasa si la indemina. Ministerul Culturii ne va ajuta cu dotarea", spune primarul.
Pentru efectuarea unor lucrari programate in reteaua de energie electrica, astazi, intre orele 9 si 15, se va intrerupe furnizarea curentului electric in Sibiu, in Piata Mare, nr. 10, 11, 12, iar intre orele 8,30 si 15, in Agnita, pe strada Horea, intre numerele 2 si 40. Tot astazi, dar intre orele 9 si 14, se va sista curentul in Avrig, pe strazile: Libertatii, Cinepii (partial), Eroilor (partial) si S. Brukenthal (partial). Miine, intre orele 9 si 14, se va sista curentul in Sibiu, la Bazinul Olimpia si la blocurile si chioscurile din zona, precum si in Ocna Sibiului si Bradu (pe vale in sus, catre Casolt), iar intre 9,30 si 13,30 - in Boita, pe strada Traian, de la Primarie pina la Casa de Copii si pe Valea Oltului.
Cunoscutul solist de muzica usoara Ricky Dandel, fost profesor de engleza la Liceul „Brukenthal" din Sibiu, cunoscut mai tinerilor concetateni ca prezentator al Festivalului „Cerbul de aur", va preda, de anul viitor, cursuri de literatura americana la Facultatea de Litere din Sibiu, pe care a absolvit-o in 1975. La 31 de ani de la absolvirea Facultatii de Litere „Lucian Blaga" din Sibiu, Ricky Dandel, in virsta de 55 de ani, si-a sustinut, la aceeasi institutie, teza de doctorat, la care a lucrat opt ani de zile. A obtinut calificativul „Magna Cum Laudae", pentru lucrarea „A Literary View on the Genesis and Metamorphosis of the Self".
Circa 100 de membri ai sindicatului „Sanitas", filiala Sibiu, vor participa, astazi, alaturi de colegii din intreaga tara, la un mars de protest in Bucuresti. Sindicalistii vor solicita, in primul rind, salarii mai mari, bonuri de masa pentru toate categoriile de personal si oferirea unor conditii de lucru mai bune pentru angajatii din sistemul sanitar. „Miine dimineata (n.r. - azi), la ora 5, vom pleca din Sibiu cu doua autocare, pentru a participa la aceasta actiune, organizata la nivel national. Printre revendicarile noastre amintim cresterea salariilor cu 70%, acordarea de tichete de masa si imbuntatirea conditiilor de munca", a declarat Dan Pirnoiu, liderul sindicatului "Sanitas". Alte drepturiSindicalistii mai doresc si efectuarea unei rectificari bugetare, pentru acoperirea din punct de vedere financiar a ultimelor doua luni din acest an. In protestul lor, sindicalistii vor mai solicita si acordarea salariilor de merit pentru un procent mai mare de 15% din personal, precum si indeplinirea tuturor conditiilor de protectie a muncii. La marsul programat pentru astazi, se anticipeaza ca vor participa aproximativ 6.000 de membri de sindicat din intreaga tara. Acestia vor protesta in fata sediului Ministerului de Finante si a Parlamentului, unde vor depune o lista cu revendicari. Actiunile de protest vor continua, apoi, la Ministerul Sanatatii si in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului.
Ambasadorul Germaniei in Romania, Excelenta Sa Roland Lohkamp, insotit de consulul general al Germaniei la Sibiu, Thomas Gerlach, s-au intilnit ieri cu reprezentantii Guvernului in judet. Dupa un scurt tur al orasului, cei doi diplomati au fost primiti de prefectul Ion Ariton, alaturi de care s-a aflat subprefectul Marin Craciun, pentru a discuta despre numeroasele schimbari prin care trece Sibiul si judetul.Colaborare „nefireasca"In discutiile cu prefectul, oficialul german s-a declarat foarte impresionat de modernizarea Sibiului fata de 1995, an in care s-a aflat pentru prima oara aici. „Este un lucru extrem de imbucurator, mai ales ca am aflat de buna colaborare a autoritatilor locale. Acest lucru, in politica, in general vorbind, poate fi orice, numai firesc, nu", a apreciat, mai in gluma, mai in serios, Roland Lohkamp. „Concret, la inceputul mandatului, am stabilit cu aceste institutii un mod de lucru, prin care ne-am angajat sa sustinem marile proiecte de interes local", i-a explicat Ariton.Interesat de economieIon Ariton l-a asigurat pe diplomatul strain ca Germania a facut o alegere buna sustinind Romania pentru aderare. „Sibiul va avea posibilitatea de a demonstra, in 2007, cind va fi Capitala Culturala Europeana, ca este cartea de vizita a Romaniei intrata cu drepturi depline si obligatii in UE", a aratat prefectul. Ambasadorul german s-a aratat foarte interesat de dezvoltarea economica a judetului Sibiu, pe care a apreciat-o. Sprijin dupa aderareCele doua parti au evocat relatiile traditionale romano-germane si si-au exprimat speranta ca ele se vor dezvolta mai mult dupa aderare. „Personal, privesc cu mare incredere dezvoltarea lor, mai ales dupa 1 ianuarie 2007, dar mai sper si in eliminarea unor clisee mai vechi", a spus ambasadorul. In context, Excelenta Sa a facut referiri la „temerile care mai persista in parlamentul de la Berlin", in special in ceea ce priveste evolutia pietei muncii din Germania, dupa aderarea tarilor din Est. Ambasadorul a tinut sa sublinieze ca tara sa nu se teme de o „invazie" a muncitorilor romani, asa cum se practica in alte state occidentale. „Aceste temeri izvorasc din cercurile electorale, de aici si prudenta politicienilor. Cu toate acestea, nu cunosc pe cineva care n-ar dori aderarea Romaniei la UE, la 1 ianuarie 2007", a mai spus Roland Lohkam.
Ministerul Sanatatii a hotarit ca pentru 2006-2007 campania de vaccinare antigripala gratuita a populatiei sa se desfasoare in trei etape, avind in vedere ca furnizorii au intirziat, din motive tehnice, fabricarea si livrarile de vaccin gripal, imunizarea efectiva incepind cu data de 16 octombrie a.c. Potrivit Centrului National de Referinta pentru Gripa din Institutul Cantacuzino, perioada de supraveghere estivala a luat sfirsit cu cea de-a 39-a saptamina si incepe sezonul propriu-zis, in care raportarile saptaminale ale cazurilor de gripa si recoltarea de probe devine sistematica. In plus, MSP a stabilit etapele campaniei de imunizare. Astfel, in perioada 10-14 octombrie se va realiza distribuirea catre judete a primei transe de vaccin gripal, care reprezinta 400.000 de doze. Campania de vaccinare efectiva va fi demarata in toata tara luni, 16 octombrie. Cu aceasta ocazie vor fi vaccinate cu prioritate grupele cele mai vulnerabile de a contacta boala, si anume: persoanele adulte si copiii, rezidentii din institutii de ocrotire sociala, precum si pacientii unitatilor care gazduiesc persoane cu afectiuni cronice, salariatii institutiilor de ocrotire si a unitatilor de boli cronice, persoane care acorda asistenta celor cu risc crescut de imbolnavire, dar si membri ai respectivelor familii.
Descoperirea consta intr-un depozit ritual de piese din epoca bronzului, cuprinzind aproximativ 150 de piese, fapt care in face sa fie cel mai mare de acest fel din colectia muzeului din Alba Iulia. Vechimea pieselor este estimata la aproximativ 3.100 de ani, acestea fiind datate ca apartinind perioadei de sfirsit a epocii bronzului. Noroc Descoperirea de la Noslac a fost una norocoasa. Reprezentantii muzeului s-au dus in zona pentru a face o evaluare de teren, pentru a intocmi o harta arheologica a zonei, in vederea unui proiect arheologic mai amplu, care sa inceapa in cursul anului viitor. Potrivit lui Gabriel Rustoiu, piesele au fost descoperite in aratura. La inceput, 19 bucati, dupa sapaturi numarul lor ajungind la 150 de obiecte. Tot cu ocazia acestor cercetari au fost descoperite si opt asezari, incepind din neolitic pina in secolele X-XI, unele suprapuse, altele pe terase, care vor fi cercetate incepind cu anul viitor. Obiectele scoase la lumina zilei constau in: fragmente de seceri, topoare, pandantive, ace, pumnale, turte din broz (materie prima in vederea prelucrarii), dar a fost gasit si un pandantiv din argint. “Aceste depozite sint foarte rar descoperite de arheologi. In general, sint descoperiri intimplatoare, facute, de exemplu, cu ocazia unor lucrari de infrastructura, iar in aceste cazuri nu s-au putut face observatii despre contextul descoperirii”, a declarat Gabriel Rustoiu. El a spus ca, pentru arheologi este foarte important sa poata cerceta inclusiv straturile de depunere a obiectelor, deoarece aceste observatii pot aduce raspunsuri la anumite intrebari legate de acea perioada foarte indepartata. O astfel de depunere ritualica intacta, studiata de arheologi, a fost descoperita intr-un singur loc in tara, cea de la Noslac fiind a doua ca importanta din acest punct de vedere, deoarece a fost afectata de lucrarile agricole, fiind prea aproape de suprafata. Piese analizate in Franta “In general, astfel de piese sint destul de rare si sint foarte cautate, deoarece pe baza lor se pot face cercetari complexe (...) Depozitele sint rare, iar depunerile rituale si mai rare”, a explicat Gabriel Rustoiu. Din acest punct de vedere, Romania reprezinta un interes deosebit pentru cercetatorii pe epoca bronzului, deoarece pe teritoriul tarii noastre aceste depozite sint relativ frecvente, comparativ cu restul Europei. Intimplator, au fost descoperite citeva sute de astfel de depozite, dar necazul este ca, in majoritatea cazurilor, acestea nu au putut fi studiate la fata locului, in conditiile in care piesele nu au fost scoase sub supraveghere arheologica. Piesele descoperite la Noslac au intrat deja in atentia lumii stiintifice internationale, o parte dintre ele urmind sa fie studiate in Franta, din punct de vedere structural. Din aceste analize se pot afla, de exemplu, procentajele de materii din aliaj, dar s-ar putea identifica si depozitul de cupru de unde a fost adusa materia prima din care au fost realizate piesele. Gabriel Rustoiu a mai tinut sa sublinieze ca echipa de cercetatori s-a bucurat de sprijinul Consiliului Judetean Alba si de cel al Primariei Noslac, care a asigurat cazarea si masa pentru cercetatori, a pus la dispozitie oameni care sa ajute la efectuarea sapaturii si a mediat relatia cu proprietarul terenului, pentru ca acesta sa permita efectuarea cercetarii.
Ideea administratiei locale de a dota cu cai politia comunitara si garzile ce vor pazi zonele turistice, incepe sa prinda contur. Dupa ce, in ultimele citeva luni, primaria s-a lovit de dorinta proprietarilor de cabaline de a se imbogatii rapid, pretul unui exemplar ajungind pina la 10.000 de euro, primarul a reusit sa gaseasca o solutie. Profitind de sarbatoarea desfasurata in weekend la Micesti, Mircea Hava a identificat citiva tineri care sunt dispusi sa isi foloseasca animalele in slujba comunitatii. Pentru ca acestia nu au fost, insa, dispusi sa renunte la cai contra unei sume de bani, tinerii vor fi angajati de catre administratie in cadrul serviciului public - Politia Comunitara. Utilitate si frumusete Ideea pe care administratia locala doreste sa o puna in pratica a pornit de la dorinta de a adapta nevoia de ordine publica contextului turistic al municipiului Aba Iulia. Politistii calare au mai fost introdusi si in alte zone ale tarii, insa ceea ce urmeaza sa se intimple la Alba Iulia este mai mult o practica copiata din strainatate, si mai ales din zonele cu specific istoric si turistic, unde garzile calare dau un aer aparte asezarilor vizitate de turisti. De asemenea, masinile sau celelalte mijloace moderne de transport pe care oamenii de ordine le folosesc in restul orasului, ar fi contrastat puternic cu specificul medieval al cetatii. Una peste alta, daca totul va decurge normal, pina la sfirsitul anului, 7 - 8 noi politisti locali, calare, vor imbogatii imaginea orasului, dar vor contribui si la pastrarea ordinii si disciplinei. Motorizare Politia comunitara din Alba Iulia a primit, de curind, in dotare, doua motoscutere si un autovehicul Dacia Logan. Mijloacele motorizate au fost deja inscriptionate cu insemnele serviciului public, iar agentii patruleaza mult mai usor prin oras. Responsabilii administratiei locale s-au declarat multumiti ca au reusit sa faca acest pas, tot mai necesar, pe masura dezvoltarii municipiului. De cealalta parte, politistii locali sunt si ei incintati de mijloacele de transport primite, care, spun ei, le usureaza munca. Odata cu legea atit de mult asteptata a politiei comunitare, activitatea acestui organism va putea intra si intr-o oarecare normalitate, agentii urmind sa primeasca atributii mult mai complexe in ceea ce priveste traficul rutier din Alba Iulia.
Ieri, la Alba Iulia, a avut loc prima editie a Bursei Proiectelor Comunitare, organizata de Asociatia pentru Relatii Comunitare (ARC), Asociatia “Sprijiniti Copiii” Alba Iulia, Primaria Municipiului Alba Iulia, Consiliul Judetean Alba, Clubul Rotaract Alba si Clubul Leo Fortress Alba Iulia. Bursa de Proiecte Comunitare este vazuta ca un mecanism care isi propune sa contribuie in mod creativ la rezolvarea problemelor comunitatii, prin facilitarea intilnirii dintre cererea de resurse generata de anumite nevoi, probleme, situatii de criza din comunitate si oferta de resurse evidentiata printr-un potential de implicare sociala la nivel individual si corporatist. Obiectivul acestei Burse este ca firme, autoritati locale, scoli, cluburi, organizatii neguvernamentale sa se intilneasca intr-un cadru informal pentru a gasi parteneri pentru proiectele lor. Din punct de vedere organizatoric totul a fost in regula. Din pacate insa, raspunsul mediului de afaceri din zona a fost foarte slab, aproape neglijabil. Dupa cum spuneau organizatorii inainte de inceperea bursei au fost trimise mai mult de 70 de invitatii, si se conta pe prezenta a cel putin 15 - 20 de reprezentanti ai firmelor din judet. De venit, au venit insa doar trei, mari si lati. Restul nu au dorit sa participe, probabil pentru ca nu doresc sa se implice in problemele cu care se confrunta comunitatea in care traiesc si prospera. Culmea este ca, aceiasi oameni sar foarte repede cind se pune problema de investitii in infrastructura, de exemplu, deoarece aceasta ii ajuta la dezvoltarea afacerii. In rest, numai de bine. Proiectele, asa cum au fost ele prezentate, nu necesitau finantari masive, si nici nu a stat nimeni la intrare ca sa bage mina in buzunar celor ce doreau sa intre. A intrat cine a vrut, a intrebat, si daca a putut, sau dorit sa ajute, a facut-o. Daca nu, nu. Pina la urma, totusI, toate proiectele si-au gasit finantatori, un fapt pozitiv, iar un motiv de mindrie in plus pentru organizatori l-a constituit faptul ca in Alba s-au strins 46.500 de lei noi, adica 465 de milioane de lei vechi, cu aproape 100 de milioane de lei vechi mai mult decit s-au strins la Cluj -Napoca, un oras cu o populatie de 10 ori mai mare, si cu un potential economic pe masura. Oricum, in topul celor care au dorit sa finanteze proiectele se detaseaza Primaria municipiului Alba Iulia si SC Transavia SA, care au contribuit, fiecare, cu cite 10.000 de lei noi. Primaria a ales proiecrul intitulat “Fii independent, nu dependent” iar SC Transavia va investi in Casa de Cultura a Studentilor. De asemenea, Consiliul Judetean a ales sa participe cu 7.000 de lei noi la proiectul: “Palatul tuturor copiilor”. Pe linga SC Transavia, celelalte doua firme care au mai dorit sa contribuie la acest eveniment au fost: SC Construct Invest SRL sI SC Drumuri si Poduri Locale. De asemenea, trebuie remarcat gestul neasteptat al Mariei Ilea, presedinta Asociatiei Sprijiniti Copiii, si a lui Clement Negrut, subprefectul judetului, care, in nume personal, au contribuit cu 5.300 de lei noi la proiectul Consiliul Judetean al elevilor. Asa ca, per total, a iesit bine, in ciuda prezentei slabe a oamenilor de afaceri. Dar poate daca acum au aflat ca, de fapt, nu doreste nimeni sa-i jefuiasca, la urmatoarea bursa se va inregistra o prezenta mai numeroasa.
Daca pina acum a avut rabdare ca situatia sa fie reglementata de institutiile centrale ale statului, primarul Mircea Hava a anuntat ca este decis sa puna piciorul in prag si sa readuca terenurile in cauza in administrarea Primariei Alba Iulia. “Nu pot sa stau si sa ma uit la aproape aproape 100 de hectare pe care le are Armata la Alba Iulia (...) Inca o suta de hectare sint cu interdictie de construire, pentru ca este un depozit de munitie pe undeva (...) Mai sint si suprafetele care sint in proprietatea Cailor Ferate, pe unde a trecut Mocanita, si terenurile de la Agentia Domeniilor Statului”, a facut Mircea Hava o trecere in revista a suprafetelor despre care crede ca trebuie sa redevina ale orasului, mai ales ca, dupa spusele sale, “in Alba Iulia, Statul nu a avut proprietati”. El a precizat ca, in prezent, “avem un deficit de aproape 400 de hectare de teren care trebuie sa il dam la cetateni”, la care se adauga terenurile pe care municipalitatea ar trebui sa le aiba pentru dezvoltare. “Nimeni nu vine sa faca o investitie, daca administratia locala nu ii da terenul pe mai nimic”, a afirmat Mircea Hava, oferind ca exemplu zonele industriale din Italia, care s-au dezvoltat pe terenuri puse la dispozitie de autoritati, tocmai pentru a putea atrage investitori. El a reamintit ca municipiul a fost saracit deja de legile date in interesul oricui, numai al oraselor nu. “Ne-au obligat sa vindem spatiile comerciale. Acum ne obliga sa vindem dispensarele. De 16 ani am asista la o jefuire sistematica a administratiilor locale. In Alba Iulia, noi ne-am judecat aproape cu toti”, a mai spus Mircea Hava precizind ca este hotarit sa lupte in continuare pentru ceea ce considera ca trebuie sa apartina orasului. El a mai spus ca a avut deja o discutie cu ministrul Radu Berceanu, pe tema terenurilor care apartin CFR, si ca exista sanse ca Alba Iulia sa fie intre primele orase care primesc aceste terenuri inapoi.
Mineritul romanesc, cu mici exceptii, este de domeniul istoriei. Singura ramura care inca mai produce este extractia carbunelui, care ramine un element important al strategiei energetice a tarii noastre, astfel ca va continua sa fie subventionat de stat pina in 2011. Dupa aceea, minele de carbune vor intra in acelasi proces prin care au trecut si celelalte mine: vor deveni rentabile, sau vor fi inchise. In judetul Alba, ca si in alte parti ale tarii, toate vechile mine care nu au putut deveni rentabile, si este vorba despre marea majoritate, au fost deja inchise. Intrebarea este ce se intimpla cu ce ramine in urma? Exact acest subiect, ce facem cu ce ramine dupa ce se inchid minele?, a fost discutat la sfirsitul saptaminii trecute la Bucuresti, in cadrul intilnirii intitulate “Mineritul Romanesc in context european”. Din judetul Alba, la intilnire a participat subprefectul Clement Negrut. Una dintre cele mai importante probleme care au fost discutate a vizat starea actuala a mineritului, corelata cu etapa de inchidere a minelor nerentabile. Cealalta problema care intereseaza cel mai mult judetul nostru, vizeaza masurile concrete care sunt sau ar trebui luate dupa inchiderea efectiva a unei mine. Aici sunt mai multe aspecte, unul dintre ele fiind cel ecologic, deoarece multe dintre lucrarile de inchidere de mine executate in ultimii ani nu au fost de cea mai buna calitate, asta pe linga gradul de poluare foarte ridicat, care este inerent. Astfel ca, problema mediului este prioritara, inclusiv in Muntii Apuseni, unde, la aceasta ora, exista in jur de 50 de halde de steril si 15 iazuri de decantare. Europa finanteaza proiecte dar cine le face?In perioada 2007 – 2013, Uniunea Europeana va investi nu mai putin de 1,4 miliarde de euro pentru managementul mediului si pentru lucrari de punere in siguranta a haldelor de steril si a iazurilor de decantare. Problema este ca toti acesti bani vor fi investiti numai pe baza de proiecte viabile, asa ca vor primi mai multi bani acele comunitati care se vor misca mai repede. Ori, in cazul nostru, in afara de Zlatna, care a creat un proiect de mediu si a si primit finantarea necesara, in restul zonelor nu s-a miscat nimic, toata lumea preferind sa stea cu miinile in sin si sa se vaite. O atitudine care ar trebui sa se cam termine, pentru ca, altfel, o sa ne tirim peisajele lunare dupa noi, ani in sir. Economie si ecologieProblema mediului este strins corelata de problematica economica si sociala, stiut fiind faptul ca in fostele orase miniere, viata economica este pe aproape inexistenta, iar somajul la cote inalte. Si este destul de greu sa atragi investitori, inainte de a reface ambientul si mediul, intr-o proportie oarecare. Un fel de cerc vicios, in care se inscrie si reconversia profesionala si reintegrarea in cimpul muncii a fostilor mineri, deoarece, daca nu au unde altundeva sa lucreze, la ce sa se reconverteasca? Pe de alta parte, autoritatile ar dori sa evite si depopularea masiva a fostelor orase miniere, insa deocamdata alternativele sunt mai greu de intrevazut.
ComoaraMunicipiul Aiud detine cel mai vechi muzeul de stiinte ale naturii din Romania si unul dintre cele mai vechi din tara. Infiintata oficial in anul 1796, institutia sarbatoreste in 2006 doar 200 de ani de existenta, situatie datorata framintarilor istorice si reorganizarilor repetate (timp de 10 ani fiind desfiintata, apoi reinfiintata). Chiar si asa muzeul este o adevarata comoara, pe care administratia face eforturi sustinute sa o popularizeze, atit in tara cit mai ales peste hotare. Bogatia de exponate de valoare de care se bucura la aceasta ora institutia din Aiud se datoreaza naturalistului Franciscus Benko, cel care, la sfirsitul secolului al XVIII lea, a pus bazele organizarii stiintifice a muzeului propriu zis. In prezent, exponatele sunt adapostite in cladirea Colegiului National din municipiu, unde ocupa o intreaga aripa a etajului 1. RaritatiMuzeul a purtat, initial, denumirea latina “Raritatum et rerum naturalium museum” - “Muzeul raritatilor si lucrurilor rare”, denumire care nu este nici in prezent uitata, deoarece institutia ofera spre vizionare exemplare deosebite. Impartit in trei colectii distincte, patrimoniul muzeului are o valoare istorica si stiintifica inestimabila si foloseste de multe ori in educatia tinerilor din Aiud. Colectia de mineralogie cuprinde citeva mii de exponate, incintind vizitatorii cu forme deosebite creeate de natura de-a lungul mileniilor. Colectia de paleontologie, este, de asemenea, foarte importanta, cuprinzind o parte insemnata din flora si fauna disparuta a Transilvaniei, aceasta parte a muzeului vorbind si despre trecutul geologic al acestei zone. Colectia de zoologie este cea mai complexa, cuprinde toate clasele de animale vertebrate si nevertebrate, exponate rare si chiar unicate, provenind atit din Romania cit si din intreaga lume. Organizare Institutia a fost reorganizata in anul 1951, cind colectiile existente au fost deschise publicului vizitator, muzeul devenind o institutie cu valoare stiintifica. Tot atunci au fost separate exponatele, astfel incit Aiudul a devenit un oras cu doua muzee foarte importante - Muzeul de Stiintele Naturii si Muzeul de Istorie. Acest lucru a fost remarcat si de catre responsabilii institutiei. Conservatorul Aurica Negru spune ca “inseamna foarte mult pentru un oras ca Aiudul sa aiba doua muzee de o asemenea importanta. Mai ales ca unul dintre ele ofera informatii foarte pretioase asupra naturii acestei zone, iar celalalt asupra etnografiei si istoriei poporului nostru in aceste locuri”. Functionind in cladirea unui liceu, exista insa si neajunsuri, o problema fiind programul destul de scurt, muzeul fiind deschis doar pina la ora 17, de luni pina vineri, si doar pina la 13.00, simbata si duminica. Vizitatorilor le este oprit accesul in fiecare zi de luni. PopularizareDesi are o importanta deosebita, muzeul de stiintele naturii de la Aiud nu se bucura de aprecierea meritata. Administratia locala face eforturi pentru a indrepta aceasta situatie, prezentind institutia ca pe o carte de vizita cu fiecare ocazie ivita. Responsabilii muzeului fac si ei eforturi in acest sens, conservatorul Aurica Negru aratind ca “am incercat sa popularizam expozitiile cum am putut. Avem o prezentare si pe pagina de internet a Consiliului local, si acum o sa facem o pagina proprie, de unde oamenii sa poata afla ce avem aici. Primaria ne ajuta foarte mult... sunt aduse aici delegatiile straine, iar turistii sunt indemnati spre institutia noastra”. Problema cea mai mare a muzeului este, insa, perceptia comunitatii, multi dintre tinerii aiudeni nestiind prea multe despre existenta unei astfel de institutii in municipiul lor. Problema banilor ramine si ea una de actualitate, insa responsabilii muzeului nu se pling din aceasta cauza, incercind sa atraga fonduri din diferite surse.
Putin si-a formulat intentia in timpul unei convorbiri telefonice cu presedintele George Bush, care ceruse, citeva ore mai devreme, o clarificare rapida a circumstantelor comiterii acestei crime care a redus la tacere o voce extrem de critica la adresa politicii Rusiei in Cecenia, la adresa metodelor folosite de trupele federale in mica republica separatista din Caucaz, la adresa Kremlinului. In ce masura interventia lui Putin va avea darul de a impulsiona ancheta, ramine de vazut. Si, in general, cine poate garanta ca un rezultat al cercetarilor corespunde adevarului. Ieri, colegii Annei de la “Novaia gazeta” erau de parere ca uciderea jurnalistei are un mult prea evident substrat politic pentru a o trata ca pe o intimplare de fapt divers. Iar cei vizati sint Kremlinul, vezi Putin direct, si primul ministru al Ceceniei, Ramzan Kadarov. Dar Putin, nu din perspectiva razboiului cecen, ci prin prisma viitorului sau politic. Mergindu-se pe premisa ca un asasinat cu un astfel de efect pe plan intern si extern va crea haos, va conduce la izolarea Rusiei pe plan extern si-l va determina pe Putin sa mai ramina inca patru ani la putere pentru a nu lasa corabia sa se scufunde definitiv, dar si pentru ca cei aflati in jurul lui sa-si pastreze functiile caldute si banoase. O versiune putin credibila. In schimb, in ce-l priveste pe Kadarov... “Lui nu i-a placut niciodata pozitia mea consecventa, potrivit careia, indiferent de rangul detinut in societatea cecena, el continua sa ramina un bandit de stat si ca numirea lui a fost cea mai tragica dintre greselile lui Putin”. Este un “descreierat, un idiot absolut”, isi impartasea din impresii Politkovskaia. “Este un om greu de inteles, dar este un om care poate face tot ce vrea”, preciza jurnalista.
Cu doar citeva ore inainte, reprezentantii Rusiei si Chinei, in contact cu responsabili ai conducerii comuniste de la Phenian, vorbeau de aminarea testului nuclear. Surpriza a venit in toiul noptii de duminica spre luni, cind statiile seismologice din numeroase tari ale lumii, inclusiv din Romania, inregistrau o miscare telurica. Era efectul undei propagate de experimentul nuclear subteran nord-coreean. Vorbind in numele comunitatii internationale, presedintele Statelor Unite, George Bush, a calificat ca “inacceptabil” testul atomic al Phenianului. In Coreea de Nord, vestea a fost primita cu bucurie. Chiar cu fericire. In orice caz, asa scria agentia oficila de presa, potrivit careia poporul nord-coreean a simtit ca traieste intr-un stat nuclear. Dincolo de granitele tarii insa, spaima a fost cuvintul care a caracterizat starea de spirit a opiniei publice de oriunde. Fie ca a fost vorba de sefi de stat sau de guvern sau de oameni obisnuiti. Nu mai conteazaKim Jong-Il a dovedit ca poate. Acum se spune ca mai pregateste un test. Pina ieri, astfel de informatii venite, de regula, din Coreea de Sud sau din Japonia, ar fi fost puse pe seama unui joc mediatic. Acum, nimeni nu se mai incumeta la o astfel de abordare superficiala. Si nici nu conteaza, in momentul de fata, daca Phenianul va mai proceda sau nu la o noua experienta. Ceea ce conteaza sint masurile pe care comunitatea mondiala le va lua. SUA s-au grabit sa declare ca nu este avuta in vedere o interventie militara. Tokio s-a aratat oarecum dezamagit de acest punct de vedere si a cerut mai multa fermitate in dialogul cu regimul de la Phenian. In termeni similari s-a exprimat si Seul. La telefonIn scurta interventie de la Casa Alba, Bush a pasat mingea in Consiliul de securitate al ONU. Anterior, el vorbise, la telefon, cu Vladimir Putin. Cei doi s-au inteles ca trebuie actionat impreuna. In traducere, asta inseamna ca Rusia a renuntat sa mai tina partea nord-coreenilor si ca a fost de acord cu formula sugerata de SUA. Dupa cum nota presa rusa, Kremlinul s-a simtit tras pe sfoara, s-a simtit pacalit. Nici China nu mai pare determinata sa sara in ajutorul Phenianului. Kim Jong-Il a mers cam departe. Potrivit expertilor, puterea bombei experimentate de nord-coreeni a avut puterea a maximum 800 tone de explozibil. Urias. Asemenea teste nu au mai avut loc de 8 ani. Au fost reluate de nord-coreeni. A reaparut teama de radiatii. Deocamdata, in zonele vecine nu s-au inregistrat abateri de la norme. Dar timpul nu este pierdut, dupa cum au avertizat oamenii de stiinta. Fara pauza Intre timp, SUA au prezentat in Consiliul de securitate al ONU, convocat in sedinta de urgenta, la fel ca si conducerea, la nivel de ambasadori, a NATO, un proiect de rezolutie. O schita, mai precis, un text intocmit an graba si care va fi dezbatut fara pauza pina la luarea unei decizii finale. Asa se doreste. Documentul prevede introducerea de sanctiuni impotriva Coreei de Nord. Aseara, inaltii diplomati ai tarilor membre ale Consiliului de securitate au refuzat sa intre in detalii. De fapt, au fost destul de zgirciti in declaratii. Situatia nu le permite. Politicienii lumii sint, cu adevarat, ingroziti. Pentru ca nimeni nu poate baga mina in foc ca, dupa testele de asta-vara, cind armata nord-coreeana a lansat mai multe rachete care au cazut unele in apropiere de granitele statelor vecine, ba una a nimerit chiar in Rusia, dar fara a provoca victime, Kim Jong-Il nu va pune si mai mult la incercare determinarea comunitatii internationale declansind... iadul.
Generalul (r) Eugen Badalan, fostul sef al Statului Major General (SMG), a fost audiat, ieri, de procurorii Parchetului General, pentru a da detalii in legatura cu activitatea ministrului apararii nationale, Teodor Atanasiu, pe care-l acuza de abuz in serviciu. Fostul sef al SMG s-a prezentat la audieri fara avocat si a depus, in sprijinul plingerii sale, mai multe documente care, in opinia sa, demonstreaza ca Atanasiu a comis mai multe abuzuri in perioada cit a stat la conducerea Ministerului Apararii. Intilnirea lui Badalan cu procurorii a durat aproximativ patru ore. La iesire, generalul (r) a declarat ca documentele pe care le-a oferit anchetatorilor se refera la negocierea pretului in cazul unor contracte initiate de MApN cu alte ministere, fapt care trebuia facut de Badalan, la cererea ministrului Atanasiu. Potrivit fostului sef al SMG, negocierile ar fi fost nelegale daca le-ar fi facut el. In sprijinul acuzatiilor aduse ministrului liberal al apararii, Eugen Badalan a sustinut ca detine acte care releva faptul ca anumite societati ar fi fost favorizate la incheierea unor contracte, dar si alte acte privind instalarea sau suspendarea din functie a unor subalterni. De subliniat e faptul ca fostul sef al SMG a recunoscut ca relatiile cu ministrul Atanasiu n-au fost dintre cele mai bune. “Am avut neintelegeri inca din a doua luna de la instalarea lui Atanasiu la conducerea MApN”, a declarat Badalan, care a adaugat ca a constatat ca “Atanasiu nu dorea binele ministerului”.
Partidul Social Democrat vrea sa puna capat perioadei de “tranzitie” prin care trece. Liderii social-democrati au decis in acest sens sa organizeze un congres extraordinar, precedat de un referendum intern. Presedintele PSD, Mircea Geoana, a tinut sa precizeze ca rostul congresului este de a pune partidul intr-un dispozitiv de lupta menit sa distruga Alianta PNL- PD, si nu de a-i prelungi mandatul sau de presedinte al formatiunii.La Biroul Permanent National (BPN) al PSD de ieri, principala discutie a social-democratilor s-a purtat pe marginea hotaririlor luate la intilnirea de simbata, dintre conducerea centrala a partidului si liderii din teritoriu, unde s-a decis ca PSD sa organizeze un congres extraordinar pentru a discuta despre modificarea statutului partidului, la data de 9 decembrie. Membrii BP au decis sa se trimita presedintilor de organizatii judetene propunerile referitoare la modificarea statutului PSD, urmind ca acestia sa faca, pina la congres, o radiografie a situatiei politice in care se afla formatiunea si sa vina cu eventuale recomandari si completari la textul propus de liderii partidului.Cu un pas mai departePSD vrea sa impiedice pe viitor migratia catre alte partide a politicienilor pesedisti, Mircea Geoana afirmind ca fruntasii partidului doresc sa revina la forma in care se afla formatiunea pe vremea guvernarii lui Adrian Nastase, sa isi recapete primarii, viceprimarii si consilierii care au plecat din partid, dar si sa atraga politicieni din alte partide cu care PSD este in competitie. “Vom demonstra ca PSD este cel mai deschis si democratic partid din România, vom face alegeri interne, fiind o modalitate ca PSD sa devina mai atractiv. Vrem sa punem capat acestei perioade de tranzitie din PSD, care are acum un statut confuz”, a declarat Mircea Geoana. Presedintele social-democrat a adaugat ca liderii partidului vor sa duca PSD “cu un pas mai departe”, catre un partid transformat si mai deschis.Geoana: voi candida pentru alt mandatMircea Geoana a tinut sa precizeze ca scopul congresului nu este prelungirea sefiei sale la presedintia PSD si ca nu va exista un vot de incredere pentru mentinerea sa in functie pentru inca doi ani, asa cum s-a vehiculat in ultimul timp. “Se incearca in presa sa se spuna ca congresul se face pentru a-l tine pe Geoana la conducerea PSD in continuare. Nu. Sint pure speculatii, intoxicari, incercari de deturnare a intentiilor congresului nostru. Congresul va fi dispozitivul nostru de lupta impotriva puterii portocalii”, a precizat Geoana, care a sustinut ca vrea alegeri la congresul de anul viitor. “Intentionez sa-mi pun mandatul in joc la congresul de anul viitor, separat de cel pentru modificarea statutului. Nu pot sa fac congres de alegeri atita timp cit partidul isi face aceasta operatiune de democratie interna, de la lider de comuna la presedinte”, a mai explicat presedintele social-democratilor.Doua luni de foc Pesedistii au fixat data congresului peste doua luni, pe 9 decembrie, cind vor lua in discutie modificarea statutului PSD prin simplificarea schemei de conducere si schimbarea unor directii de oferta politica. Daca majoritatea pesedistilor isi vor exprima opinia pozitiv in cadrul referendumului, va fi convocat congresul extraordinar, care va pune in acord statutul, programul si oferta politica ale partidului cu principiile si tezele validate prin referendum. Daca insa social-democratii vor respinge cu majoritate de voturi referendumul, viitorul congres al PSD va discuta modificarile la statut, programul si oferta politica ale partidului si va alege noua conducere a partidului pe baza actualelor prevederi statutare. Referendumul din PSD va supune atentiei un proiect politic menit sa reconstruiasca PSD ca alternativa de stinga, credibila si reprezentativa la actuala putere.
Fostii lideri PNL Theodor Stolojan si Valeriu Stoica vor lansa duminica platforma-program pentru revigorarea PNL, anuntata cu mai mult timp in urma. Lansarea se va face intr-un loc plin de semnificatie pentru liberali, adica la Pitesti, in judetul Arges, fief al Bratienilor. Actiunea a fost anuntata inca din iulie de catre Stolojan si Stoica, dar si de Mona Musca. Aceasta din urma s-a retras intre timp ca urmare a deconspirarii legaturilor sale cu Securitatea. “Este o propunere de platforma politica, noi am anuntat de luni bune ca vom lansa aceasta platforma in luna octombrie, catre toate organizatiile PNL. In septembrie a aparut problema doamnei Musca, dar ea a depus contestatie la CNSAS si credeam ca va primi un raspuns pozitiv, pentru ca ea nu a colaborat cu Securitatea, in sensul verdictului. Dupa ce se va rezolva problema, Mona Musca ni se va alatura”, a declarat ieri Theodor Stolojan. Fostul lider PNL a tinut sa precizeze ca lansarea platformei-program nu are nici o legatura cu “scenariile vehiculate” de catre PC despre formarea unui megapartid. “Trebuie sa se inteleaga ca platforma se adreseaza liberalilor de la baza si tuturor simpatizantilor liberali. Este motivul pentru care dorim ca ideile sale sa fie dezbatute cu ei. Dupa aceasta dezbatere, care presupune intilnirea cu liberalii din tara, vom putea adopta un document care sa exprime vointa fata de nevoia unei puternice si moderne componente liberale de dreapta”, a precizat, la rindul sau, fostul presedinte liberal Valeriu Stoica. Acesta chiar a recunoscut ca locul lansarii platformei nu este unul intimplator, Pitestiul fiind ales special, avind in vedere necesitatea ca PNL “sa se intoarca atit la traditia Bratienilor, cit si la identitatea sa doctrinara de dreapta”. Boureanu si Turcan se alatura tandemului Stolojan - StoicaCelor doi lideri liberali li se alatura si exclusii Cristian Boureanu si Raluca Turcan. Fostul deputat PNL Cristian Boureanu este, de altfel, cel care a anuntat si actiunea de duminica, precizind ca la lansarea platformei vor mai participa Raluca Turcan si Radu F. Alexandru, precum si alti liberali. Excluderea lui Stolojan, aminata din nou Stolojan si Stoica sint acuzati de incalcarea statutului si a codului etic al partidului, cei doi fiind in discutia filialelor din care fac parte, dar care se codesc sa ia o decizie ferma in privinta lor. Ca dovada, chiar ieri, organizatia PNL sector 2 a aminat, din nou, pentru saptamina viitoare, discutarea excluderii lui Theodor Stolojan. Motivul aminarii: absenta unor reprezentanti ai organizatiei. De asemenea, la ora inchiderii editiei se discuta, la filiala sectorului 5, situatia lui Valeriu Stoica. Eliminarea celor doi din PNL ar urma excluderii celor patru liberali: Cristian Boureanu si Raluca Turcan, pentru indisciplina, si Mona Musca si Ioan Ghise, pentru colaborarea cu Securitatea. Renuntarea la CotroceniTheodor Stolojan ar putea fi obligat sa renunte la functia de consilier al lui Traian Basescu. Intr-o emisiune televizata, cu ceva timp in urma, Traian Basescu a lasat sa se inteleaga ca asteapta ca Stolojan sa demisioneze din functia de la Palatul Cotroceni in cazul in care se va decide sa se implice in politica mai mult decit a facut-o in ultimul timp. Ultimatum dat conduceriiLa momentul anuntarii acestei actiuni, in luna iulie, demersul celor trei liberali pro Basescu - Stolojan, Stoica si Musca - a fost privit ca un ultimatum dat conducerii PNL. Cei trei au desfiintat modul in care Tariceanu ii conduce pe liberali de un an si jumatate, afirmind ca PNL se confrunta cu o criza profunda! Ei l-au acuzat pe Tariceanu de distrugerea democratiei in PNL, Valeriu Stoica calificind-ul pe presedintele liberal drept un “baiat de cartier”. Cei trei liberali au cerut ca actuala conducere sa revina la doctrina de centru-dreapta, asumata public si prin programe, ca si la o linie de politica externa proprie formatiunilor de centru-dreapta. Reapropierea de PD si intarirea parteneriatului din Alianta D.A. ca singura modalitate de refacere a credibilitatii liberalilor a fost o alta cerere a trioului “disidentilor”.
Functionarii europeni sint ei aroganti sau formeaza o elita birocratica unica si unita pentru intreg spatiul comunitar? Dezbaterea care opune doi comisari UE ilustreaza rivalitatile care domina in interiorul Comsiei Europene, prezidata de Jose Manuel Barroso, si unde fiecare incearca sa traga “plapuma asupra lui”, potrivit presei occidentale. Primul care a deschis focul a fost comisarul pentru competitivitate, Gunter Verheugen, intr-un interviu publicat recent de “Sueddeutsche Zeitung”. Acest social-democrat german, care a procedat, sub indrumarea lui Barroso, la o suprimare, in legislatia europeana, a anumitor texte, a constatat, spre marea lui surpriza, ca lucrurile nu merg. “Este motivul pentru care am criticat unele directii care, pentru ca nu agreeaza ideea, iau in deridere obiectivul declarat al Comisiei Europene de a reduce birocratia”, a declarat Verheugen, ingrozit de atitudinea “tehnica, aroganta si dispretuitoare” a acestora fata de comisarii lor. “Unii din functionari gindesc: comisarul pleaca in cinci ani, este un simplu locatar temporar. In schimb, eu ramin pe loc”, a adaugat oficialul de la Bruxelles. O asemenea franchete este inedita in cercul diplomatic european. Si mai uluitoare a fost insa reactia altui comisar, in paginile aceluiasi cotidian german. “Sint stupefiat ca Verheugen vorbeste in public de dificultatile echipei sale, si inca pe un astfel de ton”, a replicat Viviene Reding, comisarul insarcinat cu dosarul telecomunicatiilor. Pentru ea, functionarii sint “excelenti, expertii sint bine formati, cei mai buni din Europa”. Exista, desigur, a adaugat Reding, “si la noi in departament unele neintelegeri, dispute in relatiile cu functionarii. Dar intotdeuna rezolvam micile incidente intre noi”. Acest schimb de replici demonstreaza, in opinia mass-mediei occidentale, ca puternicele servicii ale Comisiei Europene, puse la punct, in marea lor majoritate, pe timpul lui Francois Jacques Delors, nu gusta politica “mai bine rezolvam”, decit taraganam. Comisia Barroso, nota presa, prefera si privilegiaza “codurile bunei conduite”, alte “linii directoare” de tip anglo-saxon in locul unei legislatii care constringe si pe care functionarii o aplica de cele mai mutle ori pentru a pregati spre armonizare legislatii disparate.
Dupa ce a dat unda verde aderarii Romaniei si Bulgariei, la 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeana va inchide portile altor candidati? Puse in lumina in ultimele luni, dezbaterile legate de eventualitatea unei “pauze” in procesul de extindere au fost relansate dupa recentele declaratii ale presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. “Ar fi imprudent sa primim alti membri, atita timp cit nu a fost reglementata chestiunea constitutionala”, a spus seful executivului comunitar. Simtind ca este datoria lui sa raspunda, presedintele Frantei, Jacques Chirac, a cerut “o discutie reala legata de chiar principiile extinderii largirii in sinul UE”. In schimb, pentru cancelarul Germaniei, Angela Merkel, lucrurile sint foarte clar: se impune un respiro. Printre tarile candidate, aceasta dubla abordare a generat o stare de confuzie. A inceput Croatia, a carui integrare este programata, oficial, pentru 2008 sau 2009, si care se teme de o revizuie a acestui calendar. Primul sau ministru, Ivo Sanader, a dorit sa priveasca lucrurile cu ironie. “UE cere candidatilor sa duca la indeplinire imensele reforme. La rindul ei, Uniunea trebuie sa-si realizeze programul de reforme si speram ca va reusi sa faca fata acestei misiuni pina in 2008.”. Ultima tara care si-a exprimat ingrijorarea a fost Turcia. Recenta vizita intreprinsa la Ankara de Merkel nu a avut darul de a spulbera indoielile. Mai mult, declaratia cancelarului german privind oportunitatea efectuarii unei opriri pe calea extinderii, pentru a trage aer in piept si a porni din nou la drum, la un moment dat, cu forte proaspete si un nou optimism, a adincit temerile ca Turcia va fi lasata pe dinafara. Cel putin deocamdata. Dar Turcia nu poate fi abandonata. Trebuie gasita o varianta care sa nu determine Ankara la gesturi pe care UE le-ar putea regreta. Comisarul pentru extindere, Oli Rehn, doreste “un parteneriat privilegiat”, scenariu pe care Turcia il considera o formula umilitoare pentru o tara care ar putea face UE mult mai puternica. Pe de alta parte, fara chestiunea turca rezolvata, nu va exista liniste nici in Ciprul devizat intre turci si greci, primii nerecunoscuti decit de Anakara, partea cealalta fiind deja membra UE, dar izolata de Turcia. Constient de toate aceste nuante, Rehn a cerut UE sa sustina un plan al presedintiei finlandeze la UE pentru a pune capat impasului. “Este vorba de citeva proceduri suplimentare menite sa faciliteze” depasirea acestui moment delicat”, a continuat el.
In ciuda valului favorabil de comentarii venit din partea oficialilor Uniunii Europene, incununat de altfel de raportul de tara, care a confirmat aderarea Romaniei la 1 ianuarie 2007, presa din Marea Britanie, Italia, Germania si chiar Spania a prezentat o alta fata a Romaniei. De la “etnia de hoti” din “Il Tempo” pina la “hoardele” care dau navala la ambasada pentru a obtine o viza pentru o viata mai buna din “The Sun” si pina la proxeneti si parinti care isi vind copiii pentru 100 de euro din “Die Bild”, romanii au fost etichetati, si spalarea imaginii acestei Romanii nu pare deloc simpla. Marea Britanie nu mai vrea emigranti Criticile cele mai fine au fost facute de publicatiile economice din Marea Britanie. “Romania nu este pregatita de integrare” este un titlu care a aparut destul de des in presa britanica. “The Economist” spune in editia de ieri ca a inceput odiseea aderarii. “Oficialii sint de cele mai multe ori nepregatiti din punct de vedere profesional, prost platiti si adesea corupti. In sistemul de sanatate, mita este un lucru normal”, titreaza publicatia. Pe de alta parte, “Daily Express”, in editia sa electronica avertizeaza, in articolul de fond, ca scolile din antreaga tara sint supraaglomerate din cauza emigrantilor. Cotidianul relateaza declaratiile unor parinti care suint revoltati de faptul ca nu isi pot anscrie copiii la scoala pe care o doresc pentru ca singurii care mai sint acceptati sint cei proveniti din familii de emigranti. “Fara scoala, daca esti britanic”, spune “Daily Express”, iar un oficial declara ca guvernul de la Londra “pierde controlul” asupra fenomenului emigrational. Aderarea celor doua state, Romania si Bulgaria, nu va face decit sa inrautateasca situatia. Un purtator de cuvint al Departamentului pentru Educatie a precizat ca “orice copil, indiferent de mediul din care provine, are dreptul la educatie”. De altfel, problema imigrantilor a aparut in Marea Britanie cu mult inainte ca Romania sa primeasca ok-ul din partea Uniunii Europene. “The Guardian” a dezvaluit, in urma cu citeva luni, ca executivul britanic ar intentiona sa impuna restrictii pe piata de munca tocmai pentru a preveni un aflux de emigranti, cum s-a intimplat an 2004, la ultimul val de aderare. Presa britanica a relatat pe larg atit lobby-ul facut de premierul Tony Blair pentru primirea neconditionata a muncitorilor romani si bulgari, dar si declaratiile ministrului John Reid, care considera nu doar oportune, ci si necesare aceste restrictii. “The Guardian” ramine totusi unul dintre putinele cotidiane care nu doar infiereaza. “Este corect ca guvernele Romaniei si Bulgariei sa se ridice la standardele UE. Dar nu trebuie permis ca aceste state sa se simta admise din obligatie sau ca ar fi state de mina a doua. Paradisul placerilor sexuale. Cu mic cu mare in Marea Britanie Este important ca cetatenii acestora sa se bucure de libertatea de miscare si de dreptul de a munci ca si ceilalti cetateni ai Europei”, aparea intr-un comentariu al editiei electronice. De departe insa, “The Sun”, tabloidul cel mai popular din Marea Britanie, a fost cel care ne-a facut cea mai “buna” reclama. Intr-o editie de la inceputul acestei luni, doi reporteri ai tabloidului au relatat cum s-au plimbat pe strazile Bucurestiului dindu-se drept “perversi”. Cunoscind preferintele britanicilor, reporterii “The Sun” au fost “imbiati” cu copii de 10-14 ani, care sa le satisfaca orice pofta, pentru 150 de euro. “The Sun”, atunci cind nu a mai avut ce sa scrie despre romani, nu s-a lasat, si a citat tabloidul italian “Il Tempo”. Folosindu-se de declaratia ambsadorului Marii Britanii in Romania, care a precizat ca este posibil ca romanii sa nu mai aiba nevoie de vize pentru a calatori in spatiul britanic inainte de 1 ianuarie 2007, “The Sun” a relatat ca “hoarde” de romani au facut coada in fata ambasadei, gata sa ia cu asalt Marea Britanie. Barbari sau nu, romanii au fost imediat catalogati cu apelativele folosite de “Il Tempo”. “Cea mai periculoasa si violenta rasa, capabila sa ucida pentru un pumn de maruntis“, cunoscuti pentru “prostitutie, hotie, furt de carti de credit si imigrantii ilegali”, sint doar citeva din etichetele puse de italieni si citate de britanici. “Il Tempo” este insa generos si continua cu “laudele” la adresa romanilor, care sint “banditi”, “minti criminale”, “nu au teama de nimic si dispretuiesc chiar si viata”. Despre usurinta de a cumpara copii in Romania s-a scris si in Germania. Un intreg scandal a fost iscat de niste reporteri de la tabloidul “Die Bild”, care a scris despre doua fetite din Romania, obligate sa se prostitueze de la 8 ani. Si nu oricum, ci cu domni respectabili din diverse tari europene, printre care si Marea Britanie. Ramineti in Romania De retinut este faptul ca, in toate aceste tari, cu precadere in Italia, muncesc sute de mii de romani. O parte dintre ei legal. Si care fac muncile pe care italienii, respectiv nemtii sau britanicii, le considera prea putin demne pentru ei. Romanii ingrijesc bolnavii, batrinii si copiii italienilor sau servesc in cele mai multe dintre barurile si restaurantele englezesti. Prin urmare, in Uniunea Europeana exista doua tabere, care descriu doua lumi diferite. Este, pe de o parte, tabara oficiala, a sefilor de stat si a demnitarilor din UE, care apreciaza eforturile Romaniei de a ajunge la standardele impuse de comunitatea europeana, si o alta tabara, mult mai numeroasa, in relatie directa cu cei cu care romanii vor interactiona direct in momentul aderarii: mass-media. Astfel, s-ar putea ca drumul deschis la 26 septembrie sa fie pavat cu suspiciunea sau, de ce nu, chiar ura celor care citesc “The Sun”, “Il Tempo” sau “Die Bild” si care vor stii despre romani doar ca sint “o etnie” de criminali, proxeneti si hoti. Ce tara europeana are nevoie de asemenea muncitori? Niciuna.
Cu doua zile inainte de tragerea la sorti pentru jocurile din saisprezecimile de finala ale Cupei Romaniei, editia 2006/2007, Federatia Romana de Fotbal a semnat un nou contract de parteneriat si a anuntat ca finala acestei competitii se va disputa pe stadionul “Dan Paltinisanu” din Timisoara. Secretarul general al FRF, Ionut Lupescu, a declarat ca aceasta decizie a fost luata pentru a oferi mai multe sanse echipelor din provincie, urmind ca finalele editiilor urmatoare sa se desfasoare si in alte orase din tara. “Finala acestei editii se va juca la Timisoara. Cupa Romaniei este cupa tuturor echipelor din Romania, nu doar a celor din Bucuresti. Am incercat sa dam sanse tuturor echipelor, care se vor deplasa si in alte orase. Vom atribui finala mai multor orase, am inceput cu Timisoara. Sper sa avem stadioane bune si la Cluj, Brasov sau Piatra Neamt. Cupa Romaniei s-a jucat de cele mai multe ori la Bucuresti, dar nu este o regula”, a declarat Lupescu. De asemenea, oficialul FRF a mai anuntat ca incepind cu aceasta editie se vor acorda si premii pentru echipele calificate in optimile de finala. Valoarea totala a primelor oferite de federatie se va ridica la 231.000 de euro, iar cistigatoarea trofeului va incasa suma de 100.000 de euro. Ionut Lupescu a inminat trei diplome de merit jucatorilor care au cucerit cele mai multe trofee ale Cupei Romaniei, de-a lungul carierei lor. Acestia sint: antrenorul formatiei UTA, Marius Lacatus (sapte cupe cucerite cu Steaua), jucatorul gruparii TSKA Sofia, Florentin Petre (cinci cupe cu Dinamo), si fostul international Costica Stefanescu (cinci cupe, trei cu Universitatea Craiova si doua cu Steaua).
Presedintele Federatiei Romane de Fotbal, Mircea Sandu, a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca principalul motiv pentru atitudinea ostila a suporterilor din Bucuresti de la meciul Romania - Belarus, scor 3-1, il reprezinta comportamentul nepotrivit al conducatorilor de club, al antrenorilor si al jucatorilor din Liga I. “Jucatorii au dorit sa joace din nou in Bucuresti, pe un stadion modernizat, dar din pacate nu s-a putut moderniza si gradul de suport pentru jucatorii nationalei care joaca pentru echipele Rapid si Dinamo. Pentru ca este inadmisibil ca Dani Coman sa fie bombardat cu pietre de galeria Stelei la meciul nationalei. Aceasta este o problema care vine de la comportamentul conducatorilor de cluburi si de la declaratiile belicoase ale antrenorilor si jucatorilor. Noi am avut suporteri in Bucuresti, dar disputele astea dintre conducatori, antrenori si jucatori a bagat dihonia de tot in ei”, a precizat Mircea Sandu. Oficialul FRF a precizat ca “tricolorii” isi doresc ca pe durata partidei sa fie incurajati, indiferent de situatia echipei din acel moment, iar la sfirsitul meciului pot sa aplaude sau sa-i huiduie pe jucatori. “Jucatorii nu cer decit ca la final sa fie aplaudati, huiduiti sau injurati, dar pina atunci sa fie incurajati. La finalul meciului sa se traga linie. Dar daca-l iei pe Coman din minutul 5 cu pietre, atunci el nu se mai poate concentra la meci. Ar trebui sa aiba atentie distributiva, sa nu-i vina vreun bolovan in cap”, a adaugat Mircea Sandu. Presedintele FRF crede ca cei de la Comisia de Disciplina ar trebui sa ia masuri impotriva jucatorilor care fac scandari injurioase la indemnul galeriilor, insa pentru ca acest lucru sa fie posibil trebuie ca arbitrii de rezerva sa scrie in raportul de joc. “Aceste sloganuri scandate de jucatori nu le fac deloc cinste. Atit ei, cit si conducatorii si antrenorii transmit mai departe tribunei aceste lucruri si nu este bine. Arbitrul de rezerva trebuie sa ia primele masuri, sa scrie in raportul de joc pentru ca jucatorii sa fie sanctionati de Comisia de Disciplina si la fel trebuie sa faca si observatorul”, a adaugat oficialul FRF. Timisoara, cea mai buna varianta? In ceea ce priveste locul de disputare a urmatoarelor meciuri pentru “tricolori”, Mircea Sandu nu stie care ar fi cea mai buna varianta, insa este convins ca in provincie nationala Romaniei va fi primita mult mai bine decit la Bucuresti. Oficialul FRF a prezentat mai multe locatii in care s-au facut investitii la stadioane, insa infrastructura oraselor care nu beneficiaza de aeroporturi este sub normele UEFA. Cea mai agreata varianta de disputare a meciurilor nationalei pare a fi Timisoara, dupa cum a declarat si selectionerul Victor Piturca, insa si acolo ar putea aparea probleme din cauza ostilitatii publicului la adresa lui Mircea Sandu. De asemenea, la Craiova, suporterii ar putea avea aceeasi reactie la adresa oficialului FRF, iar alte orase care ar mai putea asigura un numar mare de suporteri la meciuri nu dispun de conditii optime pentru disputarea unei partide internationale. Poate ca ar fi mai bine ca “tricolorii” sa se gindeasca la cum vor obtine calificarea la Euro 2008 si sa uite de huiduielile si injuraturile suporterilor, pe care le vor auzi pe orice stadion din tara.
• Mujicilor. Si insensibililor. Si inconstientilor. Cum va permiteti, mai, sa calcati zona verde? Plaminul planetei. Cum adica, voi, ca simpli cetateni, va incumetati a indrazni sa va permiteti sa distrugeti frumusete de verdeata? Voi chiar nu ati auzit de Garda de Mediu? Aia, care dau amenzi cu ghiotura cind atenteaza cite un mujic la sanatatea planetei, prin distrugerea faunei, florei si a altor cele. Numai, dar numai cei de la Garda de Mediu au voie sa calce pe unde vor muschii lor, ca restul plebei se trezeste cu amenda. Ia priviti dumneavoastra poza de mai jos, si spuneti unde-i parcata masinuta celor de ar trebui sa se ingrijeasca de mediu. Ati ghicit. Pe zona verde! Ca ei au voie. Ca doar de-aia se cheama “Garda de Mediu”. Sa fie cit mai mult posibil in mijlocul naturii. Si mai in mijloc decit atit, nici ca se putea. Tanti Timis, daca va facem noi o sesizare, cu dovada poza, dati o amenda la al de-a cutezat a indrazni sa calce ierburile? Uite, va sesizam. AB 20 APM. Asta-i numarul masinii. Ce ziceti, ne dati si noua un telefon, sa ne aratati o copie dupa amenda? • M-am linistit. Nu sint singurul care a luat “teapa” de la organizatorii Festivalului de teatru. Stiti ca va spuneam eu ca am primit o invitatie “expirata”. Si alti colegi din presa au luat teapa. Initial, am crezut ca organizatorii au ceva impotriva reprezentantilor presei. Dar nu. Adica nu numai. Uite, de exemplu, directoarea de la Directia pentru Cultura Alba, a ramas si ea “pe dinafara”. Pentru ca nu au invitat-o. Dar cea mai tare faza a patit-o primarul. Mircea Hava. El, ca un domn ce este, a primit invitatie. Ca sa mearga cu sotia, Cristina, la teatru. La “Gaitele”. Dar nu s-a dus. Pentru ca biletul lui era pe rindul B, locul 11, iar al sotiei, tot pe rindul B, dar locul 22. Va dati seama cum ar fi aratat primarul, la 11 scaune distanta de sotie? Ar fi scos lumea povesti, va spun eu… Ca tare birfitoare-i lumea asta… Rautaciosilor. Acest text va fi considerat pamflet
Nu mai cinta de ceva vreme, insa este o adevarata vedeta, chiar daca principala sa activitate din ultimii ani se rezuma la... copii. Asta nu inseamna ca nu se afiseaza la evenimentele mondene. Doar e sotia galacticului Beckham, ce Dumnezeu! Si totusi, Victoria (Posh) are o problema cu silueta, desi este considerata un adevarat model pentru femeile din Marea Britanie.Intr-un interviu recent acordat revistei “Harper’s Bazaar”, Victoria a declarat ca arata “groaznic” atunci cind este dezbracata. Motivul? Cele trei sarcini si interminabilele cure de slabire, care i-au produs vergeturi la nivelul abdomenului. De altfel, presa britanica a scris de mai multe ori ca Victoria Beckham este anorexica, fapt recunoscut in parte si de vedeta. In plus, ea a declarat ca nu mai are nevoie de o cariera in muzica sau film.“Acum iubesc moda. Am visat sa am propria linie de haine inca dinainte de a fi in Spice Girls. Acum pot face asta si chiar ma pricep”, a spus Victoria.Cu podiumul e putin mai greu, mai ales acum cind se duce o adevarata cruciada impotriva manechinelor slabe. Cit despre poze, ei bine si aici are niscavai probleme, editorii foto considerind ca sotia galacticului David nu prea are... fund.
“In Romania sint interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa, precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase” - este o prevedere inclusa in articolul 13 a proiectului de lege a cultelor, care a trecut de votul Comisiei pentru drepturile omului, culte si minoritati nationale si a Comisiei juridice, de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor, exprimat in sedinta din 21 iunie. Acest articol a stirnit imediat protestul reprezentantilor societatii civile, care considera ca, sub aceasta forma, se pot naste noi forme de cenzura. Demersul lansat de Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta, care se va concretiza intr-un concert de protest ce va avea loc pe 28 octombrie in Piata Constitutiei din Capitala, este sustinut de Asociatia Pro Democratia, Centrul de Studii Internationale, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, Agentia de Monitorizare a Presei, Accept si de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.Ce inseamna de fapt aplicarea acestui text de lege? Simplu - cenzura si sute de interpretari, adica o grava incalcare a dreptului la libera exprimare, garantata de Constitutia Romaniei.In cel mai sumbru scenariu, daca acest text va trece de votul Camerei Deputatilor si de cel al presedintelui, am putea asista la interzicerea unor concerte, a unor romane sau ecranizari sau a unor piese de teatru, precum “Evanghelistii” de Alina Mungiu. In prezent, exista o petitie ce poate fi accesata online si o scrisoare adresata Camerei Deputatilor si Presedintiei, ce poate fi accesata pe site-ul www.humanism.ro de toti cei care considera ca demersul societatii civile trebuie sustinut.“Acei oameni nu au nicio legatura cu drepturile omului”Paradoxal sau nu, acest text a fost propus de reprezentantii Cultului Musulman si acceptat si de alte culte. La intrebarea: “Cum a putut un astfel de text sa treaca de votul Comisiei pentru drepturile omului, culte si minoritati nationale?”, raspunsul lui Remus Cernea, initiatorul protestului, a fost socant: “Acei oameni nu au nicio legatura cu drepturile omului. Sint niste parlamentari blazati. Textul a trecut cu un scor de 13 la 2, insa cei doi s-au abtinut, nu au votat impotriva. De la parlamentari nu putem astepta prea multe. Imediat dupa acest vot, noi am propus eliminarea articolului 13, deoarece numai existenta unui astfel de text in lege ar crea intimidare si, de ce nu, o nevoie de autocenzura. Dupa scandalul caricaturilor, Cultul Musulman a propus astfel de proiecte in mai multe tari. Nu-i condamnam, pentru ca este dreptul lor”.Ce urmeaza? Votul din plenul Camerei Deputatilor si promulgarea Legii cultelor de catre presedintele Romaniei. “Vom lupta pina la capat”Protestul lansat de societatea civila se va concretiza printr-un concert folk-rock, ce va avea loc in Piata Constitutiei, pe 28 octombrie, de la ora 18.00. Show-ul nu se doreste a fi un protest antireligios, ci doar o forma de protest la adresa acestei incercari de a ingradi dreptul la libertatea de exprimare a romanilor. “Nu va fi un simplu concert, ci o manifestare la care vor participa mai multe zone artistice, de la muzicieni, la artisti plastici sau scriitori. Vrem sa adunam o coalitie de artisti care lupta pentru o cauza, pentru a nu se mai spune ca o mina de satanisti isi apara drepturile. Desi nu exista o lege in vigoare, a existat in acest an un concert interzis. Este vorba despre concertul trupei Belphegor, anulat din cauza unor presiuni facute asupra organizatorilor. Noi incercam sa stopam aceste abuzuri, iar prin concertul din 28 vrem sa le aratam politicienilor ca trebuie sa fie foarte atenti atunci cind voteaza ceva, pentru ca altfel riscam sa intram in Uniunea Europeana cu un voal pus pe chipul libertatii de exprimare. Pe scena vor cinta 10-12 nume din folk si rock, show-ul mizind pe o idee clara. Libertatea de exprimare este un drept cistigat prin lupta, un drept care nu se va mentine daca nu va fi aparat. Nu ne vom lasa sub nicio forma pina cind acest text nu va fi eliminat. Vom face 100 de concerte si 100 de mitinguri daca este nevoie”, a adaugat Remus Cernea. Pina in prezent, cele doua petitii lansate pe Internet au adunat circa 2.000 de semnaturi. CNCD sustine protestul Textul articolului 13 din Legea cultelor a stirnit ingrijorare in cadrul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, care a propus doua variante: eliminarea sau clarificarea acestuia.Corina Macoveanu, purtatorul de cuvint al CNCD, ne-a declarat: “Am considerat ca este un text interpretabil, ce poate duce la o serie intreaga de abuzuri. Societatea civila cere eliminarea sa din lege, insa noi am propus doua variante: eliminarea sau clarificarea sa. Am considerat oportun sa sustinem acest protest, mai ales ca acest proiect de lege nu a ajuns la noi”.Ce s-ar putea interzice?Daca acest text va trece si de votul Camerei Deputatilor si de presedinte, atunci am putea asista la o serie intreaga de abuzuri ce ar putea afecta toate zonele artistice.“Sint trupe care au cruci intoarse. Unii ar putea considera ofensatoare prezenta unor astfel de trupe in Romania si ar putea interzice desfasurarea unor asemenea concerte. La fel, ar putea fi interzise si lucrari precum «Anticristul» de Friedrich Nietzsche, «Codul lui Da Vinci» sau lucrari de Voltaire. Fiind un text interpretabil, pot exista zeci si sute de interpretari”, a incheiat Remus Cernea. Daca ar fi sa ne gindim strict la sfera rock, trupe precum Iron Maiden, Dimmu Borgir, Judas Priest, Sepultura sau Black Sabbath nu ar mai putea concerta in Romania.
Incepind cu anul 2007, persoanele fizice care realizeaza cistiguri din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare - altele decit titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale - dobindite si instrainate intr-o perioada mai mica de un an vor fi obligate sa depuna o declaratie privind impozitul datorat pe acest cistig, potrivit unui proiect de ordin al ministrului finantelor publice. Documentul va fi depus anual, pina la data de 25 ianuarie a anului urmator, sau ori de cite ori contribuabilul constata erori in declaratia anterioara, prin completarea unei declaratii rectificative. Cistigul total rezultat din transferul titlurilor de valoare se calculeaza prin insumarea cistigului rezultat, conform legii, pentru fiecare tranzactie cu astfel de titluri. La rubrica impozit datorat se inscrie suma impozitului calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra cistigului total rezultat din transferul titlurilor de valoare, dobindite si instrainate intr-o perioada mai mica de 365 de zile, iar pierderea din transferul titlurilor de valoare nu se reporteaza. Codul fiscal, care va intra in vigoare anul viitor, stabileste taxarea in continuare cu cote diferentiate, de 1% si 16%, a cistigurilor obtinute din tranzactiile pe piata de capital, in functie de perioada de detinere a actiunilor. Astfel, cota de 1% va fi aplicata pentru detinerile mai vechi de un an, urmind ca investitorii care pastreaza actiunile in portofoliu mai putin de un an sa plateasca impozit de 16%, aplicat la cistigurile obtinute. Mai mult, proiectul de ordin modifica si declaratia privind veniturile sub forma de salarii din strainatate obtinute de catre persoanele fizice care desfasoara activitati in Romania, precum si de catre cetatenii romani angajati ai misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare acreditate in Romania. Declaratiile vor fi puse gratuit la dispozitia contribuabililor, la solicitarea lor, si trebuie completate de catre acestia sau de reprezentantii lor fiscali. Originalul declaratiilor se depune direct la registratura autoritatilor fiscale sau la oficiul postal, prin scrisoare recomandata, iar copia se pastreaza de catre contribuabil.
Daca pina mai ieri vorbeam de credite in dolari sau euro, iar banca centrala se chinuia sa ne convinga sa facem imprumuturi in lei, desi dobinzile la momentul acela erau infinit mai impovaratoare, acum Romania trece la alt trend. Din urma vin puternic credite in monede ale unor state cu inflatii foarte mici si dobinzi pe masura. Colectia de toamna-iarna a bancilor include si creditele exotice. Daca pina acum citeva luni romanii se puteau imprumuta doar in trei valute: lei, euro si dolar, acum au la dispozitie alte doua monede nonconformiste: francii elevetieni si yenii japonezi. Bancherii spera sa cucereasca o cota de piata cit mai mare prin aceasta oferta, extrem de atractiva prin dobinzile foarte mici. Analistii economici atrag insa atentia ca dezavantajele unui astfel de imprumut nu sint deloc de neglijat. Pentru a iesi in evidenta si a cistiga cit mai multi clienti, bancherii au inceput sa lanseze linii de produse exotice. Creditul ipotecar in yeni japonezi este ultima gaselnita, dupa ce piata a fost invadata de ofertele in franci elvetieni. Dobinda de referinta sint: pentru yenul janponez (JPY) - 0,25%, pentru francul elvetian (CHF) - 1,50%, pentru euro (EUR) - 3% iar pentru dolar (USD) - 5,25%. Bancile spera sa aiba succes cu aceste produse datorita dobinzilor extrem de atractive. Pentru yeni, de exemplu, dobinzile sint cele mai scazute din lume. Finantistii ii sfatuiesc totusi pe romani sa nu se lase pacaliti de cifrele mici. “Indiferent de moneda, alta decit leul, riscul valutar e acelasi. (...) Ok, voi accesa un credit in valuta. Eu, ca solicitant si purtator de povara, de rambursare, ca sa zic asa, ar trebui sa ma asigur ca am venituri in acea moneda pentru a evita riscul valutar”, a declarat Florian Libocor, bancher. Analistii se asteapta ca yenul sa se aprecieze considerabil incepind cu 2007, pentru ca economia japoneza da semne de revigorare, dupa ce ani de zile a stagnat. Adrian Vasilescu, purtator de cuvint al guvernatorului BNR, a declarat: “Eu cred ca e bine sa se judece, cine face un astfel de imprumut, in functie de contractul pe care-l incheie. (...) Nu stiu daca cine cistiga azi va mai cistiga si miine”. Imprumut in yeni: - 30.000 euro; comision de urmarire 0,20% a 720 euro/an, comision de urmarire 0,20 % a 21.600 euro/30 de ani (conform datelor furnizate de www.ghiseulbancar.ro). Pe linga riscul valutar, creditele nonconformiste mai au un dezavantaj: comisioanele practicate de banci pentru administrarea imprumuturilor sint destul de piperate. In aceste conditii, imprumuturile in euro sint cele mai recomandate de specialisti, mai ales pe termen lung.
Senatorul Vosganian ar fi motivat aceasta crestere a deficitului bugetar in acest an plecind de la prevederile Tratatului de la Maastricht, care limiteaza deficitele bugetare pentru statele membre UE la maximum 3% din PIB, ceea ce implica ca, dupa aderare, nu ar mai fi posibil sa fie bugetate respectivele despagubiri. Desi suma totala pe care statul roman trebuie sa o plateasca in acest caz este estimata la circa patru miliarde de euro, aceasta nu va fi platita cash, ci in formula cedarii de active prin intermediul Fondului Proprietatea, dupa o metodologie complexa, pe larg prezentata in mass-media. Toti analistii consultati pe aceasta tema de catre “Curentul” au contestat ipoteza senatorului Vosganian. Astfel, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a precizat ca nu poate fi vorba decit despre o ipoteza de lucru, in timp ce Daniel Daianu a dat de inteles ca o astfel de afirmatie poate fi tratata ca fiind o eroare. De asemenea, Ilie Serbanescu a precizat ca respectivele despagubiri sint in acest moment in stadiul de bani ipotetici. Desi stirea Mediafax a fost publicata initial duminica, aceasta a fost reluata pe flux si ieri, ceea ce exclude, teoretic, vreo eroare de redactare, lucru intilnit, chiar daca rar, in activitatea jurnalistica din motive dintre cele mai diverse. Pina la ora redactarii prezentului material, din cauza faptului ca nu se afla in tara, senatorul Vosganian nu a putut fi contactat pentru a i se solicita lamuriri suplimentare. Cum un astfel de salt al deficitului bugetar, in acest moment, reprezinta pentru Romania un aspect crucial, mai ales dupa anuntul acceptarii in Uniunea Europeana, in conturarea bugetului pentru anul viitor, dar si a politicii monetare si fiscale, declaratia senatorului trebuie tratata cu toata atentia, motiv pentru care prezentam in continuare si justificarea acesteia, asa cum este facuta in stirea Agentiei Mediafax. Despagubirile pe legile proprietatii ar trebui contabilizate in bugetul anului 2006 “La deficitul de 2,5%, reprezentind diferenta dintre cheltuieli si venituri la bugetul de stat, am adaugat, asa cum se procedeaza contabil, si despagubirile pe care statul roman trebuie sa le acorde in virtutea legilor proprietatii. Asa se face ca am ajuns la un deficit de 6,5%”, a afirmat Vosganian. “De asemenea, includerea despagubirilor in deficitul din acest an reflecta si vointa politica de a onora aceste despagubiri”, a spus Vosganian. El a sustinut ca deficitul rezultat din acordarea despagubirilor nu va afecta rata inflatiei, intrucit nu sint cheltuieli publice. Dar Mediafax il citeaza si pe ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, care si-ar fi mentinut parerea ca pentru acest an “deficitul bugetar ramine la 2,5% din PIB.” Referindu-se la bugetul din 2007, Vladescu a declarat, de asemenea, ca deficitul se va inscrie in parametrii Tratatului de la Maastricht. Stirea Mediafax mai precizeaza, ceea ce de altfel e cunoscut, ca, dupa primele opt luni din acest an, bugetul general consolidat a inregistrat un excedent de 5,29 miliarde de lei, reprezentind 1,6% din PIB, rezultat din venituri de 68 miliarde de lei si cheltuieli de 62,7 miliarde de lei. Referitor la declaratia senatorului Vosganian, mai multi analisti reputati si-au exprimat opiniile in exclusivitate pentru cotidianul nostru. Adrian Vasilescu: “E o simpla ipoteza!” Doar ca respectiva declaratie a cunoscutului om politic, aflat la Bruxelles in aceste zile, a provocat stupoare in rindul analistilor in domeniu, majoritatea, dupa cum se va vedea in continuare, declarind ca asa ceva nu este posibil. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, a precizat: “E o simpla ipoteza. Asa ceva nu se va intimpla, iar tinta de inflatie nu se bazeaza pe ipoteze. Daca ar fi luata in calcul o astfel de varianta, precum si alte estimari de acest gen, atunci BNR ar fi in foc continuu. Dar nu mai este timp fizic in acest an pentru transpunerea in practica a unei astfel de ipoteze.” Daniel Daianu: “E de neinteles!” Fostul ministru de finante si reputatul analist Daniel Daianu a precizat: “Daca estimarile dlui Vosganian se refera la acest an, atunci e o eroare, din simplul motiv ca respectivele despagubiri nu se vor acorda tuturor celor in drept in 2006. E de neinteles! Chiar si daca in 2006 toate despagubirile, de aproximativ 4 miliarde euro, s-ar acorda cash, atunci ar fi trebuit sa fie marite cheltuielile publice cu aceasta suma, iar BNR ar trebui sa sterilizeze aceasta suma uriasa. Dar, dupa estimarile mele, s-au acordat circa 600-700 milioane de euro. Dar respectivele despagubiri se vor acorda intr-o perioada de 4-5 ani, si in niciun caz in cash. Dar deficitul bugetar ar fi fost afectat daca respectivele despagubiri ar fi fost astfel acordate, sau daca erau cedate active care ar fi afectat venitul nefiscal al statului, sau in cazul in care astfel de active ar fi fost inchise, caz in care ar fi afectat si veniturile fiscale.” Ilie Serbanescu: “Sint bani ipotetici!” Cunoscutul analist a precizat, de asemenea, ca respectivele despagubiri, cel putin in aceasta faza, sint bani ipotetici. “Desigur, toate despagubirile trebuie contabilizate in bugetul statului, dar pina acum s-au emis hirtii fara valoare. S-ar putea pune problema daca intrau in Fondul Proprietatea 4 miliarde euro cash.”
Acneea vulgaris afecteaza zonele pielii cu densitatea cea mai crescuta de glande sebacee. Acestea includ fata, partea superioara a pieptului si spatele. Aceasta afectiune este mai frecventa la barbati decit la femei in timpul adolescentei, dar raportul se inverseaza la adulti. Acneea din adolescenta apare inaintea pubertatii, cind glanda adrenala incepe sa produca si sa elibereze mai multi hormoni androgeni. Aceasta afectiune nu este limitata la adolescenta: 12% dintre femei si 5% dintre barbati la virsta de 25 de ani sufera de acnee. La virsta de 45 de ani 5% atit barbati, cit si femei sint inca afectati.Din punct de vedere histologic, acneea incipienta este caracterizata de prezenta microcomedonului. Acesta reprezina un folicul dilatat cu un dop de keratina. O data cu progresia bolii, canalul folicular se dilata si rezulta un comedon deschis. Peretele folicular se subtiaza si se poate rupe. Inflamatia si prezenta bacteriilor poate fi prezenta cu sau fara ruptura peretelui. Ruptura foliculara este insotita de o reactie de corp strain. Procesul inflamator la nivelul dermului se poate insoti de fibroza si cicatrizare. Patogeneza acneei vulgaris este multifactoriala. Patru factori-cheie sint responsabili de leziunile ce apar. Acesti factori sint: hiperproliferarea foliculilor epidermali, sebum in exces, prezenta si activitatea Propionibacterium acnes si inflamatia.Clinica acneei poate fi de la usoara pina la severa. Simptomele locale pot include durere si sensibilitate. Hiperplazia adrenala congenitala, ovarul polichistic si alte tulburari endocrine cu exces de androgeni pot duce la dezvoltarea acneei. De asemenea, poate fi influentata si de factori genetici. Diagnosticul acneei vulgaris este unul clinic. Culturile cu germeni de la nivelul leziunilor cutanate sint indicate doar in absenta raspunsului la tratament sau a recidivelor frecvente.Diagnosticul diferentiar al acneei vulgaris se face cu alte afectiuni dermatologice ca: acneea conglobata, acnea fulminans, foliculita, dermatita periorala, hiperplazie sebacee, syringoma, scleroza tuberoasa. In functie de prezenta si severitatea inflamatiei, acneea poate prezenta mai multe forme: ¤ Acneea comedonala, in care nu sint prezente leziuni inflamatorii. Leziunile comedonale sint cele mai timpurii, iar comedoanele inchise sint precursoarele leziunilor inflamatorii ¤ Acneea cu inflamatie usoara, caracterizata prin prezenta de papule inflamatorii si comedoane. ¤ Acneea cu inflamatie moderata, caracterizata de prezenta comedoanelor, a papulelor inflamatorii si pustulelor. Este prezent un numar mai mare de leziuni decit in acneea usoara. ¤ Acneea nodulochistica, caracterizata de comedoane, leziuni inflamatorii sinoduli mai mari de 5 mm in diametru. Cicatrizarea este des observata. Aparitia si intretinerea acneei poate fi cauzata sau agravata de folosirea unor agenti cosmetici sau a unor medicamente ca steroizi, litiu, anumite antiepileptice si iodide. Daca este depistata din timp si bine tratata, acneea nu ar trebui sa lase cicatrici, dar daca acest lucru se intimpla, acestea pot fi tratate chirurgical prin peeling sau pulverizari laser. Trebuie acordata o atentie speciala fata de morbiditatea psihosociala a acestei afectiuni. De multe ori, persoanele afectate de acnee pot prezenta instabilitate emotionala si chiar dismorfofobie. Din acest motiv, ajutorul psihologului sau psihiatrului poate fi foarte important in terapia acneei.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a elaborat proiectul contractului-cadru de acordare a asistentei medicale pe anul 2007. Acesta cuprinde doua pachete de servicii medicale, respectiv cel de baza, pentru asigurati, si cel minimal, de urgenta, care contine serviciile ce pot fi acordate oricarei persoane aflate pe teritoriul Romaniei. Proiectul are mai multe elemente de noutate, pentru toate tipurile de asistenta medicala. Astfel, pentru asistenta medicala primara se propune introducerea, la medicii de familie, cu caracter orientativ, a bugetului pentru prescrierea medicamentelor si a investigatiilor medicale paraclinice. O propunere similara este formulata si pentru medicii specialisti din ambulatoriu. Totodata, persoanele beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale, nu vor mai fi scoase din evidentele medicilor de familie ci vor fi inscrise pe o lista speciala, pentru a beneficia de servicii medicale de urgenta si de asistenta medicala in cazul bolilor cu potential endemo-epidemiologic. Proiectul noului contract-cadru detaliaza si modul in care se va efectua controlul medical anual de catre asigurati, prevazindu-se ca acesta sa poata fi facut atit la solicitarea medicului de familie, cit si a pacientului, dar si in cazul in care asiguratul se prezinta la cabinetul medical pentru o afectiune acuta.Pentru efectuarea de analize si investigatii medicale paraclinice, se propune ca biletul de trimitere sa fie un formular unic pe tara, securizat. Daca intr-un judet nu se pot efectua anumite analize sau investigatii, din lipsa de laboratoare, pentru efectuarea acestora Casele judetene de asigurari de sanatate vor putea incheia contracte cu laboratoare din alte judete. Pentru spitale, se propune ca la incheierea contractului cu casele de asigurari de sanatate acestea sa prezinte un document care sa prevada obligatiile personalului medical angajat in executarea acestui contract. Tot la incheierea contractului amintit, spitalele vor prezenta si lista medicamentelor (DCI) ce pot fi recomandate pacientilor internati, cu mentionarea celor care pot fi prescrise liber de orice medic din spitalul respectiv si a celor care pot fi prescrise doar cu aprobarea sefului de sectie sau a comisiei terapeutice. Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale ale spitalelor s-au prevazut penalitati constind in diminuarea valorii contractului pe luna respectiva, cu 1% la prima abatere, cu 3% la a doua abatere si cu 5% la a treia abatere. Pe de alta parte, pentru cazurile ce pot fi rezolvate in regim de spitalizare de zi, se propune ca la cererea pacientului spitalele sa poata acorda si spitalizare continua, diferenta de costuri urmind sa fie suportata de solicitant. Pentru sectiile de boli profesionale s-a prevazut ca decontarea cazurilor in care nu s-a confirmat caracterul de boala profesionala al afectiunii pacientului sa se faca in limita de maxim 30% din totalul externarilor din sectia respectiva.In ceea ce priveste serviciile de hemodializa si dializa peritoneala, se propune incheierea de contracte distincte cu spitalele, prin care se vor deconta toate cheltuielile aferente acestor servicii, inclusiv transportul pacientului de la domiciliu si inapoi, precum si medicamentele si materialele sanitare specifice. Exceptie vor face doar cheltuielile cu transportul persoanelor sub 18 ani, care trebuie sa efectueze dializa in alte judete decit cel de domiciliu.
Dupa 100 de zileDupa primele 100 de zile de succes ale procesului de integrare a Terapia Ranbaxy, Consiliul de Administratie si-a dat acordul si anunta numirea lui Dragos Damian (foto) in pozitia de Director General al Terapia Ranbaxy. Dragos Damian a ocupat pozitia de Director Comercial in cadrul Terapia si apoi la Terapia Ranbaxy, dupa preluare. Va ocupa in continuare aceasta pozitie si dupa numirea sa in functia de Director General.Dragos Damian preia aceasta pozitie de la olandezul Peter Burema care a ocupat pina acum atit pozitia de CEO al Terapia Ranbaxy, cit si pe cea de Presedinte Ranbaxy pentru Europa, CSI, Africa & America Latina.La sfirsit de mandat Predind mandatul, Burema a declarat: „Cind am inceput in iunie procesul de integrare am stabilit obiective precise si foarte inalte. Unele dintre proiectele pe care le implica procesul de integrare sint in plina desfasurare, iar altele dintre ele au fost deja finalizate cu succes. Schimbarile rapide, incluzind rezultatele bune din punctul de vedere al vinzarilor pentru primele noua luni ale anului 2006, reprezinta o dovada in acest sens. Astfel, compania fiind pe directia cea buna, mandatul meu de CEO expira la sfirsitul acestor 100 de zile, dar voi ramine in continuare Presedintele Consiliului de Administratie. Asadar, as dori sa multumesc intregii echipe Terapia Ranbaxy pentru dedicarea si sprijinul acordat in timpul acestor luni in care am lucrat impreuna". Burema si-a exprimat increderea ca angajamentul intregii echipe Terapia Ranbaxy, avindu-l pe Dragos Damian ca nou lider, va face obiectivele companiei usor de atins.Prioritati si angajamenteImediat dupa numirea sa, noul Director General al Terapia Ranbaxy a declarat: „Prioritatile mele principale pentru urmatoarea perioada vor consta in cresterea si consolidarea echipei comerciale formate din 300 de persoane, pentru a deveni cea mai buna, cea mai eficienta si profesionista echipa comerciala de pe piata romaneasca de farmaceutice. In acelasi timp, voi avea ca obiectiv modernizarea si alinierea intregii activitati a companiei, care numara mai mult de 1000 de angajati". Vorbind despre activitatea comerciala a companiei, Dragos Damian si-a exprimat angajamentul puternic de a pregati compania pas cu pas pentru a deveni o platforma puternica pentru piata farmaceutica romaneasca, dar si pentru alte piete farmaceutice din intreaga Uniune Europeana.Firma clujeana de topIn iunie anul acesta, Ranbaxy Laboratories Ltd. a anuntat incheierea procesului de achizitie a 96,7% din actiunile celui mare producator roman de generice, Terapia SA, prin subsidiara Ranbaxy Netherlands BV.Operatiunile combinate ale Terapia Ranbaxy au dus la infiintarea celei mai mari companii de generice din Romania. Numele comercial al companiei este Terapia Ranbaxy. In primele 6 luni ale anului, conform raportului CEGEDIM, Terapia Ranbaxy s-a clasat pe locul 5 intre producatorii de medicamente din Romania. Astfel, compania inregistreaza cea mai mare si robusta crestere in top 10.
Istoric Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in depistarea si diagnosticul cancerului genital feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta neoplaziei, chiar in absenta unor date clinice concludente. Victor Babes si Constantin Daniel comunicau in 1928, la Societatea de Giecologie din Bucuresti, lucrarea „Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri", semnind astfel actul de nastere al examenului citologic, care va fi insa lansat in practica curenta abia in 1943 de catre Papanicolau si Traut. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a semnificatiei frotiurilor. Depisteaza cancerulUnul din obiectivele majore ale examenului citologic este stabilirea diagnosticului de malignitate, de depistare precoce a cancerelor genitale la femei.Acesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai multor caracteristici celulare (in marea majoritate a cazurilor, carcinomul invaziv al colului uterin este de tip pavimentos, se dezvolta la jonctiunea endo-exocol si este frecvent asociat cu cervicita, displazia severa sau un carcinom in situ, leziuni cu o lunga durata de evolutie). In procesul de carcinogeneza cit si in evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o serie de stadii succesive, punindu-se problema daca nu cumva este posibil ca inaintea neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare, diagnosticabile prin mijloace paraclinice. In ce consta testulIn mod normal corpul uman pierde o parte din celule, care mor si sint inlocuite de altele tinere. Un test Papanicolau consta in analiza la microscop a unor astfel de celule. Celulele sint studiate pentru a se descoperi daca exista semne de modificare a lor, modificare ce poate insemna aparitia unui cancer de col uterin. In plus, pot fi descoperite unele semne de infectie. Testul Papanicolau este o metoda care arata posibilitatea aparitiei cancerului, dar nu este un test infailibil. Daca apar aspecte anormale, medicul va informa pacienta ce teste trebuie facute ulterior. Din anii 40, de cind testul Papanicolau a fost introdus in practica medicala, numarul deceselor prin cancer de col uterin a scazut cu 70%. Cert este ca diagnosticul precoce al cancerului iti poate salva viata!
Scorul APGAR este un mijloc rapid, dar subiectiv, in apreciere (cu cit virsta gestationala si greutatea la nastere este mai mica, cu atit este mai subiectiv). Acest control permite la majoritatea nou nascutilor evaluarea adaptarii imediate, a vitalitatii si prognosticului mai indepartat. Starea de sanatate a nou nascutului este apreciata cu ajutorul scorului Apgar la un minut de la nastere. Cu scorul Apgar se evalueaza frecventa batailor cordului, a respiratiei, tonusul muscular, culoarea tegumentelor si excitabilitatea reflexa la iritatia cu sonda Nelaton a mucoasei nazo-faringiene, parametri care se noteaza cu 0 - 1 - 2. Semnele se cerceteaza si dupa 5 minute; daca la 5 minute scorul Apgar este sub 8 se repeta la 10, 15 sau 20 minute.Fiecare caracteristica primeste un punctaj intre 0 si 2, cu un total maxim posibil de 10 puncte. In clinica se apreciaza la 1 si 5 minute la toti nou-nascutii. Reevaluarea scorului la 5 minute este mai transanta in definirea nou-nascutului cu risc, acesta parind a se corela cel mai bine cu dezvoltarea ulterioara si avind deci evaluare prognostica. Cu cit asfixia nou-nascutului este mai lunga si scorul ramine scazut intre 0 - 3 la 10, 15 si 20 minute, cu atit afectarea sistemului nervos este mai probabila. Apgarul la 1 minut:¤ Nota 10 - nou nascutul tipa imediat dupa nastere, este viguros, are ritm cardiac, tonus si excitabilitate normala, iar culoarea tegumentelor este roz.¤ Notele 8 si 9 - prezinta aceleasi caracteristici de la nota 10 cu exceptia modificarii coloratiei: cianoza extremitatilor pentru nota 9 si cianoza sau paloare generalizata la nota 8.¤ Nota 7 - prezinta modificarile de coloratie mentionate mai sus cu specificarea ca pe linga aceste modificari mai prezinta si respiratii superficiale neregulate, aceasta semnificind o usoara hipoxie.¤ Notele 6, 5, 4 - nou nascutii sint moderat depresati, au ritm cardiac si excitabilitate reflexa normala, dar prezinta cianoza generalizata, respiratii absente si hipotonie.¤ Notele de la 1 la 3, nou nascutii sint sever depresati, culoarea tegumentelor foarte palida sau foarte cianotica, nu au respiratie spontana, au hipotonie (scaderea tonusului tesutului) marcata, bradicardie (ritm cardiac sub 100 batai pe minut) si excitabilitate reflexa redusa sau absenta.¤ 0 indica un nou nascut mort; Scorurile intre 7 si 10 arata ca starea copilului este satisfacatoare, iar pentru scorurile mai mici sau egal cu 6 este nevoie de reanimare si supraveghere ulterioara.
Banii alocati sistemului sanitar sint insuficientiAnuntarea proiectului de buget pentru sistemul sanitar in anul 2007 ii nemultumeste pe angajatii din unitatile sanitare care sustin ca daca suma nu va fi majorata, sistemul se va confrunta cu dificultati majore. Potrivit liderului sindicatului Sanitas Cluj, Stefan Roman, daca bugetul va fi aprobat in forma in care a fost propus, respectiv cu 8.000 de miliarde de lei vechi mai putin decit suma prognozata de Ministerul Sanatatii Publice, vor fi mari probleme in acordarea drepturilor salariale, a drepturilor de personal si in achizitionarea de materiale sanitare si medicamente. Mai mult, potrivit sindicalistilor, la aceasta ora nu mai sint fonduri pentru plata salariilor personalului din unitatile sanitare pentru lunile octombrie, noiembrie si decembrie 2006. Revendicarile federatiei Sanitas din Romania sint majorarea bugetului alocat Sanatatii, pentru anul 2007, rectificarea bugetului de stat in trimestrul al IV-lea 2006, in vederea asigurarii resurselor pentru cheltuielile salariale si materiale si majorarea salariilor personalului din sistemul sanitar si de asistenta sociala cu 70%. De asemenea, pe lista cu revendicari se mai regaseste acordarea tichetelor de masa in anul 2007, pentru toti salariatii din reteaua sanitara si de asistenta sociala, elaborarea unor noi normative de personal, avind in vedere necesitatea cresterii calitatii actului medical si de ingrijire, acordarea tuturor drepturilor prevazute de lege pentru functionarii publici si, nu in ultimul rind indeplinirea pina la sfirsitul anului 2006 a angajamentelor asumate de Ministerul Sanatatii Publice prin Protocolul incheiat cu liderii federatiei Sanitas din Romania.Al 13-lea salariu nu a fost acordat in toare unitatile sanitareProtocolul incheiat de Ministerul Sanatatii Publice si federatia Sanitas la 1 februarie 2006 cuprinde 14 puncte din care doar o parte au fost respectate si acestea doar partial. Protocolul prevede acordarea integrala a drepturilor salariale si a sporurilor prevazute de actele normative in vigoare, precum si asimilarea restantelor salariale cu datoriile catre furnizorii de medicamente si materiale sanitare.Stefan Roman, liderul Sanitas Cluj, a precizat ca punctul trei al protocolului, respectiv majorarea salariilor personalului sanitar incepind cu 1 februarie 2006 si promovarea unor criterii care sa permita cresterea substantiala a salariilor in anul 2007 a fost rezolvat doar partial. Astfel, in acest an salariile au crescut cu un procent de 5% in luna februarie si cu inca 6% in luna septembrie, insa criteriile pentru majorarea salariilor in 2007 nu au aparut. Protocolul prevedea si finalizarea acordarii celui de al 13-lea salariu pentru anul 2005 pina in luna februarie a acestui an. „La Spitalul Clinic Judetean Cluj si Centrul de Diagnostic si Tratament Cluj-Napoca premiul anual nu s-a acordat nici pina acum, iar la Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul Municipal Huedin si Gherla s-a acordat doar jumatate din cel de al 13-lea salariu", a precizat Stefan Roman. Acesta sustine ca la spitalele din Huedin si Gherla nu s-au acordat nici tichetele de masa in totalitate. Pe linga acordarea a 20 de tichete de masa, pe luna, pentru fiecare salariat, protocolul mai prevede si initierea demersurilor pentru acordarea unor astfel de tichete salariatilor din unitatile si sectoarele finantate de la bugetul de stat. Protocolul mai prevede, printre altele, si blocarea disponibilizarilor de personal, respectiv elabrarea unui normativ de personal minim si obligatoriu pentru angajatorii publici si privati din sistemul sanitar. Potrivit liderului Sanitas Cluj, la ora actuala exista un deficit de personal in unitatile sanitare din judet, avind in vedere ca foarte multe asistente medicale si infirmiere renunta la slujbele foarte prost platite si pleaca in alte tari. Posturile ramase libere sint in continuare blocate de Ministerul Sanatatii Publice si nu pot fi organizate concursuri pentru ocuparea acestora. In cazul in care revendicarile membrilor federatiei Sanitas nu vor fi rezolvate, dupa mitingul din data de 10 octombrie, protestele salariatilor din sistemul sanitar vor continua, sindicalistii fiind decisi sa recurga si la alte forme de protest, inclusiv greva generala. Pentru anumite puncte din protocol, sindicatul Sanitas va actiona in instanta unitatile sanitare, dar si Ministerul Sanatatii Publice si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
O ora intirziereDe la gara pina la Matei Corvin sau in barurile mai mult sau mai putin studentesti, Clujul a fost insufletit in ultimele zile de sute de rockeri din intreaga tara. Pletosi, invesmintati in haine negre, in piele sau blugi, motociclete, rucsaci si cearcane dupa lungile ore de drum, dar si cu entuziasmul ca isi vor vedea idolii in carne si oase, in principal componentii celebrelor formatii Crematory si W.A.S.P, dar si Catamenia, Winterhorde, Korozy, Trooper, Avatar, Voices of Silence sau Defect. Festivalul de la Aeroportul International din Cluj-Napoca a demarat cu un incident. „S-a luat curentul aproximativ o ora, asa ca tot programul din seara de vineri a fost decalat. Pe linga asta, am fost nevoiti sa achizitionam si un grup electrogen ca sa putem continua concertele. Asta ne-a mai costat cam 40 de milioane de lei vechi...", s-a plins Nelu Brindusan, director Promusic Prod. „Nu este inregistrata nici o intrerupere de curent in acest interval orar in zona aeroportului. Doar la orele diminetii a fost una programata, nu avem legatura cu incidentul de la festival", a precizat Andy Rusu, purtator de cuvint in cadrul Electrica Transilvania Nord S.A.Crematory, la prima implicare anti-drogOrganizat de catre Promusic Prod., revista „Maximum Rock" si Asociatia YMCA Napoca, festivalul Maximum Rock a avut ca slogan „Muzica impotriva drogurilor" si a fost realizat in parteneriat cu Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog al Judetului Cluj. „In Germania, flagelul drogurilor este mult mai extins si amenintator decit in Romania, insa nu se organizeaza asemenea campanii. Chiar dimpotriva, exista manifestari care ii incurajeaza pe tineri sa consume droguri. Ne bucuram ca participam la campania antidrog de la Cluj...", a declarat Felix Stass, vocalul trupei Crematory. Prima seara de festival a reunit aproximativ 1.000 de persoane, iar cea mai apreciata formatie care a cintat inaintea legendarilor rockeri germani a fost Seven (Cluj-Napoca), care a deschis festivalul, urmata de cei de la Defect si Avatar. Bulgarii de la Korozy nu si-au mai facut aparitia la festival. „Au avut niste conflicte interne chiar inainte de Maximum Rock si l-au expulzat pe clapar, asa ca nu au mai venit deloc", explica Brindusan. Concertul din finalul primei seri, al celor de la Crematory, plin de forta si indelung ovationat de public, s-a intins pina la miezul noptii, dupa care autobuzele 8 ale RATUC i-au transportat pe fani spre centrul orasului.W.A.S.P., fite si show incendiarA doua seara, Maximum Rock a inceput tot cu o formatie clujeana, Voices of Silence, dupa a carei evolutie multi spectatori si-au aratat nedumerirea ca nu au fost programati la o ora mai tirzie. Dupa recitalul celor de la Winterhorde si Defect, publicul a fost anuntat ca cei 20 de cistigatori ai autografelor de membrii W.A.S.P. nu vor mai avea parte de asta, in schimb vor putea primi de la componentii Catamenia. „In ultimul moment, au cerut mai multi bani decit era stipulat in contract, pentru ca, zic ei, nu stiau ca va fi un concert open-air. Am refuzat sa le dam, asa ca nu mai vor sa dea autografe", a declarat Brindusan. Mai bine de o ora, din cauza unor probleme tehnice, cei aproximativ 1.500 de spectatori au avut de asteptat in frig si ceata ca echipa tehnica a celor de la W.A.S.P. sa monteze decorul si sa acordeze instrumentele. Ceea ce a provocat furii mocnite, comentarii la adresa celebrilor rockeri americani, ajungandu-se chiar sa se arunce obiecte inspre scena. Show-ul acestora, insa, s-a ridicat mult deasupra asteptarilor, atit ca interpretare, cit si ca prestatie scenica, fanii avind parte de mai bine de o ora de spectacol, hit-uri si citeva reveniri furtunoase in scena.Bilantul festivalului nu i-a multumit pe organizatori. Avind un buget total de 120.000 de euro, acesta a reunit cam jumatate din numarul de spectatori estimat. „Nu cred ca voi mai organiza asa ceva la Cluj. Nu am avut parte de sponsori, public si implicare asa cum ne-am asteptat...", conchide directorul Promusic Prod. Toalete cu buclucUna dintre nemultumirile majore ale spectatorilor prezenti la editia din acest an a festivalului Maximum Rock a fost legata de amenajarea toaletelor, mai cu seama in prima seara a evenimentului. „Nu inteleg cum s-au gindit organizatorii ca este suficient sa oferi patru toalete pentru o mie de oameni. Am stat la coada, in frig, mai mult de 20 de minute, ...", se plinge unul dintre spectatori, venit la concert tocmai de la Bucuresti. Publicul de simbata seara a mai avut la dispozitie, pe linga acestea, de alte citeva amenajari, mai „traditionale", amplasate la citeva zeci de metri de suprafata rezervata concertelor. „Din greseala, jandarmii au imprejmuit vineri o portiune care inchidea accesul la toaletele din afara zonei festivalului...", explica Nelu Brindusan respectivul neajuns.Autografe de la CrematoryIn vreme ce componentii trupei W.A.S.P. au refuzat orice contact cu publicul, vedetele primei seri, nemtii de la Crematory, nu au ezitat sa ia parte la o intilnire cu fanii chiar inaintea concertului. Atit solistul Felix Stass, cit si Matthias Hechler (chitara si voce), Harald (bass) si Markus Jüllich (tobe) au dat autografe, s-au lasat fotografiati si chiar au stat de vorba de indelete cu fanii, multi nedumeriti si nauciti de aceste neasteptate privilegii. „Nu am crezut ca avem atitia fani in Romania, abia daca stiam ca exista citeva trupe care cinta acest gen de rock in sud-estul Europei...", a declarat Felix Stass.
Echipa de rugbi a Romaniei a facut un pas important, decisiv chiar, catre calificarea la Cupa Mondiala din 2007, dupa ce a invins, cu scorul de 20-8 (9-3), reprezentativa Georgiei.Meciul disputat simbata, pe stadionul Ghencea II din Capitala, a fost permanent la discretia „stejarilor", care au marcat unicul eseu prin Romeo Gontineac. A fost al saptelea succes romanesc in cele 9 confruntari cu traditionalii rivali.Cuplul de antrenori Daniel Santamans - George Sava a inceput jocul in formula: Vlaicu - Fercu, Dascalu, Gontineac, Brezoianu - Dimofte, Sarbu - Manta, Tonita, Corodeanu - Petre, Socol - B. Balan, Mavrodin, P. Balan; au mai jucat: Tofan, Ratiu, Paulica, Mersoiu, Teodorescu si Popescu.Pe data de 14 octombrie, Romania va juca in deplasare cu Spania, cea de-a treia componenta a grupei de calificare. Echipa clasata pe primul loc in grupa va accede direct in grupa C a Cupei Mondiale, unde va ajunge si cistigatoarea celeilalte grupe europene de calificare, cel mai probabil Italia. „Azzurrii" au inceput cu un succes zdrobitor in aceasta grupa, 83-0 cu Portugalia. La CM 2007, din grupa C vor mai face parte Noua Zeelanda, Scotia si o alta echipa venita din calificari.
Inceput debordantIntr-una din cele mai frumoase partide de baschet masculin vazute la Cluj in ultimii ani, U Mobitelco a infrint abia spre final cerbicia celor de la Gaz Metan. Formatia medieseana se anunta revelatia sezonului. Chiar si fara doua piese de baza, americanii Cory Jenkins (pe moment fara viza medicala), respectiv Dubrey Black (rechemat in SUA, unde sotia sa a avut probleme la nasterea primului lor copil), cele doua echipe ardelene au oferit un spectacol agreabil in limitele unei sportivitati desavirsite. Cu Tudor Dumitrescu in verva, gazdele au inceput bine, au condus cu 24-12 (min. 6), dupa care, insa, antrenorul lor s-a grabit, parca, sa ruleze intreg lotul. Ca urmare, mediesenii au revenit si in sfertul trei au intors spectaculos rezultatul: de la 43-51 (min. 22), au ajuns sa conduca cu 56-51 (min. 24). Raportul de forte din teren s-a schimbat datorita recuperarilor, capitol la care mediesenii au inceput sa domine.Final incandescentFinalul sfertului trei a fost palpitant, „gazarii" conducind cu 69-66, pentru ca, inaintea ultimelor zece minute, tabela sa indice 73-69 pentru clujeni. Dupa 79-74 pentru U Mobitelco (min. 33), s-a ajuns la 79-80 (min. 36), iar cu 150 de secunde inaintea fluierului final, scorul era 83-83. A fost momentul in care, impulsionati de veteranul Marcel Tenter, gazdele au schimbat decisiv viteza de joc, impunindu-se clar. Belanovic si Seals au marcat cu singe rece de la linia de aruncari libere, iar Lapuste a inchis tabela, consfintind victoria, pe cit de muncita, pe atit de meritata, a gazdelor.La conferinta de presa de dupa meci, cei doi tehnicieni, sirbul Perisic si clujeanul Horea Rotaru, s-au intrecut in cuvinte de lauda la adresa adversarilor, iar managerul clujean Mircea Cristescu a salutat cu satisfactie nasterea unui nou derbi al Ardealului.Rezultate interesanteIata si celelalte rezultate ale primei runde: CSU Atlassib Sibiu - CSM Leonardo Oradea 85-68, CSU Asesoft Ploiesti - BCMUS Arges Pitesti 60-53, BC Mures Tirgu Mures - CSU Cuadripol Brasov 100-61, CSS Rimnicu Vilcea - West Petrom Arad 90-49, CS Otopeni - Dinamo-Gealan Bucuresti 63-68 si Rapid Isover Bucuresti - ELBA Timisoara 78-68.Etapa a doua programeaza simbata, 14 octombrie, jocurile: West Petrom - U Mobitelco, CSU Cuadripol - CSU Ploiesti, Dinamo-Gealan - BC Mures, ELBA - CSS R. Vilcea, CS Otopeni - Rapid Isover, BCMUS Arges - CSU Atlassib si Gaz Metan - CSM Leonardo.U Mobitelco - Gaz Metan 94-83¤ U Mobitelco: Tenter 12 - MVP, Dumitrescu 15 (2×3), Seals 14 (1×3), Belanovic 20 (2×3), Roschnafsky 16 (2×3). Au mai jucat: Silvasan 7, Medvedj 2, Chetreanu-Don, Lapuste 8. Antrenor: Miodrag Perisic¤ Gaz Metan: Popa 13 (1×3), Mitchell 18 (2×3), Melnik, Nanev 10 (1×3), Hughes 15. Au mai jucat: Jucan 11, Craciun, Vajda 13 (1×3), Dehelean 3 (1×3). Antrenor: Horea Rotaru¤ Arbitri: M. Ciulin (Constanta), Bukuresti L. (Sovata), C. Stoica (Sibiu)¤ Eliminati pentru 5 greseli: Dumitrescu ('36) / Nanev ('36) si Hughes ('40)
Campionatul Ligii Nationale de handbal feminin continua in ritm sustinut. Ieri s-au disputat meciurile rundei cu numarul sapte. Clujencele de la „U" Jolidon au evoluat la Deva, unde au reusit sa invinga pe CSM Cetate cu 23-21 (12-12). A fost un meci echilibrat, cu dese rasturnari de situatie, clujencele dominind, insa, finalul. Pentru invingatoare au marcat: Paraschiv (6), Senocico-Ani (5), Amariei (5), Tudorache (3), Vlad (2) si Birsan (2). Antrenorul Gheorghe Covaciu a inceput jocul in formula Dogaru-Cucuian - Paraschiv, Tudorache, Senocico-Ani, Birsan, Amariei, Vlad.Marti, de la ora 16, „U" Jolidon va intilni, in Sala Sporturilor „Horia Demian", formatia Rulmentul Brasov. Contind pentru etapa a VIII-a, meciul a fost devansat pentru ca ambele echipe vor juca in weekend in cupele europene. La doar trei zile dupa acest dificil meci cu campioanele, clujencele vor debuta in preliminariile Cupei Challenge. De vineri si pina duminica, ele se vor confrunta, in sistem turneu, cu portughezele de la Colegio de Gaia, bosniacele de la ZRK „Zeljeznicar" Hadzici si italiencele de la HC Nuorese, echipele clasate pe primele doua locuri urmind sa mearga mai departe.Celelalte rezultate din Liga Nationala - etapa a VI-a: HCM Baia Mare - HCM Roman 35-28, Oltchim R. Vilcea - HC Otelul Galati 29-22, Rapid CFR Bucuresti - HC Zalau 27-26, Universitatea Timisoara - Rulmentul Brasov 23-35, Muresul Tirgu Mures - CSM Cetate Deva 23-27, HC Dunarea Braila - Tomis Constanta 28-22; - etapa a VII-a: Tomis - HCM B. Mare 24-22, Astral - HC Dunarea 32-24, Rulmentul - Muresul 43-21, HC Zalau - Univ. Timisoara 30-26, HC Otelul - Rapid CFR 32-23, HCM Roman - Oltchim 23-32.
Simbata, Dorinel Munteanu a devenit oficial membru al clubului FC Arges. Acestuia i-a fost incredintata functia de manager general, precum si tricoul cu numarul 8, pe care il va purta sezonul viitor. „Munti" nu a scapat ocazia ca in cadrul conferintei de presa sa prezinte, succint, motivele plecarii sale din Gruia: „Unul din motivele pentru care am plecat de la Cluj este ca cei din conducere se bagau la echipa atit la alcatuirea ei, cit si la modul de exprimare in teren". In acelasi context, a declarat ca nu are nici un fel de probleme financiare, asa cum a insinuat patronul lui CFR, Paszkany Arpad, considerind ca aceste afirmatii sint de natura de a crea o diversiune si de a-l denigra. Raspunsul oficialilor din Gruia nu a intirziat sa apara: „Este adevarat ca am mai discutat asupra modificarilor sistemului de joc si despre scoaterea din echipa a mai multor jucatori care nu au dat randament in ultimele etape. Cred ca la cum a alcatuit echipa in ultimele jocuri, trebuia sa ne bagam peste el. Dorinel nu are inca experienta unui mare antrenor, care sa simta jocul si sa ia decizii care sa aduca cele 3 puncte", a declarat presedintele clujenilor, Iuliu Muresan.In alta ordine de idei, echipa clujeana a efectuat vineri, la Vatra Dornei, primul antrenament sub conducerea noului ei tehnician, Cristiano Bergodi. Trei dintre componentii lotului, Mijin, Manuel Jose si Mitu s-au antrenat separat, datorita unor probleme medicale. In privinta staff-ului lui Bergodi, se pare ca unul dintre secunzii antrenorului italian va fi Zsolt Muzsnay, care a pregatit ultima oara formatia Bihoreana Marghita.
Mirajul debutuluiInaintea ultimelor doua curse din acest sezon, clasamentele in Formula 1 erau cit se poate de strinse. Astfel, in ierarhia pilotilor, primii doi favoriti, Fernando Alonso si Michael Schumacher, se aflau la egalitate de puncte, in timp ce la constructori Renault pastra un avans de un singur punct in fata rivalilor de la Ferrari. Totusi, echipa italiana se afla intr-o crestere de forma, lucru subliniat si de pozitionarea celor doua monoposturi din Maranello pe primele pozitii ale grilei de start a Marelui Premiu al Japoniei, disputat pe circuitul de la Suzuka. Renault, si indeosebi Fernando Alonso, pareau neputinciosi in fata ofensivei remarcabile a celor de la Ferrari, care in a doua parte a sezonului au fost practic vioara intii a competitiei. Iar startul cursei propriu-zise parea a prevesti un nou galop de sanatate pentru echipa calutului cabrat, ambii piloti Ferrari avind un debut de exceptie, cu Schumacher preluind conducerea dupa primele tururi, in timp ce Alonso se afla pe locul 4.Fatidicul tur 37Pe masura ce masinile Ferrari se departau de urmaritori, sperantele lui Alonso la un nou titlu mondial se naruiau cu fiecare tur disputat. Totusi, spaniolul a reusit sa treaca de Massa in perioada opririlor pentru realimentare, insa diferenta fata de Schumacher parea inexpugnabila pentru tinarul campion mondial in exercitiu. Apoi, brusc, camerele televiziunilor s-au oprit asupra monopostului pilotat de Schumacher, invaluit intr-un fum alb, semn al colapsului motorului. Era turul 37, Schumacher avea peste 5 secunde in fata lui Alonso, iar motorul Ferrari de pe masina germanului a cedat pentru prima oara dupa mai bine de 5 ani. A fost momentul de maxima intensitate, probabil, al intregului sezon de Formula 1, o clipa care pentru septuplul campion mondial a insemnat, practic, destramarea ultimului vis inaintea retragerii finale. Primind pe tava invitatia de a cuceri coroana mondiala, de la care pentru un moment isi luase orice gind, Alonso a trecut primul linia de sosire, demonstrind, inca o data, cit de schimbatoare poate fi soarta in duelurile dintre marile talente. Astfel, in ultima cursa a sezonului, programata pe circuitul de la Interlagos, Fernando Alonso are nevoie de un singur punct pentru a-si apara titlul de campion cistigat anul trecut CLASAMENTE FORMULA 1PILOTI1. F. Alonso 1262. M. Schumacher 1163. F. Massa 704. G. Fisichella 695. K. Raikkonen 61CONSTRUCTORI1. Renault 1952. Ferrari 1863. McLaren 1054. Honda 785. BMW Sauber 36
Reprezentativa Romaniei avea nevoie ca de oxigen de o victorie in fata Belarusului. Asta deoarece startul in calificarile pentru Euro 2008 nu a fost cel asteptat, tinind cont de egalul facut impotriva Bulgariei. Cu o noua formula de joc, in care la mijloc a aparut, surprinzator, Chivu, Piturca spera ca stadionul Ghencea sa poarte noroc echipei noastre, chiar daca aportul publicului nu a fost unul remarcabil.Inceputul partidei a fost promitator, Mutu reusind deschiderea scorului in minutul 8, dupa o centrare perfecta a lui Florentin Petre. 2 minute mai tirziu, celalalt atacant al Nationalei, Marica, il surprinde pe Gaev cu un sut la coltul scurt si face 2-0 pentru Romania. Un scor care ne trimitea cu gindul la partida de trista amintire contra bulgarilor. Conformindu-se expresiei „De ce ti-e frica, nu scapi", bielorusii au redus din handicap in minutul 20, cind Kornilenko a profitat de o iesire eronata la ofsaid a apararii noastre si l-a executat pe Coman. Pauza nu a parut un sfetnic bun pentru „tricolori", care au tremurat serios in a doua parte la ocaziile lui Romascenko si Kornilenko, chinul intinzindu-se pina in minutul 76, cind Goian a reluat cu capul in poarta, linistind spiritele pe Ghencea. Aceasta victorie, coroborata cu remiza dintre Bulgaria si Olanda (1-1), ii propulseaza pe romani pe prima pozitie in clasamentul grupei G, la egalitate de puncte cu Olanda, dar cu un golaveraj superior batavilor.
Emotii timpuriiDesi aveau ocazia de a trece pe prima treapta a podiumului in cazul unei victorii, clujenii pareau ca nu cunosc acest detaliu, data fiind apatia de care au dat dovada in prima parte a jocului. Astfel, primul sut pe spatiul portii adverse a putut fi admirat abia in minutul 26, cind Giurgiu l-a incercat pe Pampea cu o executie de la 17 metri. Un minut mai tirziu, Szekely preia in careu, dar nu reuseste finalizarea, ratind o buna ocazie a gazdelor de a deschide scorul. Iar cum ocaziile se razbuna, vilcenii profita de o nesincronizare intre Cordos si portarul Szolomajer, iar Budean, gasit fara marcaj in careul lui „U", marcheaza nestingherit din 6 metri ('31). Uluiti de neprevazutul situatiei, elevii lui Falub au inceput sa se instaleze in terenul advers, iar ocaziile nu au intirziat sa apara. Szekely si Sabo (in trei rinduri), au trecut pe linga egalare, ultimul avind doua ocazii de-a dreptul monumentale de a marca, insa lipsa de concentrare la finalizare, care si-a spus cuvintul de-a lungul intregii partide, a fost cauza datorita careia clujenii nu au intrat in avantaj la pauza.Exasperare in atacA doua repriza a adus doua nume noi pe teren in tabara lui „U", Suller si Popescu inlocuindu-i pe doi dintre cei mai slabi jucatori ai primei parti, Taut, respectiv Muresan. Vazindu-se presati si de timp, nu doar de scorul afisat pe tabela, elevii lui Falub s-au avintat cu tot efectivul in atac. Minutul 56 a consemnat doua mari ocazii succesive ale Universitatii: in prima faza, Szekely executa bine o lovitura libera, mingea e deviata de portar in bara si apoi afara, pentru ca, la cornerul ce a urmat, Goga sa loveasca din nou bara din 6 metri. Egalarea a venit in cele din urma in minutul 72, din bocancul „veteranului" Marius Popescu, acesta impingind mingea in poarta dupa o lovitura libera executata de Dolha si o recentrare a lui Sabo. Din pacate pentru gazde, scorul de pe tabela a ramas neschimbat pina la final, chiar daca ambele formatii au mai avut ocazii de a marca, insa, in pofida acestui rezultat, „U" continua sa ramina in plasa celor de la Dacia Mioveni, care au remizat pe teren propriu in fata lui FC Bihor.Adi Falub: „Meritam victoria"La finalul partidei de pe „Ion Moina", antrenorul Universitatii, Adi Falub, si-a exprimat dezamagirea vizavi de rezultat, considerind ca acesta este unul mincinos dupa felul in care s-au desfasurat ostilitatile: „Consider ca am pierdut 2 puncte astazi, datorita unor naivitati din aparare care continua sa ne coste. Am primit un gol stupid, insa sint de parere ca meritam sa invingem, chiar daca am intilnit o formatie organizata si bine dispusa in teren". Superioritatea Universitatii a fost recunoscuta si de antrenorul oaspetilor, Costel Pana, care a marturisit ca a intilnit o echipa valoroasa si cu sanse reale de promovare. Referitor la situatia echipei si a lipsei de eficacitate din atac, Falub si-a manifestat regretul pentru indisponibilitatile din atac: „Ne lipsesc mult Stoianof si Sintejudean, doua virfuri autentice de careu, ceea ce se vede in multe situatii de atac ale echipei noastre. Goga este si el in urma cu pregatirea, nu este nici la 50% din potentialul sau, insa sper sa depasim aceasta situatie dificila", a conchis tehnicianul „studentilor". „U" Cluj - CSM Rimnicu Vilcea 1-1¤ Au marcat: M. Popescu ('72) / Budean ('31)¤ „U" Cluj: Szolomajer - Taut ('46, Suller), Cordos, Somcherechi, Ghindaru - Giurgiu, Dolha, Muresan ('46, M. Popescu) - Sabo, Goga ('68, Borza), Szekely. Antrenor: Adrian Falub¤ CSM Rimnicu Vilcea: Pampea - Savu, Mercea ('90^2, Ciorcan), Budean ('59, Murinianu) - Vervel, Lepadatu, Dumitru - Mociaca, Bier, Dandea ('67, Vladut). Antrenor: Costel Pana¤ Cartonase galbene: Cordos ('59) / Bier ('54), Pampea ('69)¤ Arbitri: Florin Marcu (Oradea) - Cornel Avram, Flavius Damaschin (ambii Timisoara)¤ Stadion: „Ion Moina", 400 de spectatoriLIGA II, SERIA A II-A, ETAPA A X-AFC Unirea Dej - Building 0-2 Minerul - CS Auxerre 2-1Politehnica - FC Caracal 2-1FC Baia Mare - Apulum 1-1CS ISCT - FC Tirgoviste 1-0Dacia Mioveni - FC Bihor 1-1Corvinul - FCM Resita 2-0 Gaz Metan - CFR Timisoara 2-0CLASAMENT LIGA II, SERIA A II-A 1. Dacia Mioveni 10 6 4 0 14-3 22 2. „U" Cluj 10 6 3 1 11-8 21 3. Minerul 10 6 2 2 14-8 20 4. FC Caracal 10 6 0 4 16-10 18 5. CS ISCT 10 4 4 2 8-4 16 6. FC Tirgoviste 10 4 3 3 10-7 15 7. Politehnica 10 4 3 3 10-7 15 8. Corvinul 10 3 5 2 18-11 14 9. CSM Rm Vilcea 10 4 1 5 11-13 1310. Apulum 10 3 4 3 6-8 13 11. FCM Resita 10 3 3 4 11-11 12 12. Gaz Metan 10 3 2 5 10-12 1113. FC Bihor 10 2 4 4 11-14 1014. FC Unirea Dej 10 3 1 6 7-14 1015. CS Auxerre 10 2 3 5 8-11 916. Building 10 2 3 5 4-8 917. FC Baia Mare 10 2 3 5 8-18 918. CFR Timisoara 10 2 2 6 7-17 8LIGA III, SERIA A V-A, ETAPA A X-AInter Blaj - U 1919 Cluj 1-0Trans-Sil Tirgu Mures - Avintu Reghin 3-1Soda Ocna Mures - Gloria Bistrita II 1-1Oltchim - Atletic Sibiu 0-1Muresul Deva - Dacia Orastie 3-0S.S.P. Cluj - Mobila Sovata 0-0 CSM Sebes - Maris Tirgu Mures 2-1 Somes Gaz Beclea - Sparta Medias 0-3 Ariesu Turda - FC Sibiu 3-0CLASAMENT LIGA III, SERIA A V-A 1. Atletic Sibiu 10 7 2 1 18-9 23 2. Ariesu Turda 10 6 4 0 22-6 22 3. Muresul Deva 10 6 2 2 14-6 20 4. Soda Ocna M. 10 5 2 3 11-8 17 5. Oltchim 10 5 1 4 12-12 16 6. Avantu Reghin 10 4 3 3 11-10 15 7. U. 1919 Cluj 10 4 3 3 9-8 15 8. Inter Blaj 10 4 2 4 11-6 14 9. Sparta Medias 10 3 5 2 10-7 14 10. Maris Tg. M. 10 3 5 2 13-11 14 11. Dacia Orastie 10 4 2 4 15-14 14 12. Gloria Bistrita II 10 3 4 3 10-9 1313. CSM Sebes 10 3 2 5 13-14 11 14. Trans-Sil Tg.M. 10 3 2 5 12-15 1115. Mobila Sovata 10 3 2 5 17-24 11 16. S.S.P. Cluj 10 3 1 6 8-15 10 17. FC Sibiu 10 2 2 6 7-15 3 18. Somes Gaz B. 10 0 0 10 4-28 0Liga a IV-a, Etapa a V-aScoala de Fotbal Ivansuc - CFR Dej 2-1Somesul Gilau - Leii Triteni 5-1Minerul Iara - Minerul Ocna Dej 0-0CFM „U" II Cluj - Somesul Rondo Apahida 3-2Ariesul II Turda - Motorul IRA Cluj 4-2Unirea Triteni - Vadeasa Huedin 5-2Clasament 1. Minerul Iara 5 4 1 0 15-2 13 2. SF Ivansuc 5 4 0 1 14-3 12 3. FC Ariesul II 5 3 1 1 9-5 10 4. Vladeasa 5 3 0 2 11-9 9 5. Som. Apahida 5 3 0 2 8-9 9 6. Min. Ocna Dej 5 2 2 1 7-7 8 7. Motorul IRA 5 2 0 3 10-10 6 8. CFM „U" II 5 2 0 3 8-9 6 9. CFR Dej 5 1 2 2 7-6 510. Somesul Gilau 5 1 0 4 9-13 311. Unirea Triteni 5 1 0 4 9-20 312. Leii Triteni 5 0 2 3 6-20 2Etapa viitoare (12/13 octombrie): CFR Dej - Vladeasa, Motorul IRA - Unirea, Som. Apahida - FC Ariesul II, Ocna Dej - CFM „U" II, Leii - Iara, SF Ivansuc - Som. Gilau. (T.-J. L.)
Vasile B., 37 de ani, agricultor„Dupa parerea mea, acolo sus in parlament sau in guvern se poate face orice si sa se stie orice, cu mult inainte ca simplul alegator sa afle si fara sa conteze daca acesta este de acord sau nu. Asa ca ce se spune despre Tariceanu poate fi adevarat. Dar eu nu cred: populatia nu l-a remarcat cu nimic de cind este prim-ministru."Mihaela D., 37 de ani, ingrijitoareMie una nu imi place de Tariceanu. Am impresia ca nu are coloana vertebrala. Si singurele dati cind l-am vazut iesind sa vada problemele cu care se confrunta oamenii au fost la calamitati si dezastre. Nu mi se pare cu nimic mai bun decit cei care au mai fost, atita, ca nu cred ca e hot ca Nastase."Ovidiu Muntean, 49 de ani, profesor„Seful executivului este ales de presedintele tarii. Am doua observatii: Basescu s-a dezis de premier si, astfel, de responsabilitatea actului facut dupa alegeri. Se pare ca i-a iesit, daca ne uitam in sondaje. Pe de alta parte, Tariceanu nu a fost exceptia care intareste regula, nu este in preferintele electoratului, iar presedintele tarii este nevoit sa tina cont de asta."F. L., 30 de ani, functionar public„Oricite aliante si intelegeri ar exista pentru viitoarea guvernare, va trebui sa se tina cont si de alti factori, externi intelegerilor dintre partide. Chiar si Alianta, cred eu, este pe primul loc in sondaje, doar pentru ca perspectiva PSD sau Romania Mare se vadeste sumbra." Petre S, 44 de ani, arhitect„Unii vorbesc ca sa se auda vorbind, iar Berceanu nu face exceptie in aceasta situatie. Din punctul meu de vedere, domnul ministru nu poate avea nici o certitudine in legatura cu cine si cind va fi premier. Astfel de declaratii se fac, am impresia, doar atunci cind doresti sa epatezi cu orice pret, nu pentru ca ai avea un argument fondat."
Voroava autoritatilorComuna Risca, judetul Cluj, simbata, trecut de amiaza. Toata suflarea comunei, aliniata pe citeva rinduri, in straie de sarbatoare, priveste catre o scena improvizata, infrumosata de doi brazi impodobiti cu baloane. Femeile tinere, mai infipte, asezate in fata, batrinii, curiosi, isi dau dreptate unul altuia si iau aminte la spusele primarului, Ioan Morar. Doua matusi, pierdute de la „fondurile europene structurate si de coeziune" se inghiontesc, se foiesc si isi indreapta atentia catre caminul cultural. „Tulai, tu, Vaida-i? Ala cu emisiunile cele faine, de pe TVR. Ase-i? Zisai io...", zice Aurita, una dintre femei, cu bluza galbena si fusta infoiata. „Ihi.. Da' ala de pe scena, cine-i?", intreaba cealalta, Lucretia Tuturuz, subliniind din ochi prezenta la microfon a presedintelui Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara. Ridica din umeri distrata si zice ca „o fi ceva domn di la Cluj". Cuvintarile continua si pe scena isi arata pantofii lustruiti mai multi consilieri judeteni, laolalta cu o mina de deputati, care conchid: „Trebuie sa intram in Uniunea Europeana cu cartoful de Risca!".Expozitia cartofilorIn mai putin de 2 minute, mai-marii judetului, condusi de popa satului, parintele Marcus, taiau panglica tricolora intinsa de la cusca premiului de la tombola, o oaie, pina aproape de scarile vinotecii „Elixirul Bunicului". „Hai sa ne miram si noi de picioici", ma atrage tanti Lucretie, sateanca din Dealu Mare, comuna Risca. Are 68 de ani, dar nu a participat la expozitie. „Apai, ne-o zis vicele de picioici, da' io-s batrina, n-are cine mi le aduce. Barbatu' mi-o murit amu-s 8 ai. Dara n-oi vini cu ele-n spinare. Da' ale mele ase-s de mari, de poti face doua mincari dintr-una. Numa' n-am vinit cu ele... ca le rupem io gura la tati...", explica tanti. Luata de brat, scrutez, alaturi de tanti Lucretie, sacii de cartofi, intinsi pe jos. „Ale rosii, a lu' Ilea, nu-s mai mari ca a mele... Ni tu! Apai, nici aiesta n-o adus faine picioici, da-te-n... mine-ta...", comenteaza tanti. Dupa matusa Lucretie, nimeni nu merita premiul de 4 milioane de lei, dat pentru cei mai mari cartofi expusi. Ba da! „Ni... aieste-s faine picioici! A lu' vara-me... Are picioici albe, soiu' Laura - din ale care sa ferb bine... asta sa ieie premiu'!", decreteaza femeia. Totusi, se intoarce, complice, si explica. „Apai, o pus pa ele gainat, de aia or crescut... Io, ase le-am lasat, fara nimic... da' n-am avut cin' mi-le-aduce...".La carat de cartofiDupa inca un tur de onoare, alaturi de „vicele", tanti Lucretie ma duce in curtea scolii. „Ii concurs, al de cara mai repede sacii de cartofi cistiga bani. No, hai sa videm cum o innebunit riscanii!". Da „Buna ziua" in stinga si-n dreapta si-i inspecteaza pe tinerii inscrisi la concurs. Fiecare trebuie sa care, intr-un timp cit mai scurt, 6 saci de cartofi, pe o distanta de aproape 15 metri. „Nici unu' nu-i de treaba... numa' cela de are 5 hectare de pamint... si magazin la Cluj.. Da'-i nebun! La cit ii de greu sacu' a pute' crapa ceva-n el. Doamne-feri!". Isi face cruce si asteapta cu interes decizia juriului. A cistigat Gligan Marcel, cu 46 de secunde, „care nici macar nu-i din Risca", spune tanti.Iesim din curtea scolii si ne apropiem de doua mese, pe care stau asezati cartofii care participa la concursul pentru cel mai hazliu cartof. „Ia la asta! Parca-i muiere! No, asta sa cistige", spune aratind inspre un cartof care ii apartine unei alte nepoate de-ale sale, Maria Abrudan, invatatoare in Marcesti.Mincare pe gratisIstovita prin „simpatie" de caratul atitor kilograme de cartofi, femeia se indreapta catre un cort de armata. „Am primit hirtii, iscalite de vice, ca sa mergem sa mincam, la cort. Mi-i rusine sa minc aci, asa ca am vinit cu plasa. Mi le-oi duce acasa... is batrina... stii cum ii", spune stingherita. Se pune la coada si-si asteapta linistita portia de mici cu piine.Intre timp, Petre Avram, consilier local din Risca, imi explica multumit: „Fiecare cetatean al comunei care are peste 18 ani a primit un bon de masa. Ne bucuram ca am facut festivalul asta. De 5 ani ne-am hotarit sa facem «Fiii satului» si tot n-am reusit. Acuma, cu sprijin de la judet, am reusit sa facem fericiti peste 2.200 de riscani". Primarul vine si el si, gituit de emotii, scoate un „bine... e bine". „Nu-i bine! Ii tare fain", completeaza tanti Lucretie, cu plasa plina, aburind a mici.Spectacol cu dansE spre dupa-masa. Dupa ce si-au pus burtile la punct, riscanii sint invitati la dans de catre un maestru de ceremonii, VIP printre riscani si staroste vrednic. Pe aceeasi scena s-au suit trei fete in costume populare de peste deal si un consatean, acompaniat de o cetera cu goarna. Cu toate ca muzica e antrenanta, nimeni nu joaca. Ba din rusine, ba din nestiinta.Tanti Lucretie, „muiere serioasa si fara barbat de 8 ai", nu joaca, desi i-ar placea sa-si arate talentul. „Nu se cade. Nu innebunim tati. Tulai Doamne, de m-ar vede nepoti mei... Nu...". Mai sta putin si casca gura, isi cumpara de 3 lei biscuiti, „ca dara n-oi da 2 lei degeaba, sa cistig oaia ceie batrina", si se scuza. „Ma duc acasuca, ca am vazut picioicii, am vazut domnii, am vazut ce era de vazut. Amu' trebe sa plec, ca stau la 5 kilometri, colo-n celalalt deal, si mi se racesc micii..." Cartofii si politicieniiNumeroase personalitati politice au tinut sa faca act de prezenta la Festivalul Cartofului de la Risca: Marius Nicoara, presedintele Consiliului Judetean, deputatii Horea Uioreanu, Daniel Buda, Mircia Giurgiu si Mircea Pusca, consilierii judeteni Ioan Petran, Rares Rusu, Steluta Cataniciu, Mircea Morosan, Marinel Andro, reprezentanti ai Consiliului Judetean si ai unor regii, alti primari: Petru Malai, Liviu Bota, Marius Cataniciu, Traian Rarau, Viorel Crainic, Luca Minodora si Petre Coldea.
¤ Vinduti la colt de stradaCotidianul german „Bild" a publicat o ancheta realizata in Romania despre mai multe adolescente vindute ca sclave. Jurnalistii germani spun ca au descoperit cinci cazuri, de-a lungul investigatiei lor, de fete vindute pe citeva mii de euro pentru prostitutie, cersit si munca fizica. Una dintre ele fusese „oferita" chiar de tatal ei in contul unor datorii la jocuri de noroc. Alte cazuri au fost intilnite intr-o satra de romi de la marginea Bucurestiului, unde doua fetite, de 8, respectiv 16 ani, erau oferite spre vinzare pentru sume in jur de 10.000 de euro. Potrivit UNICEF, aproximativ 120.000 de adolescenti si copii sint vinduti in fiecare an in estul si sudul Europei. (C. J.)¤ Castro, final de mandat Presedintele cubanez, Fidel Castro, se pare ca sufera de cancer in faza terminala, sustine revista americana „Times", care citeaza surse din guvernul SUA. Exista posibilitatea ca liderul de la Havana sa nu mai revina niciodata in fruntea tarii. „El Lider Maximo", cum este numit Castro de catre cubanezi, se afla in convalescenta, dupa o operatie suferita la sfirsitul lunii iulie. Atunci, el i-a cedat temporar puterea fratelui sau, Raul Castro. Autoritatile de la Havana incearca sa dezminta zvonurile privind starea precara a sanatatii lui Fidel Castro, asigurind populatia ca acesta va reveni la conducerea tarii pina la sfirsitul anului. Dar Castro nu a mai aparut in public din luna septembrie; se pare ca se afla sub ingrijiri medicale intr-un loc tinut secret de autoritatile cubaneze. (C. J.)