monitorulcj.ro Menu
ARHIVA

Munti, in justitie

 Presedintele clubului CFR Cluj, Iuliu Muresan, a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, ca gruparea clujeana s-ar putea adresa FIFA in cazul litigiului cu Dorinel Munteanu, dupa ce Comisia de Apel a acceptat memoriul inaintat de antrenorul echipei FC Arges. „Nu este o surpriza. Vedeti cum functioneaza justitia din Romania... Daca greseste justitia, de ce n-ar gresi o comisie din fotbal? Contractul lui Dorinel este valabil; a fost valabil cind l-am semnat, a fost valabil la FRF, a fost valabil cind a primit banii. De ce n-a zis Dorinel: nu e valabil contractul, nu iau banii? Prin decizia de luni, Comisia de Apel se descalifica. Vom epuiza toate caile de atac. S-ar putea sa apelam la FIFA, iar la final ne vom adresa instantelor civile, unde sigur vom cistiga", a spus Muresan.Decizii contestateComisia de Apel a FRF a acceptat, in sedinta de luni, memoriul inaintat de antrenorul echipei FC Arges, Dorinel Munteanu, prin care acesta contesta decizia Comisiei pentru Statutul Jucatorului de a-l obliga la plata a 200.000 de euro catre fosta sa echipa, CFR Cluj. Comisia pentru statutul jucatorului din cadrul FRF a decis, pe 14 noiembrie, ca antrenorul echipei FC Arges, Dorinel Munteanu, sa plateasca 200.000 de euro catre CFR Cluj, asa cum era prevazut in contractul cu gruparea clujeana. Totodata, ca jucator al formatiei CFR Cluj, Munteanu a fost obligat la returnarea catre CFR Cluj a 50 la suta din drepturile financiare incasate pina la data parasirii echipei.

Cadourile vin la tirg

13 cu norocLa editia din acest an, cu numarul 13, care pentru superstitiosi ar putea insemna ghinion, se vor prezenta la standuri un numar record de firme si companii, in total 235. „Mai mult, tirgul din acest an s-a transformat dintr-unul regional, cum fusese pina acum, intr-unul extins spre aria nationala, pentru ca sint companii si marfuri din toata tara, aduse din orase ca Iasi, Constanta, Bucuresti", a declarata PR managerul ExpoTransilvania, Adina Scaringi. Tirgul se va desfasura pe parcursul a aproape doua saptamini, din 4 pina in 17 decembrie, iar pretul de intrare in tirg este de 1 leu nou per persoana.Firme mici si medii prezenteUn alt detaliu interesant este si acela ca foarte interesate de acest gen de tirguri sint firmele mici si mijlocii, importatori si distribuitori si chiar producatori. Practic, acestea vor umple standurile ExpoTransilvania cu ocazia acestui tirg de Craciun. Dar si mai deosebit este faptul ca la aceasta editie a tirgului marile companii de vinzari directe gen Forever Living Products, Avon, Oriflame, Zepter ies in intimpinarea clientilor lor prin propriii reprezentanti si schimba astfel registrul de la prezentarile de la „om la om", in cadru restrins, tipice acestui tip de comert, spre standuri deschise, tipice comertului clasic. Alaturi de ele vor mai fi si alte companii mari, ca Feleacul, Jolidon, Golder Leather, Tricotaje Somesul sau Librariile Academica.De toate pentru totiCa si celelalte editii, Tirgul Cadourilor din acest an le propune doritorilor imbracaminte, decoratiuni specifice sarbatorilor de iarna, aranjamente florale, jocuri si jucarii, articole pentru copii, incaltaminte si marochinarie, bijuterii, felicitari, cosmetice si chiar produse alimentare si articole sportive - cu alte cuvinte, tot ce ar putea avea nevoie orice vizitator care doreste sa faca un cadou reusit sau sa-si decoreze locuinta, spun organizatorii. Mai mult, concursul de Craciun lansat anul trecut va fi prezent si in acest an, cu 50 de premii care contin produse electronice si electrocasnice, un motiv in plus ca vizitatorii sa pastreze talonul de participare si biletul de intrare pe care le vor primi la casa de bilete a complexului expozitional. Tirgul va putea fi vizitat intre orele 12 si 20 in fiecare zi.

Ce nu vad in drum spre aeroport?

A recunoscut Mircea Geoana (l-o fi luat gura pe dinainte?) ca si sub guvernarea PSD se manipulau sondaje. Si ce? Oricum, manipularea sondajelor de opinie este cel mai nevinovat lucru pe care l-au facut baronii PSD pe vremea cind guvernau tara ca pe propria mosie. Atacurile la adresa libertatii presei, manipularea opiniei publice prin intermediul mass media, prin intermediul unor „ziaristi" haituiti sau ingrasati cu publicitate de stat, hotia generalizata, vinzarea interesului national, mafia ca institutie guvernamentala samd, astea sint adevaratele probleme ale PSD, nu manipularea prin sondaje.In fond, comunismul nu a murit in Romania, doar s-a disimulat, cu o „fata umana", „democratica", in Front al Salvarii Nationale, in Partid al Democratiei (?) Sociale din Romania, pentru a ne bintui azi cosmarurile ca Partid Social Democrat.Comunismul si ideile sale nu aveau cum sa dispara (revin, este o problema de educatie, de scoala la care a fost crescut fiecare) - practic, in Romania, intreaga elita politica este comunista. Numai ca unii, constienti de educatia primita, la un moment dat s-au lepadat de ideile comuniste, iar altii si-au pastrat si aplicat invataturile creind „capitalismul de cumetrie".Ceausescu a fost impuscat la Tirgoviste, dar el nu a murit. „Conceptiile despre lume si viata" si „maretele idealuri" ale „mult iubitului si stimatului Conducator, tovarasul Nicolae Ceausescu, om de aleasa omenie", traiesc in ouale puse cu grija in incubatoarele Uniunii Tineretului Comunist, oua din care, la vremea potrivita, au iesit noii lideri comunisti - azi mari capitalisti de cumetrie. Daca rasfoiti presa din anii '80, ii veti gasi pe toti actualii capitalisti de cumetrie semnind marete osanale la adresa lui Ceausescu, nimic altceva decit grohaiturile lor pline de multumire pentru ceea ce erau: puiutii dolofani si bine intretinuti ai comunismului.Din Decembrie 1989, cu grija sa nu se cloceasca prea tare ouale, a preluat Iliescu puterea si a repus in functiune incubatoarele, recuperind puiutii dolofani ai comunismului si repunindu-i in drepturile lor grohaitoare - in pofida Poporului roman, care i-ar fi vrut marginalizati prin „punctul 8 de la Timisoara" (Legea lustratiei).Continuitatea traditiei este mai tare decit „Poporul" - el nu exista decit in masura in care munceste pe plantatia capitalistilor de cumetrie si i se poate lua banul (si, o data la patru ani, deh, ne vede lumea, votul).Probabil Adrian Nastase a fost (este) oul cel mai reusit al lui Ceausescu (nu intimplator, cu putinii lui banuti, si-a incropit la Cornu o micuta ferma de oua - de unde si-a permis chiar „luxul opozitiei" pe care, in comunism, nu si-l putea permite, dupa cum declara, cu „inalta mindrie patriotica", in fata delegatiei sovietice, cu o luna inainte ca nen'su Iliescu sa-i puna gheara in git lui nen'su Ceausescu). Dar nici cu Mircea Geoana nu-mi este rusine. 

La cartofi

Cele citeva zile de absenta din tara ale premierului Tariceanu au intetit lupta pentru scaunul domnului Flutur (pe care si-l disputa domnii Remes si Ludovic Orban), lasindu-l pe domnul Stolojan sa se laude singur ca „platformistii vor cistiga batalia cu petroliberalii" - si pe domnul Geoana sa-i raspunda ca „nu va permite unui robotel cu cheie sa ajunga premier", facind astfel jocul presedintelui Basescu care intretine de doi ani numai „prigoana si ura impotriva PSD". Bine ca nu-i Prigoana si Bahmuteanu! S-ar zice ca toata lumea sufera de sindromul persecutiei. Pina acum, cel putin, bocitoarele erau mai coapte (D. I. Popescu, Nastase, Patriciu, Iacubov). Acum, vajnicii cavaleri ai batistei sint tineri cu spatele frumos (vorba poetului), dar plin de bube. E ceva sa-l vezi pe junele Seres cum plinge si suspina ca o garofita declarindu-se tinta si victima a serviciilor secrete si a scurgerii de informatii din Justitie. Scurgere contra scurgere! Daca domnul Seres nu scapa informatii catre bulgarul Stancev, nici Parchetul n-avea ce scapa despre dinsul. E grav ca domnii Timofte si Fulga au dormit in front, lasindu-l pe Stancev sa se desfasoare. Dar la fel de grav este ca un ministru nu stie ce informatii trebuie sa pazeasca de un ochi strain, si inca intr-un domeniu atit de fierbinte cum este cel al energiei - unde alt june politician, domnul Gusa, s-a consumat atit de mult pe micile ecrane, incit a facut scurt-circuit: tocmai a anuntat ca PIN nu va candida la alegerile pentru Parlamentul European, din pricina imoralitatii celor care vor sa-si plaseze astfel clientela „in functii bine platite". Ma rog, strugurii sint acri cind n-ajungi la ei. PIN n-avea decit sa candideze si sa-si plaseze oamenii sai curati in functii bine platite. Dincolo, insa, de imoralitatea de a se agata de moralitate pentru a-si ascunde lipsa de sanse, domnul Gusa a comis un pacat si mai grav: a cerut electoratului sa nu se prezinte la vot. Sa boicoteze, adica, alegerile pentru Parlamentul European, ca sa ne facem de ris inca de la intrarea in UE. Ce timpenie! Faptul ca domnul Gusa reprezinta tinara generatie de politicieni - si nu pe cea „expirata", cum se spune - arata ca expirarea luciditatii nu cruta pe nimeni, indiferent de virsta: ministrul Educatiei, celebrul Hardau, si-a varsat zoaiele pe bucuresteni, considerindu-i atit de „mincinosi si nesimtiti", incit Capitala ar trebui mutata „pe terenul dintre Codlea si Brasov, unde acum se cultiva cartofi". Dinsul acolo s-a cultivat - si uite ce cartof frumos are pe umeri. 

Pe scurt

¤ Casierii inchise de 1 DecembrieVineri, 1 Decembrie, casieriile E-On Gaz Romania unde se face plata facturilor la gaz vor fi inchise in Cluj-Napoca, datorita sarbatoririi Zilei Nationale a Romaniei. Pentru a compensa situatia neplacuta, reprezentantii E-ON Gaz anunta ca se va lucra, in schimb, in zilele de simbata si duminica. Astfel, clientii vor avea ocazia sa efectueze plati in aceste doua zile intre orele 9 si 13. In restul saptaminii, casieriile functioneaza zilnic, de luni pina joi inclusiv, de la ora 8.30 pina la ora 19. (I. O.)¤ Inca o luna interdictie in „Gazeta"Procurorii Directiei de Investigare a Criminalitatii Organizate si Terorism (DIICOT) au prelungit, ieri, interdictia de a parasi localitatea pentru doi dintre ziaristii cercetati in stare de libertate in dosarul „Gazeta". Este vorba de Adrian Avarvarei, seful departamentului protectie interna al cotidianului „Buna Ziua, Ardeal", si Memoranda Onac, editor general la aceeasi publicatie, care nu pot parasi Clujul pentru alte 30 de zile. De asemenea, in cursul zilei de luni, procurorii DIICOT au atacat cu recurs sentinta Tribunalului Cluj care a decis saptamina trecuta mentinerea in arest a celor cinci ziaristi din Cluj arestati pentru santaj, cerind acceptarea celui de-al doilea motiv pentru care solicitasera prelungirea mandatelor, cel legat de posibilitatea zadarnicirii adevarului. (I. O.) 

Protest al parlamentarilor UDMR

Parlamentarii UDMR Cluj protesteaza fata de deciziile cu „caracter de intimidare" luate de conducerea UBB impotriva celor doi viceprese-dinti ai Comitetului de Initiativa „Bolyai" (CIB), Hantz Peter si Kovacs Lehel.Senatorul Eckstein Kovacs Peter si deputatii Konya Hamar Sandor si Mate Andras solicita conducerii Universitatii „Babes-Bolyai" sa dispuna acele masuri care pot certifica intr-adevar caracterul multicultural si tolerant al universitatii. „Cu stupefiere si indignare am aflat stirea conform careia conducerea Universitatii «Babes-Bolyai» doreste excluderea domnilor Hantz Péter si Kovács Lehel din rindul corpului didactic. Cei doi lectori prin manifestarile lor si-au exprimat opinia privind statutul universitatii, ceea ce este pe deplin compatibil cu jurisdictia practicii opiniei libere", se arata intr-un comunicat semnat de cei trei.Parlamentarii UDMR de Cluj considera ca initiativa rectorului si votul senatului universitatii sint „vadit contrare atit spiritului academic, cit si tolerantei, o caracteristica importanta unei institutii multiculturale".Tot ieri, profesorii maghiari de la UBB au lansat un for de protest pentru internautii romani si maghiari pe portalul „transindex". Fiecare aderare la aceasta lista declansea-za un e-mail automat directionat spre adresa de mail a rectoratului UBB (rectorat@ubb cluj.ro<mailto:rectorat@ubb cluj.ro>).„Nu putem sa fim de acord in totalitate cu obiectivele asumate de catre CIB. Totodata protestam impotriva excluderii din universitate pe motivul exprimarii opiniei, chiar daca aceasta depaseste forma declaratiilor si - respectind regulile democratiei - se obiectiveaza in actiuni", se arata in protestul semnat aseara de peste 160 de persoane.

60 de ani de cercetare, amenintati de UDMR

Controversata problema a proprietatii terenurilor din asa-numitele livezi Palacsay a ajuns la un nou episod. Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura (SCDP) Cluj, institutia care a utilizat respectiva suprafata din anii '50, se doreste a fi integrata in cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara. Continuarea cercetarilor stiintifice este amenintata, insa, de un proiect de hotarire de guvern al unui consilier al lui Marko Bela, care „ciunteste" suprafata cu mai bine de jumatate.Imediat dupa Revolutia din '89, SCDP Cluj avea o suprafata de 1.037 ha, ajunsa, dupa cum precizeaza Mihai Arsene, director al institutiei, la 366 ha. „Au fost revendicate 200 de hectare, consideram ca fostii proprietari sint indreptatiti sa le primeasca inapoi. Problema este partea din centru a terenului, unde statiunea detine cele mai importante obiective si unde se desfasoara 14 proiecte stiintifice nationale si internationale. Ne este suficienta partea nerevendicabila a acestuia, respectiv de 167 ha", declara acesta. Nici situatia financiara a SCDP nu este una corespunzatoare. Datoriile acumulate de-a lungul anilor se ridica la 80 de miliarde de lei vechi, iar dintre utilitati a fost sistata deja furnizarea gazului metan, astfel ca activitatile vitale ale statiunii se desfasoara in spatii considerabil restrinse, incalzite cu combustibil solid.Solutia acestor dificultati a fost identificata a fi preluarea statiunii de catre USAMV. „Colaboram de mai multi ani, partea de horticultura ar fi exact veriga lipsa in cadrul activitatilor noastre didactice si de cercetare, iar noi am putea asigura managementul statiunii", explica dr. Doru Pamfil, prorector al USAMV. Invocind modelul unor obiective similare preluate si dezvoltate la Jucu si Cojocna, acesta sustine necesitatea „stergerii" de catre stat a unei mari parti a datoriilor SCDP, insumind dobinzile si penalitatile, cum s-a procedat in cadrul altor institutii romanesti aflate in aceeasi situatie, astfel ca s-ar ajunge la suma de 14 miliarde de lei vechi, pe care USAMV ar fi dispusa sa o achite. In asteptarea unei hotariri de guvern privind cercetarea care ar putea reglementa situatia (dupa ce in cea precedenta SCDP nu a fost inclusa), o noua problema ameninta planurile celor doua institutii. „Am aflat ca a fost intocmit un referat, de catre Szász Attila, consilier al presedintelui UDMR Marko Bela, in care statiunea are doar 72 de hectare... Pe linga faptul ca nu am fost consultati, respectiva suprafata ar compromite total proiectul si, totodata, 60 de ani de cercetare stiintifica...", avertizeaza Pamfil.

Testare gratuita HIV/SIDA

Studentii farmacisti din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu" (UMF) Cluj-Napoca vor oferi posibilitatea testarii gratuite HIV/SIDA, dar vor face si donatii pentru persoanele infectate cu virusul HIV. Potrivit purtatoarei de cuvint a UMF Cluj-Napoca, Stefania Nan, pe linga testarea gratuita, studentii vor distribui si materiale informative, la standul amenajat la Facultatea de Farmacie, in Amfiteatrul „Simiti", strada Ion Creanga nr. 12. Campania studentilor farmacisti se va incheia astazi in Clubul Wild, Wild West cu o petrecere intitulata „Free Your Mind", organizata cu scopul stringerii de fonduri pentru persoanele infectate cu virusul HIV.Ziua Mondiala de Lupta pentru Combaterea HIV/SIDA este marcata anual, incepind cu anul 1994, pe data de 1 decembrie. Pentru evitarea suprapunerii cu Ziua Nationala a Romaniei, prin Ordinul ministrului Sanatatii Publice, marcarea acestei zile are loc, la nivel national, in data de 26 noiembrie.Potrivit ultimelor statistici, in Romania, numarul persoanelor diagnosticate cu HIV/ SIDA este de aproape 16.000. Numarul cazurilor de SIDA la copii este de 7.229, in timp ce numarul copiilor infectati cu virusul HIV este de 4.469. In ceea ce ii priveste pe adulti, numarul celor diagnosticati cu SIDA este de 2.405, iar al celor infectati cu HIV se ridica la 1.895.

Vremea virozelor

Mai multi bolnavi ca anul trecutPotrivit reprezentantilor Autoritatii de Sanatate Publica (ASP) Cluj, numarul cazurilor de infectii acute ale cailor respiratorii superioare a crescut destul de mult in judetul Cluj. Dr. Nicolae Deleanu, director adjunct al ASP Cluj, precizeaza ca, in ultima saptamina, medicii de familie din judet si medicii specialisti de la Clinica de Boli Contagioase din Cluj-Napoca au raportat un numar de 1.859 de cazuri de infectii acute ale cailor respiratorii superioare. Este vorba de viroze, rinite si rinofaringite, aparitia acestor boli, spune dr. Nicolae Deleanu, fiind favorizata de temperaturile oscilante din ultima perioada.Sute de pneumonii„Numarul infectiilor acute ale cailor respiratorii superioare este in crestere. Daca in perioada 20-26 noiembrie a anului trecut se inregistrau 884 de cazuri de infectii acute ale cailor respiratorii superioare, in aceeasi perioada din 2006, numarul acestora a fost de 1.859", a declarat dr. Nicolae Deleanu.In ceea ce priveste numarul cazurilor de pneumonie si bronhopneumonie, acesta este mult mai mic ca anul trecut. Astfel, in perioada 20-26 noiembrie 2006, s-au inregistrat 153 de cazuri, in timp ce in aceeasi perioada a anului trecut, numarul cazurilor de pneumonie si bronhopneumonie era de 423.Inca 40.000 de doze de vaccin antigripalIn aceasta perioada, ASP Cluj continua campania de vaccinare antigripala gratuita a populatiei. Dr. Nicolae Deleanu a precizat ca judetul Cluj trebuie sa primeasca inca 40.000 de doze de vaccin antigripal. Aceasta este ultima transa de doze de vaccin, judetul Cluj primind de la Ministerul Sanatatii Publice, in total, 90.000 de doze pentru imunizarea gratuita a populatiei. Dr. Nicolae Deleanu spune ca numarul dozelor de vaccin antigripal este suficient pentru imunizarea populatiei cu risc in caz de imbolnavire.

Au contestat degeaba

In urma concursului pentru posturile de manager de spital din judetul Cluj, trei candidati au fost declarati respinsi. Doi dintre ei nu au obtinut media minima 8, iar cel de al treilea a avut o medie mai mica decit contracandidatul sau. Astfel, Vasile Moldovan, singurul candidat ramas in cursa pentru postul de manager al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Cluj-Napoca, a obtinut media finala 7,57, iar candidatul pentru postul de manager al Centrului de Sanatate Mociu, Nicolae Muntean, a obtinut media 7,73. Cel de al treilea candidat respins, Ioan Nicoara, care s-a incris la concursul pentru postul de manager al Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello" din Cluj-Napoca, a obtinut o medie mai mica, respectiv 8,22, decit contracandidatul sau, Vasile Muresan, care a obtinut media 8,44.Cei trei au depus contestatii la Comisia nationala de examen, insa dupa reevaluare mediilor lor au scazut. Concursul pentru postul de manager de spital a constat intr-un test grila, prezentarea proiectului de management si un interviu. Potrivit reprezentantilor Ministerului Sanatatii Publice, concursul pentru posturile ramase neocupate se va relua la o data care nu a fost inca precizata. Pina atunci, conducerea unitatilor sanitare unde posturile de manageri nu au fost ocupate va fi asigurata de vechii directori, numiti interimar.

PSD intra in campanie electorala dupa Congres

„Din 11 decembrie, PSD trebuie sa intre in campanie electorala. Din 11 decembrie, trebuie sa avem cea mai reprezentativa si combativa echipa pe care putem sa o aliniem in lupta cu adversarul nostru politic. Din 11 decembrie, trebuie sa ne apucam sa eliminam de la putere orice forma de guvernare portocalie si campania nu se incheie decit in clipa cind Traian Basescu paraseste Palatul Cotroceni, pentru ca 5 ani cu acest presedinte este mai mult decit suficient pentru Romania, iar un mandat in plus pentru Traian Basescu ar fi un dezastru pentru Romania", a declarat liderul PSD ieri, la Conferinta Judeteana a PSD Cluj.Potrivit acestuia, Congresul din 10 decembrie trebuie sa fie unul de stringere a rindurilor, un congres in care PSD trebuie sa isi adune fortele in lupta politica cu adversarii politici. „Doresc ca setea de revansa pe care o simt la primari si consilieri sa fie indreptata in lupta impotriva adversarului politic, si nu in interiorul partidului", a mai afirmat Mircea Geoana.El a mai declarat ca impreuna cu echipa sa isi vor depune mandatul daca vor fi alesi la Congresul PSD, in cazul in care alegerile parlamentare nu vor readuce partidul la guvernare. „Daca Statutul PSD se va modifica si va fi un mandat de 4 ani, eu si echipa mea, in mod obligatoriu, punem mandatul jos in fata partidului dupa alegerile parlamentare. Pentru ca promisiunea si mandatul nostru este sa readucem PSD la guvernare. Asa face un partid democratic, asa face un lider democrat si european", a declarat Geoana.PSD Cluj va trimite la congres 27 de delegati, iar 16 vor candida la Consiliul National. Ioan Rus, liderul filialei, va candida pentru o functie de vicepresedinte.

Varianta exclusa

 „Nu cred ca o sa ne intilnim in finala Cupei UEFA si nu pentru ca nu mi-as dori eu sau domnul Becali, dar nu-si doresc altii sa ajunga doua echipe romanesti pina acolo", a declarat Rednic, la intilnirea fanilor dinamovisti cu cinci dintre fotbalistii alb-rosii la Orange Concept Store. Vrea egal la IstanbulReferitor la meciul de astazi, cu Bayer Leverkusen, din etapa a IV-a grupei B a Cupei UEFA, Rednic exclude varianta unui egal, dar isi doreste un astfel de rezultat la Istanbul, acolo unde Besiktas va intilni pe FC Bruges. „Bayer este o echipa foarte puternica, o echipa in revenire de forma. Luata dupa valoare, eu zic ca e a doua echipa dupa Tottenham, din grupa noastra. Am destule informatii despre ei de la prieteni care lucreaza in Germania, cit si de la meciul Bruges - Leverkusen, si pentru asta vreau sa-i multumesc lui Cornel Dinu (n.r. - administratorul delegat al FC Dinamo, care a urmarit meciul de la Bruges), pentru ca ne-au prins bine toate informatiile. Daca ne multumim cu un egal, s-ar putea sa pierdem acest meci. Noi ne pregatim sa-l cistigam, dar ne-ar avantaja un egal la Istanbul",  a declarat Mircea Rednic. Transferuri In ceea ce priveste cele doua transferuri realizate de Dinamo, letonii Denis Romanovs si Maris Smirnovs, Rednic a spus ca acestia se vor alatura noilor colegi in zilele urmatoare. „Vor veni in aceasta saptamina, se vor pregati alaturi de noi, pentru ca nu-i pot lasa sa stea doua luni. Sint jucatori pe care mi i-am dorit, i-am vazut la meciuri, jucatori de echipa nationala, de care noi avem nevoie", a mai spus Rednic. In fata suporterilorIonel Danciulescu, prezent si el la intilnirea cu fanii dinamovisti, a spus ca isi doreste ca echipa sa sa obtina calificarea in fata unui stadion plin de suporteri: „E normal sa ne dorim o calificare in fata propriilor suporteri, dar asta depinde si de suportul dinamovistilor, pentru ca ar fi frumos sa ne calificam pe un stadion arhiplin. De alfel, ii doresc si Rapidului sa se califice, pentru ca este o echipa care joaca destul de bine. Au avut putina nesansa in acest ultim meci, dar este foarte important ca toate cele trei echipe romanesti sa se califice in primavara europeana".  Meci greuPresedintele Consiliului de Administratie al FC Dinamo, Nicolae Badea, asteapta, de asemenea, ca suporterii dinamovisti sa umple pina la refuz stadionul din Soseaua Stefan cel Mare: „Sper ca punctul sau punctele necesare calificarii sa le obtinem miercuri seara. In afara traditiei, Bayer Leverkusen este totusi o echipa cu o valoare foarte buna. Are jucatori cu mare experienta competitionala, dar pina la urma, pedigree-ul unui club se vede in meciurile internationale. Sa obtinem calificarea in primavara europeana miercuri seara cred ca ar fi o satisfactie mare pentru suporterii dinamovisti, pe care ii asteptam sa umple putinele locuri ale arenei din Stefan cel Mare, in numar de 14.400". Partida Dinamo - Bayer Leverkusen, din etapa a IV-a a grupei B a Cupei UEFA, va avea loc astazi, de la ora 21,45, pe stadionul din Soseaua Stefan cel Mare.

Promovare la Paris

Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a prezentat, ieri, programul „Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007", la sediul UNESCO, din Paris. Prezentarea a fost organizata de Ministerul Culturii si Cultelor si Delegatia permanenta a Romaniei de pe linga UNESCO. Din delegatia romaneasca a facut parte si Sergiu Nistor, comisarul guvernamental al programului „Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007". Programul cultural a mai fost prezentat, in iunie, la Bruxelles, si in octombrie, la Berlin. Tot ieri, a fost acreditat la Paris si noul ambasador al Romaniei la UNESCO, Nicolae Manolescu, om de litere si presedinte al Uniunii Scriitorilor. Invitat de onoareAstazi, Iorgulescu va inaugura o expozitie de arta plastica contemporana, la sediul Consiliului Europei, cu ocazia sarbatoririi Zilei Nationale a Romaniei la Strasbourg. Vor participa membri ai conducerii Consiliului Europei, ai corpului diplomatic si consular, ai autoritatilor franceze si ai comunitatii romanesti. Expozitia, deschisa pina in data de 15 decembrie, va fi gazduita in Foaierul Comitetului Ministrilor, Pavilionul Josephine. Ministrul Adrian Iorgulescu va participa la un program de intilniri oficiale cu conducerea forului european, in contextul reuniunii Comitetului Delegatilor Ministrilor. Reprezentantul Guvernului participa si la Tirgul de Craciun 2006 de la Strasbourg, unde Romania este invitat de onoare, iar in perioada 25 noiembrie - 24 decembrie, un „sat" de artizani romani va oferi publicului specialitati culinare, obiecte artizanale si specialitati artistice.

Vot pentru „Moina“

Pe ordinea de zi a sedintei de astazi figureaza si proiectul privind asocierea Consiliului Judetean Cluj cu institutii publice pentru reabilitarea zonei „Stadionului Municipal Ion Moina". Avind in vedere faptul ca reabilitarea stadionului si aducerea lui la standarde internationale presupune cointeresarea tuturor detinatorilor de terenuri din zona, respectiv restructurarea urbana a zonei si un efort financiar substantial, se propune asocierea Consiliului Judetean Cluj cu Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca si Compania Nationala „Apele Romane". Potrivit reprezentantilor CJ, aceasta asociatie va atrage, prin licitatie publica, un potential investitor pentru realizarea urmatoarelor obiective: restructurarea urbana a zonei stadionului, realizarea unui stadion de 30.000 de locuri, la standarde internationale, realizarea unui complex comercial de tip Mall, birouri si reabilitarea constructiilor existente, galerii, servicii si dotari rezidentiale, amenajari exterioare, spatii verzi si de petrecere a timpului liber. De asemenea, se vor executa lucrari de regularizare a riului Somesul Mic.Complexul Sportiv „Stadion Municipal Ion Moina" a trecut din domeniul public al statului in domeniul public al judetului Cluj prin Hotarirea Guvernului nr. 223 din 10. 02. 2004. Imobilele intrate in patrimoniul judetului sint: teren de fotbal cu zgura, teren de baschet in suprafata de 17.355 mp, teren de fotbal gazonat, arena sportiva, pista de atletism, tribune cu o capacitate de 27.000 de locuri (tribuna I, tribuna II, peluza) cu spatiile anexe aferente, 6 terenuri de tenis cu zgura si o tribuna de 8.742 mp.Consiliul Judetean Cluj a demarat si o actiune de chestionare a locuitorilor municipiului privind amplasamentul viitoarei arene. Astfel, au fost fost impartiti 100.000 de fluturasi si a fost deschisa o adresa de mail - stadion_cluj@yahoo.com - unde clujenii au putut sa se pronunte pe aceasta tema. Pina ieri, erau postate peste 500 de mesaje. Clujenii vor stadion nou in centru¤ stadionul Ion Moina trebuie refacut pe actuala locatie.„U" Cluj si orasul Cluj-Napoca merita un stadion european in inima orasului nu la periferie sau in comunele limitrofe haide „U" - dorin orosan¤ stadionul trebuie neaparat consolidat sau reconstruit dar pe aceeasi locatie, nu in alta parte, in nici un caz in afara orasului; Nu!!! Pe locul unde este si acum!!! ¤ Stadionul trebuie modernizat pe actualul amplasament, datorita faptului ca acesta este in centrul de greutate a Clujului, iar zona verde limitrofa are consolidata „vocatia" de agrement si sport pentru clujeni. Ginditi-va, prin reducere la absurd, ce o sa apara (ca beton si asfalt) in locul actualului stadion si imprejurimi si impactul negativ asupra clujenilor - Radu Nimigean - proiectant.

Legea lui Gordea

Personal specializat, intr-o lunaLocalurile publice - discoteci, cluburi, baruri, cafe-baruri - ce au program de functionare dupa ora 23 vor fi obligate, conform unei noi Hotariri de Consiliu Local (HCL) aprobate ieri, sa asigure ordinea publica in jurul locatiilor respective pe un perimetru de pina la 100 de metri. Patronii sint obligati astfel sa angajeze, in termen de 30 de zile de la adoptarea acesteia, personal specializat ori sa contracteze firme de paza si protectie pentru a asigura ordinea si linistea publica in spatiile aflate in vecinatatea localurilor. Consilierii locali au votat aseara, in unanimitate, proiectul de hotarire initiat de primarul Emil Boc, ce vine in urma mortii tinarului student Calin Gordea in fata clubului Obsession.Legea sau amendaMajoritatea patronilor de cluburi si discoteci nu primesc cu bratele deschise hotarirea, asta si pentru ca vor fi obligati sa faca un efort financiar pentru contractarea de personal in plus. Stabilirea localurilor vizate de noua HCL, dar si delimitarea cu exactitate a perimetrului de pina la 100 de metri asigurat vor fi hotarite de o comisie locala de ordine publica. Obligativitatea acestor societati este de a intocmi un plan de paza in asa fel incit in cazuri de invecinare cu alte societati responsabilitatile sa nu se intersecteze.Patronii localurilor vizate vor fi obligati sa faca dovada angajarii noului personal ce va asigura ordinea pe respectivul perimetru, in caz contrar vor fi amendati cu sume cuprinse intre 1.000 si 2.500 RON si li se va retrage autorizatia de functionare.Cod de conduita pentru taximetristi?Consilierul PNL Ciprian Paun este de parere ca ar trebui sa se stabileasca un cod de conduita a taximetristilor din Cluj-Napoca. „Aceste persoane, de multe ori, asista pasiv la unele evenimente nefericite, neintervenind in nici un fel. Ar trebui sa li se suspende, in astfel de situatii, autorizatia de functionare", a venit cu propunerea Paun, la sedinta de Consiliu Local de ieri.

Se deschide expozitia

Ziua in care sibienii pot admira din nou, la Muzeul Brukenthal, cele 19 tablouri furate de regimul comunist, este mai aproape ca oricind. Conducerea muzeului anunta, in sfirsit, deschiderea expozitiei care cuprinde operele „ratacite" timp de 58 de ani in salile Muzeului National de Arta a Romaniei. Evenimentul se va produce simbata, 2 decembrie, de la ora 10, dupa ce, cu o zi inainte, va avea loc o festivitate de deschidere, in prezenta oficialitatilor locale. In cadrul expozitiei isi vor face loc si cele patru tablouri furate in 1968, care au fost recuperate in urma cu 8 ani. Masuri de securitateMasurile de securitate luate la muzeul sibian au fost mult imbunatatite in ultimii ani. Mai ales ca principalul motiv invocat de comunisti, pentru a transfera cele 19 tablouri in Capitala, a fost tocmai incapacitatea Muzeului Brukenthal de a asigura protectia lor. Pentru a preveni aglomeratia, grupul de persoane va fi filtrat la 25, dar vor fi create spatii de asteptare incepind cu Curtea 1. De asemenea, intra in functiune si al cincilea rind de camere de supraveghere.  „Avem in Sibiu ceva extrem de valoros, inestimabil. Iar masurile luate de muzeu sint pe masura", anunta prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, directorul Muzeului Brukenthal. Cu prilejul acestei expozitii, turistii vor avea la dispozitie si ceva noutati editoriale: mape cu vederi care descriu Sibiul Vechi, pictura flamanda si mai multe tipuri de calendare. Intrarea se face pe baza unui bilet de 6 Ron.

Gardul discordiei, la Horticola

 Mihai Arba, fostul lider al taximetristilor sibieni, revine in atentia publica. De aceasta data, de numele sau se leaga un scandal izbucnit de citeva zile, la Viile Sibiului. Acesta s-a apucat sa imprejmuiasca un teren de 2,7 hectare fix in livada SC Horticola International. Legal, terenul ii apartine, insa lucrarile demarate incalca niste prevederi legale. Mai mult, Primaria Sura Mare a emis autorizatia de constructie cu conditia ca proprietarul sa se consulte in prealabil cu conducerea fermei, intrucit este vorba de un teren pe care au fost create terase antierozionale. Discutia nu a avut loc, iar conflictul este pe cale sa degenereze. Teren disputatMare scandal in Viile Sibiului, la ferma pomicola apartinind SC Horticola International. Conducerea fermei incearca sa-l tempereze pe Mihai Arba, care a cumparat un teren plantat cu pruni apartinind fermei. Terenul, in suprafata de 2,7 hectare, a apartinut unei localnice din Sura Mare, care, in urma cu trei ani, l-a vindut in mod legal lui Mihai Arba. Pina atunci, terenul era luat in arenda de catre ferma. Noul proprietar nu a mai acceptat sistemul de arendare si a dorit cu orice pret sa isi imprejmuiasca terenul, pentru a construi pe el o centrala eoliana de mare putere, cu mori de vint si panouri solare. Prin aceasta, Mihai Arba schimba practic destinatia terenului, in conditiile in care ferma deruleaza un proiect SAPARD in valoare de 500.000 de euro. Marea problema a fermei este ca parcela este situata perpendicular pe curbele de nivel si pe terasamentele antierozionale. In plus, taie ferma in doua. Scandal mareFerma este in conflict de aproape trei ani cu Arba Mihai, de cind acesta a cumparat terenul, dar lucrurile au scapat de sub control vineri dimineata. „Aveam mobilizati peste 40 de muncitori la munca, cind domnul Arba Mihai a venit cu doua camioane incarcate cu muncitorii dinsului si cu piloni pentru gard. A intrat abuziv pe teren, spunind ca este al dinsului. Noi am fost obligati sa ne intrerupem lucrarile. Apoi, a darimat o parte din gardul fermei si a inceput sa isi construiasca propriul gard, de-a curmezisul terenului fermei, perpendicular pe curbele de nivel si lucrarile antierozionale. Conform legii, trebuia sa acorde ambelor parti dreptul de servitute, astfel incit sa se poata folosi si dinsul de teren, dar si noi sa ne putem desfasura lucrarile in livada. De altfel, dupa ceea ce s-a intimplat, credem ca d-nul Mihai Arba vrea sa ii instige si pe ceilalti proprietari de pamint, care ne-au arendat noua, sa procedeze la fel si sa ne puna in imposibilitatea de a ne mai cultiva livada", spune Ioan Anghel, director SC Horticola International. In afara legiiArba Mihai a incercat sa construiasca gardul pentru a-si imprejmui terenul in baza unei autorizatii nr. 35 din 21.06.2006, eliberata de Primaria comunei Sura Mare. Aceasta autorizatie prevedea insa clar faptul ca, inainte de a trece la efectuarea lucrarilor de construire, trebuie sa ia legatura cu societatea, pentru a clarifica situatia pomilor care sint in proprietatea fermei. Directorul fermei sustine ca Mihai Arba nu a luat legatura cu el. Mai mult chiar, Ioan Anghel precizeaza, intr-o plingere inaintata ieri catre Primaria Sura Mare, ca „Autorizatia nr. 35/21.06.2006 este nula avind in vedere ca a fost emisa cu incalcarea dispozitiilor articolului 4, litera A din Legea 50/1991, potrivit caruia autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor judetene, cu avizul primariilor pentru lucrarile care se axecuta in extravilanul comunelor, cu exceptia celor de la litera F, pct. 3. De asemenea, alt motiv de revocare al acestei autorizatii il reprezinta faptul ca s-a autorizat imprejmuirea terenului inscris in CF nr. 865 Hamba nr top 2182/1/2, iar beneficiarul autorizatiei, respectiv Mihai Arba, este proprietarul terenului inscris in CF nr. 865 Hamba nr top 2189/1/2, dobindit prin contractul de vinzare cumparare nr. 1814/2004". Isi cer drepturile Principala nemultumire a conducerii fermei este insa faptul ca nu vor mai putea fi efectuate lucrarile in livada, deoarece terenul va fi intrerupt de parcela pe care Arba Mihai doreste sa o imprejmuiasca. Desi i-au propus alte terenuri in schimb, Mihai Arba le-a acceptat, apoi le-a refuzat din nou. Era vorba de cite 1,5 hectare pentru fiecare hectar din parcela lui Arba. Directorul fermei este disperat. „In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 732/11.VIII.2005, in capitolul VI, care cuprinde Dispozitiile generale pentru aplicarea Legii nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, exista Aliniatul 8, care prevede clar faptul ca «Pe terenurile in panta, la parcelare se va avea in vedere respectarea lucrarilor de combatere a eroziunii solului existente (terase, bancheta, benzi inierbate, reteaua de regularizare a scurgerii apei de pe versanti, drumuri agricole si alte lucrari)»", precizeaza Ioan Anghel. Ignorind toate aceste legi, Mihai Arba a vindut chiar parcele din terenul respectiv altor persoane. Legea 247/2005, in schimb, interzice vinderea livezilor sau improprietarirea cu livezi. Din pacate, ea nu se aplica retroactiv.Noi conflicteViolentele dintre angajatii fermei si cei ai lui Mihai Arba au continuat si ieri. Marius Maftei, inspector de siguranta circulatiei in cadrul Holdingului Atlassib, a fost la un pas de a fi lovit cu o tapina in cap, de catre paznicul angajat de catre Mihai Arba pe parcela de teren. Se pare ca Marius Maftei s-a aplecat sa ridice un sabot de frina cazut de la un tractor in livada, moment in care paznicul, aflat in stare de ebrietate, a luat tapina, gata sa produca o nenorocire.

Leul joaca tare

 Moneda nationala s-a apreciat, in sedinta interbancara de luni, pina la nivelul de 3,47 unitati in raport cu euro, cotatia fiind impulsionata de cantitati mari de valuta oferite de investitorii straini la vinzare. Jucatori inspiratiCei care s-au decis sa plaseze bani pe piata romaneasca in moneda nationala au toate motivele sa-si frece miinile de bucurie. Rationamentul este simplu: vinzi euro azi, la un curs ridicat, plasezi in depozite la termen in lei, unde ai o dobanda cu mult peste media pietelor vestice, iar la scadenta prefaci leii in euro la un curs sub cel la care i-ai vindut initial. Practic, cistigul se obtine atit pe ruta vinzare-cumparare, cit si din dobinda. Ceea ce mentinea pina acum o oarecare reticenta in privinta unui astfel de joc era vesnica „sabie a lui Damocles", care pindeste de peste un deceniu piata valutara: eterna intrebare - „pina unde lasa BNR sa cada euro?". Interventii necesareCosturile mari ale sterilizarii excedentului de moneda din piata reprezinta un factor ce da frisoane bancii centrale, care se va gindi mult mai mult inainte de a mai incerca sa tina cursul euro la un anumit nivel. Sigur, in cazul in care se petrec dezechilibre majore ale economiei, banca centrala are datoria sa intervina. Iar declaratia facuta de Georgescu a mentionat acest lucru. Trend diminuatPrim-viceguvernatorul bancii centrale, Florin Georgescu, anticipeaza ca aprecierea monedei nationale va continua si dupa momentul integrarii, pe un trend insa mult diminuat. Desi acest fapt ajuta BNR sa tina sub control procesul de reducere a inflatiei, o apreciere nerealista a monedei nationale ar putea conduce la o prabusire a exporturilor, cu influente negative imediate, atit ca reducere a cresterii economice cit si ca adincire a deficitului comercial.Volatilitate „rezonabila"Toate datele privind principalii indicatori macroeconomici vor fi adunati intr-un adevarat tablou de bord necesar in procesul de integrare economico-financiara a Romaniei in zona euro. Pentru aceasta, banca centrala va trebui sa definitiveze programul de convergenta, act esential pentru trecerea Romaniei la moneda comunitara. Cursul de schimb va ramine si anul viitor pe o volatilitate „rezonabila", o usoara apreciere fiind benefica pentru procesul de dezinflatie, dar fara sa afecteze sensibil competitivitatea exporturilor, a declarat Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR).Dezbatere publicaProgramul de convergenta care va stabili pasii pentru aderarea Romaniei la zona euro, va fi definitivat cel mai probabil pina la finele lunii decembrie, cind va fi supus unei dezbateri publice, a declarat Florin Georgescu. „Programul de convergenta este un plan multianual, care va reprezenta tabloul de bord al tuturor guvernelor viitoare, un document transpartinic ce va include suma de obiective economice de atins in urmatoarea perioada de timp", a explicat prim-viceguvernatorul BNR, la seminarul Forumul bancar roman, organizat de Finmedia.Evaluare UEDesi planificarea momentului privind adoptarea euro si elaborarea calendarului de masuri necesare reprezinta apanajul fiecarui stat, Comisia Europeana poate sa respinga un program de convergenta, pe considerentul ca nu este realist. De altfel, Comisia Europeana va publica o data la doi ani Rapoarte de convergenta, prin care analizeaza stadiul evolutiilor comparativ cu previziunile din planul de convergenta si poate decide chiar sanctiuni. Criteriile stabilite prin tratatul de la Maastricht pentru adoptarea euro se refera la nivelul deficitului bugetar, datoriei publice, inflatiei si dobinzilor pe termen lung. Statele care vor sa adopte moneda unica trebuie sa aiba un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, o datorie publica mai mica de 60% din PIB si rate reduse ale dobinzilor pe termen lung si inflatiei, in corelatie cu cele mai performante trei state din UE in privinta acestor indicatori. De asemenea, tarile care vor sa treaca la euro trebuie sa asigure stabilitatea monedelor nationale prin mecanismul de schimb ERM-2. In cadrul acestuia, cotatia monedelor trebuie mentinuta intr-un interval fix fata de euro, timp de cel putin doi ani.CASETAProgramul de convergentaProgramul de convergenta reprezinta o obligatie a tuturor tarilor care adera la comunitate si prezinta viziunea noului stat membru privind perioada in care va adera la zona euro si obiectivele macroeconomice necesare indeplinirii criteriilor de la Maastricht. Romania va prezenta acest program Comisiei Europene in luna februarie 2007. Obiectivele si angajamentele incluse in plan sint definite de Guvern si Banca Nationala a Romaniei. Programele de acest fel au ca finalitate adoptarea monedei europene intr-un interval pe care fiecare stat si-l asuma. „Programul va fi supus unei dezbateri publice, pentru ca trebuie cunoscut si asumat de toti actorii, societate, patronate, sindicate", a afirmat prim-viceguvernatorul BNR.CASETAIn maxim 8 aniRomania intentioneaza sa adopte moneda euro in intervalul 2012-2014. Rata inflatiei in zona euro este estimata la aproximativ 2% in 2006, iar in Romania tinta stabilita de BNR este de 5%, plus sau minus un punct procentual. Doar 12 state din cele 15 vechi membre ale Uniunii Europene au adoptat pina acum euro. In ceea ce priveste cei zece noi membri, care au aderat la 1 mai 2004, doar Slovenia a indeplinit criteriile pentru euro si va trece la moneda unica la 1 ianuarie 2007. CASETABNR cere restructurare Procesul de restructurare in economie si administratie ar trebui incheiat in urmatorii 3-4 ani, potrivit propunerii venite din partea Bancii Nationale a Romaniei, pe baza planului de convergenta prezentat guvernului. Aceasta perioada inseamna totodata si intervalul de timp in care va fi consolidat si procesul dezinflationist, a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. „Urmeaza ca guvernul sa-si spuna cuvintul daca aceasta abordare este realista sau nu. Programul de convergenta va fi si programul economic al Romaniei pe urmatorii sapte ani", a afirmat Isarescu, citat de Mediafax. El a explicat ca restructurarea inseamna, pe linga ajustarea preturilor administrate, si reforma administratiei publice, a sistemului de pensii si a celui de asistenta sociala. „Toate au costuri. Nu cred ca avem o evaluare coerenta in ce masura acestea afecteaza deficitele. Daca mai punem si infrastructura, avem de-a face cu niste deficite consistente", a spus guvernatorul BNR.

Ce v-a deranjat astazi?

Ioan Popescu, 48 de ani, economistNu se mai termina lucrarile in Sibiu. Vine imediat iarna si oamenii acestia nu se grabesc deloc sa termine. Nu stiu ce vor face. Mona Bejan, 29 de ani, asistenta medicalaRautatea si invidia unor oameni. Nu vreau sa dau exemple concrete, dar exista oameni care se gindesc doar la ei si la bunastarea lor, nu le pasa deloc de ceilalti. Nu conteaza cine are de suferit pentru ca lor sa le fie bine, trec peste toti si toate, numai sa iasa ei triumfatori. Mirela Ostafi, 37 de ani, educatoareNe invadeaza cu totul publicitatea. Oriunde intorci capul, numai afise publicitare. Pe vitrinele magazinelor, pe chioscuri, pe stilpi, cabine de telefon...te mai miri pe unde. Pina si in cutia postala gasesc zilnic numai pliante si tot felul de hirtii cu reclame la firme, servicii etc. Pe mine ma scot din sarite lucrurile acestea. Publicitatea ne invadeaza spatiul privat si asta nu e bine deloc.

Cartofii sint sanatosi

Pe linga faptul ca sint foarte nutritivi si deliciosi, cartofii aduc o sumedenie de beneficii organismului. Ei pot fi vedetele din mijlocul farfuriei alaturi de carnea de porc, vita, pui sau peste, sau pur si simplu, ca mincare vegetariana.  Potasiul. Cartofii cu coaja sint o excelenta sursa de potasiu, extraordinar pentru sanatatea cardiovasculara. Cercetarile institutiilor de specialitate au aratat faptul ca o dieta bazata pe alimente cu un bogat continut de potasiu si cu un continut scazut in sodiu poate reduce riscul presiunii arteriale ridicate. Doar un singur cartof poate oferi 21% din necesarul zilnic de potasiu al organismului. Vitamina C. Cartofii sint una din cele mai importante surse de vitamina C din dieta noastra. Aceasta vitamina este un puternic antioxidant care ajuta la stabilizarea radicalilor liberi, care pot preveni distrugerea la nivel celular. De asemenea, vitamina C produce colagenul care ajuta la mentinerea in buna stare a articulatiilor si osaturii. Fibrele. Un cartof de marime medie cu coaja contine trei grame sau 12% din necesarul zilnic recomandat de fibre. Ultimele studii au aratat faptul ca fibrele sint benefice pentru un sistem digestiv sanatos si pot ajuta la reducerea riscului aparitiei unor anumite tipuri de cancer si probabil a bolilor de inima.  Antioxidantii. Antioxidantii protejeaza componentele celulelor cheie prin neutralizarea efectelor daunatoare ale radicalilor liberi, produsi natural in urma metabolismului la nivel celular. Radicalii liberi calatoresc de-a lungul celulelor, distrugind structura altor molecule, cauzind pagube la nivel celular. Se pare ca aceste celule distruse contribuie la imbatrinire si conduc la diverse probleme de sanatate. Cartofii contin gluten, un antioxidant care s-ar putea sa ajute la protectia impotriva anumitor forme de cancer. Carbohidratii. Carnea si cartofii, pentru o alimentatie sanatoasa care contine un complex de carbohidrati, sint principala sursa energetica pentru organism. De asemenea, sustinatorii dietelor bogate in proteine si scazute in carbohidrati recomanda sa se elimine alimentele bogate in carbohidratti asa cum sint cartofii, morcovii si fructele; multi dintre expertii in probleme de nutritie considera ca astfel de diete bogate in proteine si sarace in carbohidrati sint extrem de nesanatoase si nu sint benefice mentinerii pe termen lung a unei greutati corporale scazute. Deoarece aceste diete tind sa fie bogate in grasimi saturate si sarace in consumul de fructe, legume si cereale, pot creste riscul aparitiei bolilor de inima sau a anumitor tipuri de cancer. Retete sanatoase- mincare mexicana  Peste cartofii fierti adaugati fasole neagra din conserva, porumb fiert inghetat, smintina dietetica ai sosul dvs.  preferat. - legume gratinate  Folositi un cartof ca baza pentru o mincare simpla de legume gratinate. Curatati si taiati in bucati ardei grasi, verzi sau rosii, morcovi, vinete si broccoli, fierbeti si bagati-i la cuptor. Condimentati cu sos de soia, cu un continut scazut de sodiu si aruncatile peste cartoful fiert si taiat in bucati. - cartofi cu chili Puneti peste un cartof fiert taiat in bucati o lingura de sos de chili. Presarati ceapa verde maruntita, brinza dietetica rasa si smintina cu un continut scazut de grasime.

Poezii cu cintec

Carti frumoase pentru copiiProcurorii anticoruptie fac verificari cu privire la presedintele UDMR, Marko Bela, investigatiile vizind si sumele incasate din drepturile de autor de poezii. Biroul de presa al DNA a confirmat, ieri, ca procurorii fac verificari cu privire la senatorul Marko Bela, refuzind sa dea alte detalii privind cercetarile. Conform declaratiei de avere publicata pe site-ul Guvernului, Marko Bela a incasat anul trecut 90.000 RON si 16.000 de forinti din drepturi de autor. „V-as recomanda ca politicianul sa nu fie lovit prin calitatea lui se scriitor si invers. Sint doua calitati distincte, importante amindoua", le-a spus ziaristilor Marko Bela. El a aratat ca sumele incasate reprezinta bani din drepturi de autor pentru cartile pe care urmeaza sa le scrie si sa fie publicate de Editura Bookart din Miercurea Ciuc, editura care, potrivit liderului UDMR, nu are contracte cu statul si „are capacitatea de a realiza carti frumoase pentru copii", ce vor fi difuzate si in Ungaria.Cu plata inainteMarko Bela a vorbit despre cartile pe care le-a scris pina acum si numarul celor pe care le va scrie de acum incolo, precizind ca in urmatorii 5 ani trebuie sa editeze minimum 6 volume, carti ce vor cuprinde poeziile sale pentru copii si tineret. „Aceasta problema se refera la vinzarea drepturilor de autor pe urmatorii 5 ani a poeziilor mele pentru copii si tineret si include editarea a cel putin 6 carti de poezii pentru copii, doua dintre ele sint deja redactate, prima urmind sa apara in ianuarie - februarie anul viitor", a explicat presedintele UDMR. El a spus ca la intrebarile privind sumele incasate de el din drepturi de autor a raspuns si in urma cu un an si s-a aratat nemultumit de faptul ca periodic „se incalzesc aceleasi acuzatii".Luat la intrebariLiderul UDMR a aratat ca politicienii sint mereu in lumina reflectoarelor si ca acestia nu trebuie sa se irite pentru ca sunt „in vazul lumii". Cu toate acestea, Marko Bela a fost iritat de intrebarile insistente ale ziaristilor legate de banii obtinuti de acesta din drepturi de autor si de cercetarile DNA in acest sens. Dupa ce a contabilizat volumele pe care le-a scris pina acum, printre acestea fiind 20 de volume de poezii, citeva volume de eseuri si 2-3 volume de traduceri de poezii, Marko Bela a raspuns cu zimbetul pe buze la citeva intrebari, dar s-a facut ca nu aude atunci cind ziaristii l-au intrebat daca suma de 90.000 RON este o o suma mare sau mica pentru scrierea unor volume de poezii.Afaceri mariDirectorul Editurii Bookart din Miercurea Ciuc, Hajdu Aron, a declarat, ieri, ca editura sa a semnat contractul cu Marko Bela in septembrie 2005. Potrivit contractului, editura din Harghita are dreptul de editare pe 5 ani a cartilor de poezii ale liderului UDMR si a distribuirii titlurilor scoase pe alti 5 ani. Intrebat daca nu considera ca suma de 90.000 RON oferita lui Marko Bela pentru drepturi de autor este prea mare, Hajdu a spus ca nu i se pare, dar este vorba despre o problema interna de afaceri a editurii.

Aniversare pe scena

Serie de evenimenteTeatrul National „Radu Stanca", sectia germana, a pregatit expozitii si spectacole, cu prilejul implinirii a 50 de ani de existenta. Se deschide vernisajul pentru doua expozitii: „425 ani Teatru German in Transilvania, 50 de ani sectie germana a Teatrului National Sibiu". In cadrul acestei expozitii, sprijinita de Institutul de Istorie a Svabilor Dunareni, Tubingen, Germania, se va prezenta o trecere prin toti cei 425 de ani, cu diverse exponate: documentatie si fotografii, toate expuse la Sala Thalia. Cea de-a doua expozitie, „Imagini din culise", descrie o analiza sumara a anilor de spectacole prezentate de sectia germana. Expozitia lui Alin Gavrila prezinta si o mini-productie cu vechea cortina a teatrului care dateaza din 1788 si se gaseste in prezent la  Muzeul Brukenthal. Productii noiTot astazi, sectia germana deschide o ministagiune, cu premiera „Deus ex machina", la ora 19. Urmeaza, a doua zi, „Woyzeck", de Georg Buchner, in regia lui Clemens Bechtel, de la aceeasi ora 19. 1 Decembrie aduce in stagiunea sibiana spectacolul invitat al Teatrului German de Stat Timisoara, „Chip de Foc", a lui Marius von Mayenburg, in regia lui Radu Nica. „Chip de foc" este un text dureros de real, caci vorbeste despre tineri in incercarea lor disperata de a deveni ei insisi, si in aceeasi masura despre neputinta generatiei parintilor de a-si intelege copiii si de a insoti aceasta transformare. Aceasta ultima productie a cunoscut un succes rasunator, urmind ca la Sibiu sa se deruleze si la ora 18, dar si de la 20.30.Sectia germanaAparitia teatrului german la Sibiu, ca sectie a Teatrului de Stat „Radu Stanca", a fost consemnata in 17 noiembrie 1956. Sef al sectiei germane era Hans Binder, iar regizorul unei trupe formata din 23 de actori devenea Hans Schuschning. Prima stagiune se deschide cu spectacolul lui Brecht „Mutter Courage", prezentat in curtea Bisericii Ursulinelor. Dupa Revolutie, sectia germana a supravietuit ani buni cu un ansamblu de trei actori, existind in formula actuala doar datorita perseverentei si hotaririi directoarei din acea perioada, actrita sibiana Renate Muller Nica. La momentul de fata, sectia germana are 4-5 premiere pe stagiune, cu o distributie proprie de 9 actori vorbitori de limba germana si alti 7 actori colaboratori din cadrul sectiei romane, un regizor al casei si un sef de redactie.  La fel de batrinCel mai vechi, dar si cel mai devotat „chirias" al sectiei germane, Wolfgang Ernst, sarbatoreste teatrul de la Sibiu in piesa „Deus ex machina". La fel de batrin ca activitate actoriceasca, ca si sectia de care apartine, Wolfgang Ernst Gyurgyevich si-a dedicat viata singurului lucru care l-a sedus cu adevarat. „Artistul nu are familie. Eu insa, m-am casatorit cu teatrul", marturiseste nostalgic. O prezenta scenica deosebita, actorul a avut de-a lungul timpului peste 120 de roluri care l-au consacrat si a fost in numeroase turnee. „Am inconjurat Pamintul de doua ori cu spectacolele pe care le-am avut", a mai declarat Wolfgang.

Decor schimbat

Municipalitatea a pus cruce braseriei din Piata Garii. Consiliul Local a respins ultima plingere a patronului Ioan Sarac, prin care acesta solicita revocarea hotaririi de incetare a concesiunii. In schimb, omul de afaceri va fi despagubit cu 173.377 de lei. Vechea terasa nu mai are ce cauta in peisajul modernizat al Pietei Garii, au decis edilii. „Piata Garii si strazile aferente constituie cel mai mare santier al orasului in perspectiva Programului «Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007». Lucrarea a fost adjudecata la suma de 12,06 milioane euro plus TVA, suma ce va fi platita de Sibiu prin intermediul imprumutului contractat de Primarie de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare", explica Sergiu Olteanu, de la Biroul de Presa al Primariei.Patru din 49Negocierile cu SC Abel SRL au inceput in luna iunie, cind patronul Ioan Sarac a fost anuntat ca municipalitatea doreste denuntarea unilaterala a contractului. „Intrucit Municipiul Sibiu nu a fost de acord cu suma solicitata de catre concesionarul SC Abel SRL, respectiv 2.000 euro/mp construit, concedentul Municipiul Sibiu a cerut efectuarea unui raport de expertiza in care sa se stabileasca suma care va fi platita cu titlu de justa si prealabila despagubire. Contractul de concesiune dintre SC Abel SRL si Primarie a fost incheiat pe 10 ianuarie 2002. Prin documentul respectiv, spatiul de 260 mp din Piata Garii era concesionata pe o perioada de 49 de ani firmei lui Ioan Sarac.

Impact violent

Un tinar de 28 de ani a ajuns in stare grava in spital, dupa un teribil accident de circulatie. Nenorocirea s-a produs luni dupa-amiaza, in jurul orei 17,30, pe DN 1, in afara localitatii Sibiu. Lucian B. se deplasa la volanul unui autoturism marca Renault Megane. Nu a adaptat viteza de deplasare la conditiile de carosabil umed. Intr-o curba deosebit de periculoasa, a pierdut controlul asupra directiei de mers, a patruns pe contrasens si s-a izbit violent intr-o autoutilitara Roman, care circula regulamentar.

Se intrerupe curentul

Pentru efectuarea unor lucrari programate in reteaua de energie electrica, astazi, intre orele 9 si 12, se va intrerupe furnizarea curentului electric in Sibiu, pe strazile Ocnei (partial), Noua (partial), Pielarilor (partial) si Zidului (partial), iar miine, intre aceleasi ore, pe strazile I. Lupas, Tribunei (partial), Mitropoliei (partial). De asemenea, miine, intre orele 9 si 13, va fi sistat curentul in Sibiu, pe strazile M. Sebastian, Gr. Alexandrescu, M. Costin, O. Goga (partial), C. Dumbravii (partial), A. Vlaicu, D. Anghel si I. Chendi, iar intre orele 9 si 10, in localitatile Orlat (partial), Sacel, Mag, Sibiel, Fantanele, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Amnas, Aciliu, Apoldu de Sus, Miercurea, Dobarca, Poiana, Jina, Apoldu de Jos, Ludos, Gusu, Sangatin si Toparcea.

Corectii bugetare

Citeva scoli si licee sibiene, Centrul de Transfuzie Sanguina si Teatrul National „Radu Stanca" vor avea de cistigat, dupa sedinta ordinara a Consiliului Local Sibiu, care va avea loc joi. Deliberativul local va aproba o rectificare bugetara cu 448.000 de lei noi. Cea mai mare suma o va primi Teatrul „Radu Stanca". Nu mai putin de 250.000 de lei noi se vor directiona catre aceasta institutie, pentru acoperirea unor cheltuieli materiale si prestari de servicii. Insa bugetul Sibiului va primi si un plus, de 440.000 de lei noi, proveniti din cote defalcate din impozitul pe venit.

Reguli noi pentru permise

Cunostinte temeinice Odata promovata „sala", „traseul" se poate da de mai multe ori. Potrivit noilor modificari aduse la regimul circulatiei, atit cei care au avut ghinionul sa nu promoveze examenul pina la 1 decembrie, cit si cei care-l sustin pentru prima oara, dupa aceasta data, trebuie sa urmeze noi pasi pentru obtinerea permisului de conducere. Astfel, pentru a nu mai reprezenta un pericol atit pentru pietoni, cit si pentru ceilalti soferi aflati in trafic, o persoana care doreste sa inceapa orele de condus nu se mai poate urca la volan daca nu stapineste foarte bine regulile de circulatie. Examen preliminarInainte de inceperea cursurilor practice, candidatul trebuie sa sustina si sa promoveze mai intii testul de cunostinte teoretice in cadrul scolii de soferi. Acest lucru vine insa si in sprijinul celor care doresc obtinerea permisului dupa 1 decembrie, pentru ca noua legislatie nu mai obliga reluarea examenului teoretic in cazul nepromovarii celui practic. In acest mod, daca este promovata „sala", „traseul" poate fi dat de mai multe ori, timp de un an. Totodata, inainte de inceperea cursurilor de pregatire in cadrul scolilor de soferi, solicitantul trebuie sa mai faca dovada faptului ca este apt din punct de vedere psihologic pentru conducerea de autovehicule sau tramvaie.Noi facilitatiO alta modificare, care simplifica pasii ce trebuie urmati pentru un permis de conducere, este adusa la certificarea starii de sanatate, acea „fisa medicala" care se putea obtine numai de la anumite unitati sanitare, si care de la 1 decembrie va putea fi eliberata si de catre medicul de familie. O alta facilitate oferita de noua legislatie este sustinerea cursurilor practice si de catre cei care mai au doar trei luni pina la implinirea virstei minime prevazute de lege pentru obtinerea permisului. Noile modificari mai prevad ca sustinerea examenului pentru obtinerea permisului de conducere sa se faca in zile diferite pentru fiecare categorie sau subcategorie, atit in localitatea de domiciliu, cit si la locul de resedinta al solicitantului. Totodata, noua lege mai da posibilitatea ca, in localitatile in care autoritatea competenta (Autoritatea Rutiera Romana) aproba desfasurarea cursurilor de pregatire si sustinerea examenului, acestea sa se desfasoare, la cerere, si in limba minoritatilor nationale, iar cetatenii straini care isi stabilesc domiciliul sau resedinta in Romania pot da examenul la proba teoretica intr-o limba de circulatie internationala.Invataceii, cu viteza redusaPotrivit noii legislatii, viteza maxima admisa pentru cei care fac scoala este cu 20 de kilometri pe ora mai mica decit pentru conducatorii auto. Totodata, regula este valabila, in afara localitatilor, pentru cei care au mai putin de un an de la obtinerea permisului auto.

Spadasin in magazin

Un sibian a bagat spaima in clientii unui magazin, dupa ce a inceput sa le fluture prin fata o sabie. Incidentul s-a petrecut luni seara, in jurul orelor 19, in incinta unui magazin din Sibiu. Barbatul, in virsta de 32 de ani, s-a aratat foarte pasnic pina in momentul cind a scos din teaca o sabie. Nu a spus ce vroia si nici nu a apucat sa loveasca pe cineva, pentru ca in scurt timp la fata locului a ajuns o echipa de interventie a Politiei. Spadasinul este cercetat de lucratori din cadrul Biroului de Investigatii Criminale. 

Conflict suspendat

Membrii Federatiei Sanitas au suspendat greva generala, dupa negocierile cu ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu si alti reprezentanti ai autoritatilor. Oferta finala a Ministerului Sanatatii este o crestere salariala de 44%, in transe de pina la sfirsitul anului 2008. Cadrele medicale vor mai primi indemnizatii de 15%, in locul tichetelor de masa, si servicii medicale gratuite. Negocierile s-au incheiat cu un acord semnat intre membrii Biroului Executiv al Sanitas, reprezentanti ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, reprezentanti ai Ministerului Sanatatii si ai Ministerului Muncii.Protocoale si proiecteIn urma cu o saptamina sindicalistii din sanatate au fost in greva de avertisment pentru doua ore, timp in care activitatea in aproape 500 de spitale din tara a fost blocata. Atunci  Sanitas a amenintat cu greva generala daca nu sint solutionate revendicarile. Ca urmare a dialogului purtat de  Biroul executiv al „Sanitas" cu reprezentantii institutiilor interesate, greva generala prevazuta pentru ieri a fost aminata. Cu acest prilej s-a incheiat un protocol prin care au fost recunoscute unele drepturi ale salariatilor. Pina la finele anului va fi supus aprobarii legislativului un proiect de lege privind salarizarea personalului din sistemul sanitar. Totodata, se cauta solutii pentru includerea unor categorii de sporuri in salariul de baza si vor fi stabilite categoriile de cadre medicale ce se vor bucura de noile drepturi. Culisele negocieriiDan Pirnoiu, presedintele Sanitas Sibiu, a declarat ca, prin acest acord, greva generala este aminata, dar va fi anulata numai cind drepturile salariale vor fi publicate in Monitorul Oficial, in forma stabilita. „Mandatul era sa nu acceptam sub procentul de 40%. Transele pe care le-am stabilit reusesc sa acopere rata inflatiei, sa aduca si o crestere salariala", a declarat Pirnoiu. La rindul sau, Ministerul Sanatatii a obtinut un termen de trei saptamini pentru a elabora actele normative care sa contina noile modificari salariale. Initial, sindicalistii au cerut o majorare a salariilor cu 70%. Ministerul a propus o crestere de 40 de procente in urmatorii doi ani, dar sindicalistii au spus ca nu vor accepta aceasta oferta.Un inceput bunLiderul sindicalistii sibieni crede ca acordul incheiat este un inceput bun. „Am reusit sa obtinem unele drepturi. In plus, in perioada urmatoare se va face un normativ minim de personal, lasind la latitudinea fiecarei institutii sa-si stabileasca necesarul. Nu vor mai exista posturi blocate si disponibilizari de personal. In momentul de fata, sistemul sanitar se confrunta cu o lipsa mare de forta de munca. Am convenit cu reprezentantii MS ca in cazul in care anumite sectoare vor fi suprasolicitate managerul institutiei si sindicatul sa stabileasca acest lucru si sa ia masuri. Numai in Spitalul Clinic Judetean avem un deficit de peste 200 de asistente si 200 de infirmiere. In ceea ce priveste medicii, situatia nu este asa de grava. In fiecare spital exista deficit de personal. Acordul incheiat reprezinta un plus fata de ceea ce a fost. Rezultatele negocierii au fost pozitive. Momentan, conflictul este suspendat, nu intrerupt", subliniaza Dan Pirnoiu.

Depuneri de coroane

Cu prilejul zilei de 1 decembrie, Ziua Nationala a Romaniei, veteranii de razboi si vaduvele de veterani de razboi din municipiul Sibiu sint invitati sa participe la ceremonia depunerii de coroane de flori care va  avea loc vineri dimineata, incepind cu ora 9,30, la Monumentul Ostasului Roman din toate timpurile din fata Cercului Militar Sibiu. Depunerile efective de coroane si jerbe, in memoria celor care s-au jertfit pentru tara, vor avea loc la ora 10,30.

Inchis la Posta

 Pentru ca Ziua Nationala este declarata zi nelucratoare pentru sectorul bugetar de stat, Oficiul Judetean de Posta si unitatile din subordine vor fi inchise in 1 decembrie. In aceste conditii, trimiterile postale vor ajunge la destinatie cu o usoara intirziere, iar abonamentele pentru presa scrisa din data de 1 decembrie vor fi livrate destinatarilor din mediul urban a doua zi, in timp ce abonatii din mediul rural le vor primi pe data de 4 decembrie. Conducerea Oficiului Judetean de Posta multumeste pe aceasta cale clientilor sai, pentru intelegere.

Ziua Nationala, la Medias

Cu prilejul Zilei Nationale a Romaniei, in fata Primariei Municipiului Medias vor avea loc o serie de manifestari omagiale. Vineri dimineata, dupa cuvintarile de deschidere si slujba  de pomenire, vor fi depuse coroane de flori la troita din Piata Corneliu Coposu si va fi sustinut un program artistic de catre ansamblul folcloric „Purtata" si solistii acestuia. Seara, incepind cu ora 18, la sala Traube, va avea loc un concert simfonic sustinut de Filarmonica de Stat din Sibiu, sub bagheta dirijorului Constantin Petrovici. Solist este Cristian Florea.

Lucrari la aeroport

O data cu efectuarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a aeroportului sibian a aparut necesitatea efectuarii unei serii de lucrari de intretinere la pista si calea de rulare. Suprafata pistei a suferit deteriorari din cauza uzurii stratului de beton, facind necesare lucrari de colmatare a rosturilor de contractie si dilatatie, precum si inlocuirea unor dale. Suprafata prezenta denivelari, existind pericolul desprinderii unor bucati, motiv pentru care specialistii au propus reconditionarea acesteia prin turnarea unui strat de asfalt. Lucrarile au fost executate la sfirsitul saptaminii trecute, cind au fost anulate trei zboruri ale companiei Carpatair, cinci ale companiei TAROM si doua ale Austrian Airlines. Serviciile aeroportuare au fost, in aceste cazuri, preluate de aeroporturile din Cluj Napoca si Tirgu Mures. Din motive de securitatePista si calea de rulare au fost redate circulatiei luni, 27 noiembrie. Pentru lucrarile de reabilitare la pista si la calea de rulare s-au cheltuit aproximativ 110.000 euro. „Cu toate ca pista actuala va fi demolata si complet refacuta, a fost nevoie de o interventie pentru perioada cit va mai fi in functiune, pentru asigurarea securitatii manevrelor de decolare-aterizare", explica Martin Bottesch, presedintele Consiliului Judetean. In prezent, continua lucrarile la cladiri, construindu-se concomitent terminalul, la care s-a turnat placa de baza, turnul de control, cladirea pentru pompieri si alte anexe. 

Reclamatii la Primarie

Ieri, s-a ales praful din dezbaterea publica a bugetului local pe anul 2007, dupa ce citiva cetateni au inceput cu plingerile de tot felul, i-au adus reprosuri edilului-sef si apoi s-au certat intre ei ca la usa cortului. Nemultumiri publicePrimarul, care n-are deocamdata timp de audiente, a fost nevoit sa raspunda la citeva interpelari ale sibienilor. Acestia s-au plins de trenarea lucrarilor la strazi, de mizeria din anumite cartiere si de insuficienta spatiilor verzi, de activitatea Politiei Comunitare si au reclamat deficiente de urbanism. La rindul sau, Johannis a anuntat ca in anii urmatori se va schimba politica de acordare a autorizatiilor de constructie, fiindca locuintele se indesesc prea mult. Totodata, s-a declarat nemultumit de felul in care unii proprietari isi reabiliteaza termic fatadele.Vocea economistuluiPrezentarea bugetului a fost facuta de Viorica Bindescu, directorul economic al Primariei, care a subliniat principalele puncte pe care ar trebui sa le cunoasca sibienii despre felul in care municipalitatea va cheltui banii lor, in anul care urmeaza. „Veniturile Primariei Municipiului Sibiu pentru anul 2007 sint estimate la 326.877 mii lei si se compun din venituri curente, fiscale si nefiscale, venituri din capital si subventii de la bugetul de stat. Iar cheltuielile municipalitatii se vor incadra in aceeasi suma", a explicat Bindescu.Bugetul, pe feliiCele mai mari cheltuieli le va face municipalitatea la capitolul „Servicii si dezvoltare publica, locuinte" - nu mai putin de 86,79 milioane de lei, din care 60 au fost programate pentru investitii. Cheltuielile materiale, de capital si de personal pentru invatamint vor fi si ele finantate cu 77,9 milioane de lei. O suma importanta, 57,4 milioane de lei, vor fi alocate si transporturilor. Investitiile pentru strazi si lucrarile de reabilitare au fost estimate la 44,5 milioane de lei. „Ca si in anii trecuti, cheltuielile pentru strazi vor fi foarte consistente", a apreciat primarul Klaus Johannis. Bugetul culturii va inregistra o crestere cu 500 la suta, ajungind la 55 de milioane, din care 40 vor reveni Casei de Cultura, iar restul Teatrului National „Radu Stanca". Cele mai mici cheltuieli, doar 880.000 de lei, se vor face pentru sanatate, pentru ca municipalitatea nu raspunde decit de Spitalul de pediatrie si Centrul de transfuzie sanguina.Program comunitarDezbaterea publica a proiectului de buget a fost organizata de Fundatia Comunitatii Sibiu, in colaborare cu Primaria. „Bugetul este al cetatenilor, care sint platitori de taxe si impozite", a motivat Marina Bogdan, de la Fundatia Comunitatii. La rindul sau, Johannis a gasit intilnirea drept o initiativa buna. „Administratia noastra este total transparenta. Nu exista nicio solicitare la care nu s-a raspuns. Toate activitatile noastre sint date publicitatii, prin mass media si prin pagina noastra de internet, unde publicam tot ce se intimpla in Sibiu si in Primarie", a tinut sa precizeze primarul Sibiului.

Rusia pregatea un atac radioactiv !?

Ancheta privind moartea spionului rus Aleksandr Litvinenko, decedat saptamina trecuta intr-un spital din Londra, dupa ce a fost expus la iradiati cu poloniu-210, devine pe cit de incilcita pe atit de palpitanta prin implicatii si prin numele vehiculate. Ieri, premierul Marii Britanii, Tony Blair, a promis ca adevarul va fi scos la lumina in acest caz unde suspiciunile cad precum o bomba cu efect intirziat asupra Kremlinului. De la Moscova, presedintia tarii reitera disponibilitatea Procuraturii Generale a Rusiei de a ajuta la limpezirea lucrurilor. Intre timp, in birourile fostului oligarh rus, Boris Berezovski, dusman declarat al lui Vladimir Putin, au fost gasite urme de radiatii. Cladirea a fost inchisa si perchezitionata. Berezovski a fost interogat. La iesire, a refuzat orice declaratii de presa. La Moscova, fostul patron al FSB (ex- KGB-ist), Nikolai Kovaliov, actual deputat, estima ca Litvinenko si Berezovski pregateau o operatiune cu ultilizarea poloniului. “Scopul final fiind acela de a amplifica sentimentele antirusesti, demonstrind ca Rusia este condusa de fosti agenti ai serviciilor speciale”. Printre altele, Putin chiar a fost spion KGB! “Rusia ar fi urmat sa fie acuzata de pregatirea unui atac radioactiv asupra Londrei. Nici mai mult, nici mai putin”, a lansat Kovaliov. In alta ordine de idei, expertii rusi au estimat ca Litvinenko ar fi putut primi o doza fatala de radiatii intr-o incapere izolata. “De exemplu, unde se asambleaza asa numitele ‘bombe murdare”, au explicat specialistii. Cita imaginatie! La Londra s-a anuntat ca autopsia cadavrului lui Litvinenko se va face la 1 decembrie. 

Viitorul NATO se decide in Afganistan

El a reafirmat, totodata, sprijinul Washingtonului pentru candidatura Georgiei la Alianta, a incurajat eforturile de aderare ale Ucrainei, careia i-a promis ca va deveni si ea parte a blocului militaro-politic nord-atlantic, subliniind ca sustine rezolvarea conflictelor de la granitele Rusiei. In timp ce, la celalalt pol, senatorul republican Richard Lugar a afirmat ca NATO trebuie sa fie gata sa raspunda la un atac “energetic” din partea Moscovei. Dar tema principala a reununii a fost reorganizarea NATO. In acest sens, publicatia germana “Die Welt” amintea ca dupa ce a cistigat razboiul rece “fara a trage nici un glonte, soldatii Aliantei sint angajati in lupte singeroase acolo unde trupele sovietice au fost infrinte - in Afganistan. Soarta blocului se decide acolo”, concluziona publicatia. Afganistan, nota sursa citata, “este testul Aliantei la stabilitate si unitate, pentru ca in joc este insasi sensul existentei NATO. Cum va fi pe viitor realizata repartizarea obligatiunilor? Vor exista tari trimise doar sa lupte si altele care sa indeplineasca exclusiv functii politienesti si umanitare, precum Germania in nordul Afganistanului? Membrii Aliantei nu pot ajunge la un consens in aceasta chestiune. La Riga se va incerca o diminuare a tensiunii care inconjoara aceste dispute. Initiativele apartin, in general, britanicilor si americanilor”, preciza “Die Welt”.Masuri fermeIn ceea ce priveste problema energiei, senatorul Lugar considera ca folosirea petrolului si a gazelor naturale “in calitate de arma a devenit in zilele noastre o iluzie”, iar NATO trebuie sa fie gata sa raspunda in mod adecvat la astfel de incercari din partea Rusiei sau Iranului. Lugar a propus ca fiecare “ofensiva energetica” lansata impotriva oricarui membru al blocului NATO sa fie catalogata ca o provocare la adresa intregii organizatii, iar razboaiele energetice sa fie egalate cu atacuri armate. “NATO trebuie sa hotarasca pasii pe care este ea dispusa sa-i intreprinda in cazul in care Polonia, Ungaria, Germania sau Letonia vor fi supuse amenintarii care a planat asupra Ucrainei anul trecut”, cind Moscova a decis inchiderea robinetului conductei de gaze naturale”, a lansat provocarea senatorul republican.Vizita surprizaSubliniind ca “Alianta este obligata sa-si asume responsabilitatea” unei riposte pe masura pericolului reprezentat de jocurile energetice ale Kremlinului, senatorul Richard Lugar a afirmat ca “liderii Aliantei Nord-Atlantice sint datori sa puna la punct o strategie care sa includa asigurarea de livrari energetice in tarile care vor deveni victime ale politicii agresive a Rusiei”. Pe acest fundal, surse ale delegatiei franceze la Riga au declarat, sub acoperirea anonimatului, ca astazi este posibil sa apara in capitala letona insusi presedintele Vladimir Putin. Venit nu pentru summit, ci pentru ziua de nastere a presedintelui Jacques Chirac. “Viza letona a fost deja eliberata”, au adaugat aceleasi surse.

“Congresul”

Daca pina cu ceva vreme in urma, sicanele si luptele din interiorul PNL erau o piine buna de mincat pentru presa si un bun motiv de satisfactie pentru adversarii politici ai liberalilor, ei bine, acum se pare ca treaba s-a ingrosat atit de tare, incit buboiul sta sa explodeze, iar PNL tinde sa se rupa in bucati si bucatele, doar pentru a urma in liniste modelul PNT.Stau si ma intreb, care va fi oare urmatoarea nascocire, urmatorul “act strategic” al primului ministru? Pentru ca, din cite mi se pare mie, Tariceanu, apelind la “solutia unui congres”, isi cam foloseste si ultimul as din mineca. Dupa ce a confiscat luarea deciziilor la nivel local si a dus-o la nivelul grupului ce il inconjoara, dupa ce a folosit excluderile pe motiv de “nepotrivire de caracter”, pentru a-si indeparta orice contestatari, dupa ce s-a ascuns chiar in spatele “batrinilor” prin scrisoarea critica a “seniorilor liberali”, adresata lui Stolojan, acum, strategul liberal s-a hotarit sa incheie o data pentru totdeauna cu “gruparea disidentilor”. Pentru ca, ce poate fi mai clar si categoric decit o victorie a lui Tariceanu intr-o disputa directa cu Stolojan, in cadrul unui congres.  Ceva ma face, insa, sa cred ca mamele disidentilor liberali nu au facut copii prosti. Si ma indoiesc ca acestia vor accepta idea unui congres sau chiar mai mult, o lupta directa cu gruparea Tariceanu in cadrul unui congres extraordinar. Cel putin nu in cadrul unuia organizat de aceasta conducere. Pentru ca ar fi o batalie pierduta inainte sa inceapa. Si aceasta pentru simplul motiv ca un congres este organizat cu participarea reprezentantilor organizatiilor locale. Ori acesti reprezentanti, delegati, vor fi desemnati de adunarile generale ale organizatiilor locale. Cele din care disidentii au fost scosi in suturi. Plus de aceasta, lista delegatilor e aprobata de conducerea locala. Ori, chiar daca, spre exemplu, la nivelul judetului Alba, Stolojan s-ar bucura de 75% dintre voturi, delegatia din Alba va fi formata cu certitudine din oameni care l-ar vota in bloc pe Tariceanu. Pentru ca va avas Atanasiu grija sa fie asa.Dar daca tot va fi sa o puna baietii de un congres, ar fi bine sa fie cit mai curind, cit inca mai avem in minte festivalul de teatru “Povesti pentru copii si oameni mari”. Pentru ca tot cam asa ceva are sa fie.  

Peste 500 de cercetasi vin la Alba Iulia

Si in acest an, cercetasii vor “invada” Alba Iulia, pentru a participa la Festivalul “Unitate si Prietenie”, devenit deja o manifestare de traditie cu ocazia Zilei Nationale. Se mizeaza pe participarea a aproximativ 500 de cercetasi din aproape 30 de orase, care se vor intrece in diferite probe, vor participa la ateliere si isi vor uni miinile intr-un lant uman lung de cateva sute de metri. Festivalul este organizat, intre 30 noiembrie si 3 decembrie, de tineri cercetasi cu virste cuprinse intre 15 si 32 de ani, membri ai Centrului Local “Axente Sever” Alba Iulia. “Festivalul este in sine un concurs, insa nici unul din cei ce se inscriu nu vine aici pentru a cistiga. Cel mai important lucru pentru ei este atmosfera. Aici se revad prietenii ce s-au cunoscut vara, pe munte, sau in urma cu citiva ani, tot de 1 Decembrie. Tot aici se fac relatii noi, se schimba pareri si se dau idei pentru proiecte viitoare”, au subliniat organizatorii.Program pe aleseProgramul este construit dupa modelul evenimentelor internationale de acest gen. Organizatorii pun la dispozitie mai multe ateliere, iar participantii le aleg pe cele de care sint interesati. Activitatile din acest an vor fi impartite in functie de tematica. In cadrul categoriei “Arta si cultura”, participantii pot invata pasi de salsa, se pot perfectiona in arta culinara, vor invata cum se face o fotografie de calitate si cum se poate rezolva o problema prin improvizatie creativa. La aceasta sectiune vor participa si invitati din Japonia, care le vor vorbi romanilor despre cultura tarii lor. Cercetasii care vor participa la atelierul “Istorie si traditii” vor putea participa la excursii la Rimet si la cetatea medievala de la Cilnic, dar si la un tur al celor mai importante monumente istorice si culturale din oras. Cei care prefera “Aventura si mediul inconjurator” vor putea sa descopere Alba Iulia intr-un mod inedit, sub forma unei provocari, pentru ca drumul de la un obiectiv la altul va fi descoperit de ei prin indicii si SMS-uri primite de la organizatori dupa ce vor trece diferite probe. NoutatiOrganizatorii au pregatit si trei ateliere noi pentru acest an: “Dezvoltarea atentiei distributive prin dansul focului”, Paint ball-ul si cursa cu ATV-urile. Pe linga aceste actiuni recreative, cercetasii vor fi invitati si la sesiuni de discutii pe temele: “Alege viata”, “Mass media in societatea romaneasca” si “Planeta lui Baden Powell”.Pe data de 1 Decembrie, la ora 15, toti cercetasii participanti la festival se vor aduna in Cetate pentru a realiza o hora a Unirii imensa. Organizatorii au mai precizat ca, in acest an, vor participa la manifestarile de la Alba Iulia si reprezentanti ai European Scout Office si ai altor organizatii de cercetasi din lume. 

Sanse pentru proiectul Arieseni

Participantii vor avea ocazia sa discute despre oportunitati de finantare dedicate regiunilor si investitii straine directe, despre finantarea destinata dezvoltarii infrastructurii, precum si despre parteneriatele public-privat destinate dezvoltarii durabile. Alba prezinta proiectul ArieseniConducerea CJ Alba este interesata, in principal, de sectiunea dedicata initiativelor regionale de dezvoltare, presedintele institutiei, Ion Dumitrel, urmind sa prezinte Proiectul de dezvoltare a statiunii turistice Arieseni. Proiectul presupune echiparea edilitara a zonei, realizarea de cai de comunicatii si transport, spatii de cazare si alimentatie publica, pirtii de schi si instalatii de transport cu cablu, instalatie de inzapezit artificial, precum si toate dotarile necesare unei statiuni de nivel european. “Pentru realizarea acestor obiective a fost intocmit studiul de fezabilitate pentru modernizarea statiunii Arieseni si cresterea atractivitatii turistice prin constructia mai multor pirtii de schi si dotarea acestora. De asemenea, sint in faza de elaborare si proiectele tehnice pentru demararea acestei investitii, fiind intocmita si documentatia necesara obtinerii avizelor si autorizatiilor necesare. Consiliul Judetean Alba, cu sprijinul expertilor de la Transcablu Brasov, propune construirea a 10 pirtii de schi, dintre care trei de legatura intre pante. Lungimea totala a pirtiilor care se pot amenaja pe versantii de la Arieseni este 12, 95 km, la care se adauga inca 1,22 km de pirtii de schi existente”, au precizat reprezentantii CJ Alba. Ei au mai subliniat ca, in total, la Arieseni, un schior care va incerca toate pirtiile intr-o singura zi va cobori peste 14 km.“La aceasta conferinta participa toate bancile si investitorii seriosi din Europa si de aceea, pentru noi este o mare oportunitate de a promova proiectul Arieseni. Avem ocazia sa ne facem auziti si sa gasim parteneri seriosi pentru a demara lucrarile la acest important proiect. Dorim sa gasim un partener cu experienta, care a mai lucrat in acest domeniu si a mai construit pirtii de schi in Europa”, a declarat presedintele CJ Alba, Ion Dumitrel.

Lucrarile la aductiunea de apa din “Firul II” s-au finalizat

 Reprezentantii Consiliului Judetean Alba au anuntat ca lucrarile la obiectivul de investitii “Dezvoltarea alimentarii cu apa potabila a localitatilor aferente sistemului zonal al judetului Alba - sursa riu Sebes“ - obiectiv cunoscut si ca Firul II al aductiunii cu apa - au fost finalizate. Investitia, promovata de CJ Alba, a fost aprobata prin hotarire de guvern in anul 1992 si in anul 1994 au demarat lucrarile, finantarea fiind asigurata din bugetul propriu al Consiliului Judetean Alba, conform programelor de investitii anuale aprobate. “Valoarea totala a lucrarilor executate in perioada anilor 1994 - 2006 este de 16.562.035,49 RON. In anul 2005, Consiliul Judetean a executat, cu fonduri din bugetul propriu, lucrari in valoare de 18,6 miliarde lei vechi la acest obiectiv, reprezentind montarea a 528 metri liniari de conducta, traversari de riuri, camine de golire, vane, etc. Pentru ca lucrarea sa fie definitivata si sa ajunga la statia de pompare Galda, in cursul anului  2006 s-au mai executat lucrari ce au reprezentat amplasarea conductei de aductiune Alba lulia - SP Galda (tronson Valea Oiejdii - camin CW10) in lungime de 1962 ml, valoarea lucrarilor realizate pe acest tronson fiind de 2.959.481,52 lei”, au precizat reprezentantii CJ Alba. “Acest obiectiv de investitii este foarte important pentru judetul Alba deoarece va duce la  extinderea capacitatii noastre de transport si distributie a apei potabile. Efectul investitiei va fi resimtit la nivelul cetatenilor, care vor beneficia de aceasta retea, dar si la nivelul agentilor economici. Practic, aceasta aductiune de apa va genera dezvoltare economica, pentru ca, este bine stiut, ca nu se pot dezvolta afaceri importante daca acestea nu sint racordate la reteaua de apa. Finalizarea acestor lucrari face posibila acum functionarea intregului sistem zonal de alimentare cu apa a judetului Alba”, a declarat Ion Dumitrel, presedintele Consiliului Judetean Alba.

Consumului de bere se indreapta catre media UE

 Brau Union Romania, Interbrew Romania, United Romanian Breweries Bereprod Romania si Ursus Breweries, membrii Asociatiei “Berarii Romaniei”, anunta ca, in primele noua luni ale acestui an, volumul vinzarilor la bere a fost de aproape 10 milioane hectolitri de bere. Cantitatea de bere vinduta in primele noua luni ale anului 2006 este mai mare decit cea vinduta in intreg anul 2004 si asemanatoare cu cea vinduta in anul 2005. Astfel, daca la sfirsitul celui de-al doilea semestru al anului 2005 vinzarile erau estimate la 10,45 milioane hectolitri de bere, in anul 2004 berea bauta nu a depasit volumul de 9,73 milioane hectolitri. In 2005 românii au consumat 70 de litri de bere/an/cap de locuitor, situindu-se in urma altor tari europene : Cehia 160 l de bere/an/cap de locuitor, in Germania 118 l, Austria 111 l, Luxemburg 106 l, Belgia 96 l, Spania 79 si Olanda 78 l. Pentru ca in Romania sint preferate produsele ieftine, berea la PET s-a impus pe piata, ajungind ca o treime din consumul de bere sa fie de acest fel. Membrii Asociatiei explica cresterea consumului de bere din anul acesta drept o urmare a conditiilor meteorologice, in sezonul estival inregistrindu-se cel mai mare consum de bere, comparativ cu anul trecut, cind inundatiile din multe regiuni ale tarii au marcat negativ si industria berii. Incurajati de vinzarile realizatate, membrii Asociatiei “Berarii României” urmaresc atingerea obiectivului de volum estimat pentru intreaga piata a berii in anul 2006, respectiv peste 16 milioane hectolitri. Fondata in decembrie 2004, Asociatia “Berarii Romaniei” cuprinde 70% din piata berii din Romania. Obiectivele majore ale acesteia sint de a educa consumatorii de bere cu privire la beneficiile si consumul responsabil de bere asigurindu-se in acelasi timp de promovarea unui mediu competitional transparent in cadrul industriei de bere si de asigurarea unui tratament egal si corect in fata institutiilor de reglementare.

Proiectele cu finantare europeana, miza pentru principalele institutii de credit

 Banca Comerciala Româna (BCR) este interesata de finantarea marilor proiecte care vor fi derulate cu fonduri europene, dar nu isi va diminua cota de piata pe segmentul de retail, dupa aderarea României la Uniunea Europeana, a declarat marti Nicolae Danila, presedintele executiv al bancii. “Prevedem chiar majorari ale cotei de piata pe zone unde avem avantaj competitiv si apartenenta la grupul Erste isi va spune cuvintul”, a afirmat Danila la conferinta “Finantarea pentru dezvoltare regionala”, organizata de European Finance Convention. Avind in vedere aderarea iminenta a României la Uniunea Europeana si perspectiva atragerii de fonduri structurale, sistemul bancar va trebui sa contribuie la finantarea proiectelor din fonduri europene cu aproximativ 5 miliarde de euro pina in anul 2013, a afirmat presedintele BCR. El a apreciat ca o provocare a bancilor dupa aderare o reprezinta sectorul IMM-urilor. “In portofoliul nostru, sectorul IMM-urilor reprezinta 1,3 miliarde de euro imprumuturi acordate deja. IMM-urile se vor bucura de atentie si dupa aderare, atit pentru finantare cit si pentru cofinantarea proiectelor”, a aratat Danila. Valoarea finantarilor acordate de BCR municipalitatilor a ajuns la 500 milioane de euro, astfel ca banca detine o cota de 75% din piata imprumuturilor municipale din România. “Avem foarte multe proiecte de finantare directa a municipalitatilor finalizate. Cele mai multe sint pe o perioada de 20-25 de ani si sint incheiate cu municipalitati mari. Astazi avem semnate proiecte de 500 milioane de euro, cea mai mare parte a acestora fiind deja rambursate”, a adaugat oficialul BCR. Danila a apreciat ca municipalitatile mari sint deja pregatite sa acceseze credite, astfel ca vor beneficia si dupa aderare de finantari importante. “Problema este cu municipalitatile mai mici, unde veniturile si dezvoltarea nu sint atit de mari. Cred ca cea mai mare provocare pentru banci sint comunitatile mici. Trebuie sa identificam solutii legale si pentru sustinerea acestora, pentru a echilibra discrepantele dintre diferitele zone ale tarii”, a adaugat Nicolae Danila.

Codul fiscal, din nou modificat

 Intr-un moment in care toata lumea spera ca odiseea Codului fiscal si-a trait punctul culminat, dupa rectificarea greselilor aparute la publicarea in Monitorul Oficial, apar noi fisuri. Intrucit constructia sistemului fiscal nu garanteaza asigurarea finantarii proiectelor locale care vor beneficia de bani comunitari, biblia fiscala va suferi noi modificari. Palierul de interventie va fi cel care prevede scutirile de la plata taxelor locale. Codul fiscal ar putea sa fie modificat din nou pina la sfirsitul anului, pentru eliminarea scutirilor de la plata taxelor locale pentru unii agenti economici sau pentru anumite proiecte, a declarat Mircea Toader, secretar de stat in Ministerul Administratie si Internelor (MAI). “Este anormal ca prin Codul fiscal sa se prevada scutiri de la plata taxelor locale pentru cladiri care au facut parte din patrimoniul cultural si intre timp au intrat in proprietate privata si in circuitul comercial. Administratiile locale sint lipsite astfel de fonduri substantiale care ar putea fi utilizate pentru dezvoltare”, a spus Toader, la conferinta “Finantarea pentru dezvoltare regionala”, organizata de European Finance Convention. El a apreciat ca aceste scutiri trebuie lasate la latitudinea administratiilor locale, care vor decide daca le aplica sau nu. “Toate scutirile de taxe care ar trebui sa fie incasate de administratiile locale se ridica la 6.000 de miliarde de lei vechi pe an”, a precizat Toader. De asemenea, in vederea finantarii dezvoltarii administratiei locale, in Codul fiscal va fi prevazuta cresterea cotei din impozitul pe profit alocata administratiei publice de la 47% la 51%. “Masurile sint necesare pentru a compensa anumite reduceri de bugete locale care au avut loc din diverse motive. De exemplu, pentru familiile din zonele miniere si cele aflate in dificultate s-a prevazut reducerea cu 50% a taxelor locale platite si nu s-a prevazut nici o modalitate de compensare a reducerii bugetului”, a explicat Toader. Cel mai recent proiect pentru modificarea Codului fiscal a fost adoptat de parlament la inceputul lunii iulie. Printre prevederile incluse in actul normativ se numara introducerea impozitului gradual pentru IMM, aplicarea unui impozit de 3% pe valoarea tranzactiei imobiliare si renuntarea la taxa de timbru, diferentierea impozitului pentru tranzactiile de pe piata de capital, impunerea unei accize minime de 91% din acciza aferenta tigaretelor din categoria de pret cea mai vinduta, majorarea graduala pentru taxele la prima inmatriculare a autoturismelor si cresterea impozitului pentru locuintele de mari dimensiuni. Oficialul a apreciat ca, pe linga masurile care vizeaza cresterea veniturilor la nivelul adminstratiilor locale, MAI are in vedere adoptarea mai multor prevederi pentru reducerea birocratiei la acest nivel. “Vom extinde procedura aprobarii tacite pentru cit mai multe autorizatii, avize etc. De asemenea, vom adopta aceasta procedura si pentru autorizatiile de constructie, despre care se stie ca dureaza foarte mult”, a mai spus Toader. El a afirmat ca, pina la sfirsitul anului, aceste masuri vor fi adoptate pentru a fluidiza procesul de aprobare a autorizatiilor si avizelor si pentru cresterea veniturilor autoritatilor locale.

Rapidul, in criza de portari

 Formatia giulesteana va pleca in aceasta dimineata la Atena, acolo unde joi, de la ora 21:45, va da piept cu gruparea elena Panathinaikos. Partida din Grecia reprezinta pentru alb-visinii ultima sansa de a obtine un rezultat care sa le permita calificarea in optimile Cupei UEFA. Din pacate pentru echipa antrenata de Rzvan Lucescu, unul dintre cei mai importanti oameni din “11”-le de baza, portarul Dani Coman, nu va putea evolua in partida de la Atena, el fiind accidentat. Directorul general al FC Rapid, Constantin Zotta, a anuntat ca a facut tot ce trebuia pentru a putea sa-l inscrie pe portarul Edel Apoula Bete pe lista UEFA si este convins ca nigerianul va putea evolua in partida din Grecia. “Am facut toate demersurile la UEFA pentru a-l inscrie pe Edel. De asemenea, am trimis faxurile necesare la FRF, la LPF si nu cred ca vom intimpina probleme pentru ca noi am actionat in conformitate cu regulamentele dupa care se desfasoara actuala editie a Cupei UEFA”, a declarat Zotta. Regulamentul forului european permite unei echipe ca, in cazul in care are un singur portar valid, sa mai inscrie o rezerva. Pentru partida cu Panathinaikos, Rapidul nu va putea conta nici pe serviciile atacantului Ionut Mazilu, iar Lucian Burdujan are sanse minime sa fie recuperat pina la ora jocului. De asemenea, fundasul Vasile Maftei si mijlocasul Costin Lazar nu sint refacuti in totalitate, insa se asteapta sa joace in duelul de la Atena. “Vom intilni o echipa de traditie a fotbalului elen, iar noi trebuie sa cistigam pentru a nu mai depinde de celelalte rezultate. Eu mai am ceva dureri, dar sper ca pina in ziua meciului sa fiu apt suta la suta”, a declarat capitanul giulestenilor, Vasile Maftei. Fostul jucator al Sportului Studentesc, Costin Lazar, este convins ca doar victoria ar mai putea duce pe Rapid in “primavara europeana”, iar fanatismul suporterilor greci nu trebuie sa-i sperie pe giulesteni. “Nu trebuie sa ne sperie atmosfera de acolo, pentru ca nu suporterii intra in teren. Oricum, pe noi doar victoria ne poate duce mai departe. Sper sa putem sa facem diferenta in teren”, a declarat Costin Lazar.

“Ciinii rosii” pregatesc sarbatoarea calificarii

 Un eventual triumf ar fi echivalent cu prima calificare in primavara europeana al “alb-rosilor” din ultimii 17 ani, ultima performanta similara inregistrindu-se in sezonul 1989/1990, cind Rednic si coechipierii sai reuseau accederea in semifinalele Cupei Cupelor, de unde erau eliminati de Anderlecht Bruxelles. Tehnicianul Mircea Rednic nu se va putea baza pe serviciile jucatorilor Ze Kalanga, nerefacut dupa o accidentare mai veche, si Iulian Tames, mijlocasul incepind alergarile abia in urma cu doua zile. Fata de partida de la Bruges insa, vor reveni in echipa Moti si Margaritescu, acestia fiind suspendati pentru partida din Belgia din cauza cartonaselor rosii primite in primul meci, cel cu Besiktas. Staff-ul medical al lui Dinamo spera sa-l recupereze si pe Adrian Cristea pina la ora intilnirii, sansele coautorului golului de la Bruges sa evolueze in aceasta seara fiind destul de mari, chiar daca va incepe partida ca rezerva. Antrenorul Mircea Rednic a declarat ca va pregati acest meci pentru a obtine o noua victorie, nedorind sa riste calificarea pe o tactica defensiva: “Daca ne multumim cu un egal, s-ar putea sa pierdem meciul. Le vom pregati la victorie, ca si pe celelalte”. Declaratia tehnicianul are si asentimentul lui Danciulescu, atacantul dorindu-si ca Dinamo sa fie calificata dupa partida din aceasta seara: “Noi jucam orice meci la victorie. Vom face tot posibilul sa ne calificam din aceasta partida”. Cea mai mare nemultumire a jucatorilor, antrenorilor si a conducatorilor lui Dinamo este insa faptul ca arena din Soseaua “Stefan cel Mare” nu se umple la partidele liderului decit rareori, in ciuda faptului ca Niculescu&comp. nu au rival, practic, in intrecerea interna. In ultimele zile, jucatorii si oficialii “alb-rosilor” nu au pierdut nicio ocazie de a face apeluri aproape disperate pentru a chema suporterii la stadion in aceasta seara, Mircea Rednic declarind: “Sper sa vina cit mai multi suporteri, pentru ca avem nevoie de sprijinul lor. Imi doresc sa fie stadionul plin. Intilnim o echipa foarte puternica, intr-o forma foarte buna si ne-ar fi mult mai greu sa ne calificam daca nu i-am avea alaturi pe fani”. De cealalta parte, Bayer Leverkusen vine extrem de motivata in “Groapa”, orice alt rezultat decit victoria putind sa-i indeparteze pe nemti de saisprezecimi. Chiar daca nu se afla intr-o forma deosebita in campionat, Bayer va fi cu siguranta foarte motivata in aceasta seara, fapt anuntat si de presedintele germanilor, Wolfgang Holzhauser: “Va fi important pentru noi sa obtinem cele trei puncte, mai ales ca sintem in lupta directa cu Romania pentru coeficientii UEFA. Nu ne vom multumi cu un rezultat de egalitate”. Dinamo a mai jucat doar de trei ori in compania unor echipe germane, cu FC Koln (‘74-’75), Eintracht Frankfurt (‘79-’80) si Hamburg (‘83-’84), nereusind calificarea decit in fata ultimei formatii, dupa o dubla memorabila: 3-0 la Bucuresti, 2-3 in Germania. Meciul Dinamo Bucuresti - Bayer Leverkusen, care va incepe la ora 21:45, fiind transmis in direct de TVR1, va fi arbitrat de o brigada din Portugalia, avandu-l la centru pe Joao Ferreira, ajutat la cele doua linii de compatriotii sai, Jose Ramalho si Sergio Lacroix. Masurile de securitate vor fi asigurate de aproximativ 200 de jandarmi. La aceasta partida va asista si fosta glorie a celor doua cluburi, Ionut Lupescu, care-l va avea invitat pe fostul sau antrenor din Germania, Reiner Calmund, tehncianul care a dus-o pe Leverkusen din Liga a III-a germana pina in Liga Campionilor.

Mona Musca revine la vechile iubiri

 Initiatorul platformei liberale, Theodor Stolojan, aduna in jurul sau ceea ce refuza presedintele PNL, Calin Popescu Tariceanu. Un exemplu in acest sens este Mona Musca, cea mai noua achizitie a platformistilor. Desi era cunoscuta simpatia reciproca dintre deputatul exclus din PNL din cauza unui angajament de colaborare cu Securitatea si initiatorii platformei, Mona Musca a anuntat abia ieri ca nu se mai poate tine departe de proiectul “disidentilor” si ca li se alatura. De cealalta parte, liberalii din tabara lui Tariceanu au gasit naturala graba Monei Musca de a deveni o platformista. Mona Musca s-a razgindit si nu mai asteapta sa-si reabiliteze numele dupa un eventual verdict favorabil primit din partea Justitiei in procesul cu Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). In schimb, fostul deputat PNL a trecut repede peste socul de a fi exclus din partid pe baza angajamentului semnat cu Securitatea si s-a declarat nerabdatoare de a se alatura platformistilor. Asta in conditiile in care Mona Musca s-a tinut departe de proiectele grupului de initiatori ai platformei, de teama sa nu “murdareasca” viziunea de unificare a fortelor de dreapta cu eticheta ei de colaboratoare cu Securitatea. Dar acum ca liberalii ramasi fideli lui Calin Popescu Tariceanu i-au etichetat pe simpatizantii lui Theodor Stolojan ca fiind “frustrati” deoarece nu au obtinut functii de conducere sau recunostinta din partea actualilor lideri PNL, Mona Musca a dat deoparte retinerile. Dovezi de dragoste de la “disidenti” Mona Musca a recunoscut motivul pentru care a lasat garda jos si a trecut de partea platformistilor inainte de a primi un verdict in cazul contestatiei inaintate in justitie privind verdictul CNSAS: liberalii semnatari ai platformei i-au declarat in nenumarate rinduri simpatia si increderea lor. “Este foarte important pentru mine ca oamenii ma doresc in interior, iar ce s-a intimplat in ultima vreme la Sibiu sau la Arad este elocvent”, a sustinut Musca. Deputatul si-a amintit de manifestarile desfasurate weekend-ul trecut, cind liberalii strinsi pentru lansarea platformei la Sibiu si la Arad au sustinut ca “o iubesc pe Mona” si ca “o doresc printre ei”. Inainte de a primi excluderea din PNL, Mona Musca s-a alaturat celor doi fosti lideri liberali, Theodor Stolojan si Valeriu Stoica, impreuna constituind “trio-ul disident” care a lansat apelul la unitatea PNL. “Colegii mei au fost convingatori si cred ca demersul nostru va avea succes”, a apreciat Musca eforturile platformistilor de la prima lansare a platformei si pina acum. Desi abia acum si-a anuntat oficial aderarea la proiectul Stoica-Stolojan, Mona Musca a fost mentionata la fiecare lansare in teritoriu a platformei, ba chiar a participat la intilnirile platformistilor cu Grupul pentru unitatea PNL, condus de fostul ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur. Iar luni seara, dupa o astel de intilnire intre simpatizantii platformei, Stolojan a invitat-o public pe Mona Musca sa li se alature la actiunile viitoare. PNL se uita in jos la platformisti... ... dar nu de la o inaltime prea mare. Asa cum deputatul Ioan Ghise s-a razgindit dupa ce a fost reprimit in PNL si a anuntat ca se dezice de platforma lui Stolojan, la fel ar putea face si ceilalti liberali care au trecut cu greu printre “disidenti”. Pe acestia a mizat vicepresedintele PNL, Teodor Melescanu, cind a relansat apelul la dialog catre gruparea lui Stolojan, in ciuda declaratiilor aspre relansate de acesta la adresa conducerii formatiunii. “Constat insa cu regret ca deschiderea aratata de PNL este respinsa constant si ca stabilitatea Aliantei D.A. si a Guvernului sint permanent amenintate. Cu toate acestea, nu pot crede ca vreun parlamentar ales pe listele Aliantei si care a luptat impotriva PSD, sa-si afirme disponibilitatea de a vota alaturi de PSD”, a indemnat Melescanu la echilibru din partea platformistilor, potrivit unui comunicat de presa. Insinuarile vicepresedintelui liberal l-au vizat in special pe Gheorghe Flutur, pe care Melescanu l-a laudat pentru ca a primit cele mai multe critici din partea PSD.

Ion Iliescu ramine singurul candidat la postul de mentor al PSD

Desi s-a zvonit ca fostul lider al PSD ar vrea sa-i faca o surpriza lui Mircea Geoana, zis si “Prostanacul” si sa candideze impotriva sa la congresul din 10 decembrie, surse din interiorul PSD infirma aceasta varianta. Iliescu are insa alte planuri pentru colegii sai. “Regatul PSD pentru un presedinte” pare a fi expresia care sa ilustreze cel mai bine situatia ingrata in care au ajuns social-democratii la jumatatea mandatului. Doi ani de opozitie nu au fost marcati de cresteri in sondaje, secretarul general al PSD, Miron Mitrea, confirmind ca partidul este departe de gloria de alta data si sta constant undeva sub 28%. In plus, Mircea Geoana care a promis ca va duce PSD intr-o “era noua” a esuat lamentabil, drept dovada stind tocmai procentul la care facea referire Mitrea, dar si faptul ca partidul nu a reusit nici dupa aproape doi ani sa iasa din asa-zisa perioada de reformare. Ca si la congresul precedent, subiectul Ion Iliescu este vrind nevrind pe buzele tuturor. In conditiile in care mai toti liderii importanti din teritoriu si-au anuntat sustinerea in continuare pentru Mircea Geoana, posibilitatea ca Ion Iliescu sa intre in competitie cu presedintele PSD da fiori reci pe spinarea gruparilor din jurul acestuia. Si problema nu ar fi atit candidatura la cea mai inalta functie din partid, pentru ca Iliescu nu a dat semne ca isi doreste acest lucru, fapt confirmat si de Miron, cit influenta pe care fostul sef de stat inca o are in partid si care ar putea strica apele celor vizati pentru posturile de conducere. Prin urmare, s-a hotarit o solutie de avarie si anume infiintarea unui consiliu al presedintilor, oficial pentru a reuni liderii din toate judetele sub conducerea inteleptului partidului, Ion Iliescu, iar neoficial special pentru a i se da o ocupatie care sa nu para pur decorativa si care sa il convinga pe Iliescu sa renunte la intentia de a-si pune proprii oameni in functii cheie.   Vicepresedintii sint mai importanti Surse din interiorul PSD ne-au precizat ca la nivelul conducerii partidelor, dar si in filiale nu exista o ingrijorare atit de mare pentru sefia partidului, cit pentru posturile de vicepresedinte. Daca se va merge pe euroregiuni si domenii, iar vicepresedintii nu vor fi alesi pe lista, ci de plenul congresului, atunci echipa pe care o promoveaza Geoana ar putea avea niscaiva probleme, cum ar fi preferintele delegatilor la congres si faptul ca nu vor exista camere de filmat in cabina de vot. Cert este insa ca regulile jocului au fost facute special pentru a se face o prima selectie intre candidati. Astfel, doar presedintii de filiale judetene pot candida pentru un post de vice pe euroregiune, asa ca batalia se va da in provincie mai mult decit la Bucuresti. Bataie pentru locul lui Mitrea Surse din interiorul partidului ne-au mai precizat ca frontul bataliei dintre Mircea Geoana si Ion Iliescu s-a mutat la functia de secretar general al partidului. Desi structura vicepresedintilor este extrem de stufoasa, rolul secretarului general este extrem de important, acesta tinind “legatura cu masele”. Si aici tinteste Iliescu, se pare. Prin urmare, in timp ce Miron Mitrea si-a anuntat intentia de a-si reinnoi mandatul, aceleasi surse sutin ca fostul presedinte al partidului il va arunca in lupta pe senatorul Serban Nicolae. Prin urmare, interesat mai mult sa ramina mentorul, inteleptul partidului, umbra din spatele conducerii oficiale, Iliescu s-ar putea sa accepte “onoarea” oferita de Geoana ca armistitiu. In plus, actualul sef al social-democratilor ar fi preferat de grupurile din interiorul partidului pentru ca “este usor de manevrat”. De altfel, lideri din mai multe filiale judetene din tara, printre care Suceava, Hunedoara, Iasi sau Maramures si-au exprimat sprijinul pentru ca Iliescu sa fie presedinte de onoare al PSD, in timp ce Bistrita Nasaud si Mures considera ca Iliescu nu ar trebui sub nici o forma sa candideze impotriva lui Mircea Geoana. Nu este deloc de neglijat, insa Adrian Nastase, caruia se pare ca toti pesedistii i-au trintit usa in nas, dar care beneficiaza inca de o sustinere importanta in teritoriu. Surse din partid au confirmat de altfel ca fostul presedinte al PSD nu are de gind sa stea pe margine si le pregateste o surpriza deloc placuta “prietenilor sai”.

50% dintre romance nu folosesc nicio metoda contraceptiva

 Aproape 50% dintre femeile din Romania nu folosesc nicio metoda contraceptiva. Aceasta este concluzia unui studiu elaborat de reprezentanti ai Societatii de Educatie Contraceptiva si Sexuala (SECS) care a avut ca scop determinarea preferintelor romancelor in privinta metodelor de contraceptie. Realizat pe un esantion reprezentativ de 1035 de femei, cu virste cuprinse intre 19 si 49 de ani, studiul a scos la iveala faptul ca peste 66% dintre cele chestionate considera ca nu au nevoie de contraceptie si foarte putine, 23% afirma ca nu se protejeaza din dorinta de a ramine insarcinate. Aproape 60% dintre femeile care sustin ca nu necesita folosirea contraceptiei declara ca folosesc totusi metodele naturale de prevenire a unei sarcini nedorite si doar 27% dintre ele spun ca nu recurg la contraceptie din motive de infertilitate. “Contraceptia nu este o problema a medicilor ci este in special a femeilor cit si a barbatilor, iar in Romania, nivelul utilizarii metodelor de contraceptie moderne este cu mult sub cel din tarile vestice”, a declarat directorul executiv SECS, dr. Borbala Koo. Printre metodele de prevenire a unei sarcini nedorite, cele mai apreciate in spatiul romanesc sint, in aceeasi masura prezervativele si contraceptivele orale. Potrivit studiului, prezervativele prind mai bine la persoanele tinere, cu virste cuprinse intre 15 si 29 de ani, in timp ce contraceptia orala este folosita cu precadere de femeile de peste 25 de ani. “In adolescenta folosesti contraceptivele orale pentru a rezolva problemele tenului sau dereglarile hormonale, in primii ani ai vietii sexuale te protejezi cu prezervativ, fiindca nu ai o relatie stabila, iar in perioada de maturitate sexuala revii la pilule”, a explicat psihologul Aurora Liiceanu. Datele obtinute in urma studiului arata ca partenerul de viata are o mare influenta in alegerea metodei contraceptive, 66% dintre femeile chestionate declarind ca tin cont de parerea acestuia. Pe de alata parte, majoritatea femeilor au afirmat ca partenerii de viata prefera contraceptia orala in schimbul prezervativului.

Nicolaescu, acuzat de deturnare de fonduri in interes personal

 Cu aproape o luna inainte sa fie lansat “Programul national de evaluare a starii de sanatate a populatiei”, ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, este acuzat ca intentioneaza sa se foloseasca de actiunea respectiva pentru a deturna fonduri in interes personal. Cel care a formulat acuzatiile este nimeni altul decit fostul ministru al sanatatii, Ovidiu Brinzan, care sustine ca “se pregateste o imensa deturnare de fonduri in interesul personal al lui Nicolaescu” prin intermediul scrisorilor catre populatie. Acesta este de parere ca Ministerul Sanatatii va cheltui suma de 60 de milioane de euro doar pentru a intocmi si trimite romanilor scrisori prin care ii informeaza despre oportunitatea controlului medical gratuit. “Domnul Brinzan vorbeste multe si foarte multe dar este un politician amator. Totul se face transparent, iar afirmatiile acestea au rolul de a induce in eroare opinia publica”, ne-a declarat Eugen Nicolaescu. In ce priveste controversata scrisoare, ministrul a precizat ca are doua roluri. “In primul rind contine toate informatiile cu privire la etapele de desfasurare ale programului dar si un talon pe care fiecare cetatean il prezinta la medicul de familie. Doar pe baza acestuia, medicii vor putea sa deconteze cheltuielile pentru consultatii”, sustine ministrul. Daca alocarea a 60 de milioane de euro pentru scrisori are o oarecare acoperire practica, nu acelasi lucru se poate spune si despre intentia ministrului de a dota fiecare medic de familie cu cite un laptop. “Dorim sa reducem birocratia si sa ajutam medicii care fac consultatii pe teren sa isi inregistreze datele mult mai usor”, este explicatia ministrului. Avind in vedere ca medicii “se dau in vint” dupa consultatiile la domiciliu, acestea fiind aproape inexistente, se pune intrebarea care este rostul acestei investitii. O alta acuza a ex-ministrului este aceea ca examenul de ocupare a posturilor de manageri de spitale este o “mare farsa”, deoarece s-a vrut doar schimbarea din functie a directorilor care nu aveau “carnet portocaliu”. “Este cea mai josnica abordare, examenul a fost corect si exigent, iar rezultatele sint doar intimplatoare”, a  conchis Nicolaescu.

PROGRAMUL MANIFESTARILOR ORGANIZATE CU OCAZIA ZILEI NATIONALE A ROMAANIEI, 1 DECEMBRIE 2006

 MIERCURI, 29 NOIEMBRIE 2006 10.00 Teatru pentru copii - Teatrul de Papusi "Prichindel" 12.00 Expozitia "Istoria tehnicii militare în miniatura" - Muzeul National al Unirii 17.00 Scriitorii si cartile Unirii - Cenaclul Bibliotecii Judetene "Lucian Blaga" - Centrul de zi pentru vârstnici 18.00 Spectacolul de folclor "Cânt si joc pentru Unire" - Casa de Cultura a Studentilor 19.00 Spectacolul artistic "Zi de Sarbatoare" - Colegiul Militar Liceal "Mihai Viteazul" Alba Iulia 19.00 Teatrul "Constantin Tanase" Bucuresti - "MAMA BOEMA" (Stela Popescu, Alexandru Arsinel, Cristina Stamate, Gabriel Dorobantu, etc.) - Casa de Cultura a Sindicatelor 22.00 Recital extraordinar Anna Lesko - PUB 13 JOI, 30 NOIEMBRIE 2006 n Inaugurarea Portilor restaurate ale Cetatii Medievale Alba Iulia 09.30 Expozitie documentara dedicata împlinirii a 88 de ani de la Marea Unire - Sala Unirii 10.00 Teatru pentru copii - Teatrul de Papusi "Prichindel" 10.00 Expozitie de fotografie "Ima-ginea imaginii" - Casa de Cultura a Sindicatelor 10.00 Simpozionul "Unirea - Natiunea a facut-o!" - Liceul de Muzica si Arte Plastice 12.00 Expozitie dedicata Zilei Internationale de Solidaritate cu Persoanele cu Handicap, organizata de DGASPC Alba - Cercul Militar Alba 13.00 Simpozion stiintific dedicat Zilei Nationale a României - Colegiul National "Horea, Closca si Crisan" Alba Iulia 13.00 Concert de muzica clasica sustinut de orchestra si corul Liceului de Muzica din Cluj-Napoca - Casa de Cultura a Studentilor 15.00 Cafenea literara. Colocviile "Discobolul" - Casa Scriitorilor Alba Iulia 15.00 Jubileu "Casa de cultura a Sindicatelor din Alba Iulia - 30 de ani de existenta". Expozitia de afise si imagini a celor zece case de cultura participante. Lansarea unei carti aniversare - Casa de Cultura a Sindicatelor 16.00 Uniunea Artistilor Plastici - Salonul Anual al Filialei Alba - Galeriile de Arta UAP 17.00 Scriitorii si cartile Unirii - Cenaclul Bibliotecii Judetene "Lucian Blaga" 17.30 "Ambasadorii Unirii" - Primirea de catre oficialitati a delegatiilor de elevi din toata tara - Sala Unirii 18.30 Spectacol organizat de Inspectoratul scolar al Judetului Alba si Palatul Copiilor din Alba Iulia - Casa de Cultura a Studentilor 19.00 Teatrul National de Opereta "Ion Dacian" Bucuresti - "VOIEVODUL TIGANILOR", de Johann Strauss -- Casa de Cultura a Sindicatelor 20.00 Proiectie de film - Seara filmului românesc - Casa de Cultura a Studentilor 21.00 Deschiderea oficiala a celei de-a noua editii a Festivalului "Unitate si Prietenie" al Organizatiei Nationale "Cercetasii României" - santurile Cetatii 21.00 Deschiderea Centrului National de Presa - Hotel Cetate VINERI, 1 DECEMBRIE 2006 09.00 Depuneri de jerbe si coroane din partea oficialitatilor la statuile lui I.C. Bratianu, Iuliu Maniu si Mihai Viteazul 11.00 Primirea soliilor din Târgoviste si Suceava, Cetatile de Scaun ale Unirii - Sala Unirii 12.00 TE DEUM 12.30 Defilarea Garzii de onoare a Colegiului Militar Liceal "Mihai Viteazul" Alba Iulia si a Garzii de onoare a "Traseului celor trei fortificatii" - Catedrala Reîntregirii 14.00 Spectacol de muzica populara dedicat Zilei Nationale a României, organizat de Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Alba: Nicolae Furdui Iancu, Maria si Tudor, Ioan Bocsa, Ionut Fulea, Floarea Calota, Dumitru Farcas, Mioara Velicu, Angela Rusu, Reta Rus, Leontina Farcas, Nineta Popa, Marinela Baba, etc. - Parcul Unirii, lânga Hotel Cetate 18.00 Recitaluri Propaganda si Instinct. Prezinta Daniel Buzdugan - Parcul Unirii, lânga Hotel Cetate 19.00 FOC DE ARTIFICII 19.15 Recitaluri Trident, DJ Project, Parlament, Desperado, Compact, Sistem. Prezinta Daniel Buzdugan - Parcul Unirii, lânga Hotel Cetate 20.00 Recital extraordinal Tudor Gheorghe - Casa de Cultura a Sindicatelor SÂMBATA, 2 DECEMBRIE 2006 09.00 Congresul Spiritualitatii Românesti - Casa de Cultura a Sindicatelor 09.00 Cupa Unirii la sah - Primaria Municipiului Alba Iulia 10.00 Proiectie de film pentru copii - Casa de Cultura a Studentilor 11.00 Simpozion stiintific dedicat Zilei Nationale a României - Colegiul National "Horea, Closca si Crisan" Alba Iulia 17.00 Concert extraordinar de co-linde - Ioan Bocsa si Ansamblul traditional "Icoane" - Sala Unirii 18.00 Spectacol de dans contemporan - Casa de Cultura a Studentilor 19.00 Teatrul "Nottara" Bucuresti - "SARBATORI FERICITE!" de Jean Poiret (Ion Dichiseanu, Diana Lupescu, Victoria Cocias, Crenguta Hariton, Anda Caropol, etc.) - Casa de Cultura a Sindicatelor 22.00 Recital extraordinar Bere Gratis - PUB 13 DUMINICa, 3 DECEMBRIE 2006 09.00 Congresul Spiritualitatii Românesti - Casa de Cultura a Sindicatelor 10.00 Proiectie de film pentru copii - Casa de Cultura a Studentilor 17.00 Spectacol "Dance to Sunrise" - Casa de Cultura a Studentilor 17.00 Spectacol dedicat persoanelor cu dizabilitati, organizat cu ocazia Zilei Internationale de Solidaritate cu Persoanele cu Handicap. În program: Leontina Farcas, Marinela Baba, Alexandru Pârgaru, Corul de copii Theotokos, etc. - Cercul Militar Alba 19.00 Lansarea în premiera mondiala a filmului "VÂNATOAREA" (cu Stefan Iordache, Gheorghe Dinica, Mitica Popescu, Mircea Diaconu, Horatiu Malaiele, Dorel Visan, Mircea Albulescu, Monica Davidescu), scenariul si regia Serban Marinescu, inspirat de "Ciocoii noi cu bodyguard" de Dinu Sararu - Casa de Cultura a Sindicatelor 22.00 Recital extraordinar Directia 5 - PUB 13 LUNI, 4 DECEMBRIE 2006 19.00 Spectacolul-campanie "Fii independent! Nu dependent!", organizat în parteneriat cu Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Alba, Asociatia "Pelerinii Iubirii" Alba Iulia si Inspectoratul scolar al Judetului Alba. Recital extraordinar SIMPLU - Casa de Cultura a Sindicatelor

Parcuri periculoase pentru copii

  Lasind la o parte faptul ca cei mici nu au unde sa isi petreaca timpul, marea problema este faptul ca aceste locatii reprezinta un real pericol pentru copii. Asta, deoarece, de la inaugurare si pina in prezent, locurile de joaca s-au degradat intr-un asemenea hal, incit pot pune in pericol viata celor mici. Mai ingrijorator este faptul ca toata lumea asteapta se fie luate masuri, insa nimeni nu o face. Primaria municipiului a alocat fonduri si s-a ocupat direct sau indirect de amenajare, societatile autorizate s-au ocupat de constructia efectiva, iar copiii le folosesc. Cine anume ar trebui insa sa le repare ? Intrebare ramasa pina la aceasta ora fara raspuns, desi solutia pare a fi la indemina tuturor. Lansam pe aceasta cale un semnal catre toti cei care ar putea rezolva situatia, sa actioneze inainte sa se intimple vreun lucru nedorit. Situatie Municipiul Alba Iulia a fost unul dintre primele si putinele din tara care a dispus de parcuri de joaca pentru copii la standarde de siguranta normale. Au fost achizitionate banci, balansoare, topogane si tot felul de alte instalatii specifice, toate conforme cu cerintele in domeniu. Eforturile comune ale primariei, organizatiilor nonguvernamentale sau oamenilor de bine au fost incununate de succes, astfel ca municipiul nostru a fost dotat in urma cu ceva timp cu spatii destinate celor mici. De atunci insa, timpul, dar mai ales nesimtirea si inconstienta, le-a deteriorat pe toate, iar la aceasta ora, parintii prefera sa isi tina copii in fata blocului sau prin curtea scolii, decit sa ii duca intr-un astfel de parc. Practic, tot ceea ce dadea in trecut siguranta acestor locatii, a devenit acum un real pericol pentru cei mici. Scinduri rupte in partea de sus a topoganelor, banci smulse din pamint, din care au mai ramas citeva fiare ascutite, balansoare care se clatina cu totul si garduri rupte cu sirme ruginite si amenintatoare; cam asa arata parcurile de joaca la aceasta ora. Asta, in cel mai bun caz, pentru ca de multe ori, zona este impinzita de hirtii si sticle de plastic, mai rau ca un tomberon, iar animalele de companie folosesc nisipul pentru a-si ascunde “nevoile cu mot”. Nepasare Situatia ar putea fi acceptabila in masura in care cineva le-ar putea explica celor mici de ce nu au voie la joaca. Cum asta este de domeniul fantasticului, am incercat sa gasim solutia. Pe de o parte, primaria municipiului nu mai are responsabilitati, deoarece parcurile au fost odata amenajate si dispuse in zone de cartiere, astfel incit sa fie accesibile. Societatile care le-au montat si-au facut treaba pentru care au fost platite si atit. Ramin, in schimb, albaiulienii de rind, cei ai caror copii se joaca aici si la al caror geam se afla aceste amenajari. Desi refuza sa inteleaga, in cel mai pur stil romanesc, ca situatia ar trebui sa ii ingrijoreze, multi dintre cei interesati direct asteapta “sa vina primarul sa repare parcul”. Este ingrijorator ca aceasta nepasare ar putea sa coste destul de scump, si nu atit administratia si pe cei in cauza, cit pe cei mici. Exemplu In urma cu citeva saptamini, o mina de copii din apropierea unui astfel de parc, au hotarit sa ia atitudine. S-au trezit dis de dimineata, s-au inarmat cu saci de plastic, greble, maturi si lopeti si au trecut la fapte. In numai citeva ore, au curatar parcul lor de joaca, transformindu-l intr-o locatie atragatoare. De aici inainte, insa, micutii au avut parte numai de deziluzii, invatind parca, inainte de vreme, cum e in viata celor mari. Cei citiva adulti aflati prin preajma au refuzat sa le acorde un mic ajutor pentru cirpirea balansoarelor; nimeni “nu a avut” doua bucati de lemn care ar fi rezolvat problema topoganului; nu s-a gasit nici macar o bucata de sirma pentru ancorarea unei bare de metal ce ameninta sa cada peste cineva. Pentru ca “tortul sa aiba si cireasa” copii s-au vazut nevoiti sa care singuri cei citiva saci de gunoi strinsi. Nu a fost insa vorba de citiva metri, care ii despateau de pubela, deoarece au fost luati la rost de vecinii care “isi platesc gunoiul”, asa ca sacii au ajuns la distanta de doua cartiere, unde cei mici au gasit masina menajera. Paradoxal, copii au platit cantitatea de gunoi din banii de buzunar. Totul a fost insa in zadar, pentru ca, atunci  cind s-au intors sa se bucure de munca lor, cei mici au gasit in parcul de joaca citiva dulai “de rasa”, care alergau in voie dupa sticle de plastic, aduse de stapini pentru distractia patrupedelor. La plecare, animalele (a se face diferenta dintre stapini si ciini) au lasat in urma gramajoare urit mirositoare. In loc de concluzie... In rindurile ce urmeaza o sa expun pozitia personala, in calitate parinte, albaiulian si jurnalist, o parere pentru care astept sa fiu criticat, daca asta va schimba situatia prezentata mai sus. In primul rind, ar trebui ca, indiferent de patura sociala din care fac parte, parintii sa ia atitudine si sa treaca la reamenajarea parcurilor de joaca pentru cei mici. Pentru ca actiunea sa nu fie sortita esecului, administratia locala ar putea fi solicitata pentru implicare. Nu doar materiala, dar si de alta natura, astfel incit munca albaiulienilor sa nu fie distrusa in numai citeva zile. In fine, organizatiile nonguvernamentale ar trebui sa ia, de asemenea, atitudine, si sa fie pornita o ampla campanie in sprijinul acestei idei, atit in plan informativ cit si practic. Cum insa ne aflam intr-o perioada de sarbatoare, iar in gradina proprie este mai greu sa privim, ma astept ca aceste rinduri sa fie doar o pierdere de timp si bani. Sau poate...

Scormonitorul

• S-a marit taxa de protectie! In Consiliul judetean Alba. Ieri am aflat ca, pe holurile institutiei mai sus amintite, viceliderului de sindicat Lucian Docea i se spune “Il Padrino”. Adica, un fel de “Tatucul”. Si, intrucit poreclele italienesti merita un context adecvat, sindicalistii au decis sa numeasca contributia sindicala lunara “taxa de protectie”. Responsabil pentru marirea taxei de protectie este, evident, “Il Padrino” Docea. Auzind gluma, sindicalistii din Prefectura nu au vrut sa se lase mai prejos, si puneau la cale sa majoreze si la ei “taxa de protectie”. Singura lor dilema consta in faptul, exprimat dealtfel, ca institutia lor e condusa de catre un individ pe care un coleg de breasla l-a supranumit, in paginile ziarului la care lucreaza, “Corado Catani”. Adica un fel de nene care se face ca se lupta cu mafiotii. Si nu prea “bate” sa maresti taxa de protectie intr-o institutie condusa de ditamai luptatorul impotriva mafiei. Mai baieti, de ce nu-l imprumutati citeva zile pe “Ii Padrino” Docea, sa vedeti ce inventiv e… Atit de inventiv incit, daca-l inchizi intr-o cutie etansa cu doua bile de rulment, una o strica si pe cealalta o declara furata. Capone era mic copil…  • A fost si deschiderea Serbarilor Unirii. A fost si o expozitie de produse culinare, specifice mai multor zone din judetul nostru. Au fost si oficialitati. Alai. Mai la coada alaiului, prefectul Covaciu si subprefectul Ladany. Care, pofticiosi din fire, s-au infruptat din toate cele. Degeaba se anuntase ca expozitia e numai pentru ochi, nu si pentru burtici domnesti. Asa ca, la capatul standurilor, cei doi erau deja satui. Burticile (vedeti ce elegant ne exprimam?), pline de puteai strivi purecii cu unghia pe ele. Daca ar fi avut… Pureci, ca unghii au.  • Si pentru ca veni vorba, nenea prefect Covaciu, nu faceti un pustiu de bine sa ne achitati ceea ce ati comandat? Nu de alta, dar ati consumat spatiu publicitar in ziarul nostru, spatiu pe care nu l-ati platit. Desi au trecut mai bine de doua luni de cind l-ati comandat. Sa nu va prinda Revelionul cu datorii… Acest text va fi considerat pamflet 

Miliardarii Londrei

Capitala britanica atrage mai multi miliardari decit orice alt oras al lumii. Este concluzia expertilor prestigioasei publicatii “Forbes”. E adevarat, miliardari sint si la New York (34), la San Frascisco (20) sau Moscova (20), dar Londra a devenit noua casa pentru multi din cei mai bogati oameni ai Planetei. Nicaieri pe Terra nu traiesc atit de multi miliardari - straini ca in orasul de pe Tamisa. Sunt 23. Dar numai 12 sint cetateni britanici. Ceilalti au venit din alte state, dar prefera sa locuiasca si sa lucreze la Londra si nu la ei acasa. Pe primul loc se afla indianul Lakshmi Mittal, “mogulul indian al otelului”, potrivit “Forbes”, a carui avere a fost evaluata la 23,5 miliarde dolari. El este urmat de patronul clubului de fotbal Chelsea, rusul Roman Abramovici, fost proprietar al companiei petroliere Sibneft si detinator a 18,2 miliarde de dolari. Pozitia trei a revenit omului de afaceri Leonard Blavatnik, nascut in Rusia si plecat in SUA, coleg cu Mihail Fridman si posesor a numeroase active, in special energetice, atit in tara de origine, cit si in Kazahstan, Marea Britanie si Argentina. Membru al consiliului director al companiei Warner Music, “Forbes” a numarat in contul lui Blavatnik suma de 5 miliarde de dolari. Locul patru a fost atribuit olandezei Charlene de Carvolho-Heineken - fiica fondatorului imperiului berii Heineken. Dupa decesul parintelui ei, ea mostenit 25 la suta din actiunile companiei familiale, a carei conducere a fost preluata de sotul lui Charlene. Averea ei este estimata la 5 miliarde de euro. Primii britanici au intrat in lista abia pe locul cinci: David Reuben si fratele lui, Simon, s-au nascut la Bombay, dar au crescut la Londra. Averea lor comuna a fost evaluata la 3,6 miliarde de dolari. Printre alti londonezi instariti care nu sint cetateni britanici - francezul Philippe Foriel-Destezet, fondatorul agentiei Adecco, omul de afaceri sud-african Donald Gordon, alti doi indieni - Naresh Goyal, cu interese in aviatia civila, si Anil Angarwal, comert. De ce Londra? Pentru ca, se lauda jurnalistii “Forbes” ca stiu raspunsul, “spre deosebire de alte locuri din lume, Londra ofera o serie de avantaje, in primul rind de ordin fiscal. Conform legislatiei britanice, o persoana care nu are cetatenie brianica, dar petrece o mare parte din timpul sau la Londra, are dreptul sa plateasca impozit doar pe veniturile realizate in Marea Britanie. Altfel spus, avind statul de rezident, miliardarii nu sint obligati sa achite taxe pentru banii realizati in alte tari. O prevedere de care se folosesc, potrivit “Forbes”, circa 100.000 de straini, multi multimilionari. Alta atractie a Londrei este luxul - inclusiv in privinta serviciilor. 

Britney Spears se consoleaza cu... Paris Hilton

 Cunoscuta pentru extravagantele ei, Paris a socat de multe ori fie prin scene sexy, fie prin prost-gust in materie de imbracamite sau prin scandalurile in care s-a implicat. Surse din anturajul vedetolor, citate de revista People, spun ca Paris Hilton s-a purtat cu Brit ca si cum ar fi fost... “iubitul ei”.Se pare ca Ziua Recunostintei le-a priit celor doua cintarete americane, pentru ca acestea sint de nedespartit. Noua pereche a petrecut week-endul trecut impreuna, calcind mai toate cluburile din Los Angeles seara de seara, dupa care au plecat la o sesiune de cumparaturi in Malibu, impreuna cu fiul mai mare al lui Britney, Sean Preston. Cele doua si-au dat seama cit de bine se inteleg in timpul unei petreceri de dupa American Music Awards, data de Paris Hilton la resedinta ei din West Hollywood. Seara urmatoare cele doua au fost zarite in holul unui hotel, purtind rochii cu printuri de leopard care semanau izbitor. In partea opusa a orasului fata de locul unde au fost zarite Britney si Paris, sotul cazut in dizgratie, Kevin Federline, gazduia o petrecere. O zi mai tirziu, petrecareata Paris si-a abandonat sora Nicole, dar si prietenii aflati la un night club cu pretentii pentru a se intilni cu neconsolata ei prietena. Cele doua s-au oprit la Hyde ounge inainte de a se intoarce la clubul unde se afla Nicole Hilton. De asemenea, Paris si Britney au mers la cumparaturi si s-au intilnit cu Mar-Kate si Ashley Olsen, cu care au petrecut pina tirziu in noapte.   “Paris s-a purtat tot timpul ca si cum ar fi fost iubitul lui Britney”, a declarat pentru prestigioasa revista People o sursa din anturajul lor. “I-a deschis usa de fiecare data, s-au tinut de mina si chiar si-a petrecut bratul dupa talia lui Britney. Iar Britney a acceptat fericita gesturile prietenesti ale lui Paris”, a mai spus acesta. Pe urmele nevestei Si Kevin pare a se afla pe urmele viitoarei foste consoarte. El s-a dus fuguta la Los Angeles imediat ce Britney a facut acest lucru, sub pretextul ca are de mers la lansarea unui album. De asemenea, chiar daca o saptamina mai tirziu, Kevin Federline a luat cina cu citiva prieteni in acelasi restaurant unde si Paris a dus-o la cina pe Brit si unde sotia sa i-a organizat o petrecere de ziua sa de nastere, in luna martie a acestui an. Acesta a refuzat sa raspunda intrebarilor reporterilor, insa a pozat nonsalant in fata fotografilor spunind doar “I’m good!”.

BCR extinde la 10 ani perioada de rambursare a creditelor auto

Creditul Motor Extra/Super BCR se acorda atit pentru achizitionarea de vehicule noi, din productia interna si din import, comercializate in tara de catre producatorii/dealerii autorizati cit si pentru cumpararea de vehicule rulate din productia interna si din import, de la persoane fizice/juridice romane.Creditul se acorda in lei sau valuta (euro sau dolari) suma maxima pentru achizitionarea de vehicule noi fiind de  30.000 EUR (sau echivalent RON/USD) iar pentru cele rulate de 12.000 EUR (sau echivalent RON/USD). Pentru acest tip de credit BCR nu solicita aport propriu, garanti sau ipotecarea unui imobil.Capacitatea de rambursare se determinea pe baza veniturilor lunare nete certe realizate de catre solicitant si coplatitori, daca este cazul, din salarii, pensii, venituri provenite din contracte de inchiriere, dividende, venituri realizate in strainatate, din activitati independente, din depozite si dobinzi bonificate la aceste depozite sau orice alte surse de venit dovedite prin documente legale. La evaluarea bonitatii solicitantului se va avea in vedere ca angajamentele totale de plata lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia, decurgind din contractul de credit, precum si din alte contracte de aceeasi naturea, cum ar fi alte contracte de credit, leasing, contracte de cumparare de bunuri in rate, indiferent de creditor, sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei sale. In plus fata de aceasta conditie, la acordarea creditelor, angajamentele de plata lunare decurgind din credite de consum, precum si din alte contracte de natura creditului de consum, indiferent de creditor, nu vor depasi 30% din veniturile nete ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia.

Recorduri istorice pentru Skoda

Ambitiile constructorului cehAnul 2006 este unul al recordurilor pentru Škoda Auto sub mai multe aspecte: compania a atins nivelul de masini fabricate anul trecut - 494.637 - inca de la 20 noiembrie 2006. La 22 noiembrie 2006, Škoda Auto a trecut de pragul celor 500.000 automobile produse intr-un singur an, eveniment petrecut pentru prima data in istorie. De-a lungul celor 12 luni ale anului 2006, constructorul ceh si-a propus sa vinda peste 530.000 automobile, un alt record al tuturor timpurilor in materie de productie si vinzari. In perioada ianuarie-noiembrie a acestui an, compania a inregistrat noi performante privind vinzarile in peste 20 de tari, inclusiv Germania, Franta, Elvetia, Belgia, Irlanda, Danemarca, Finlanda, Lituania, Letonia, Estonia, Spania, Grecia, Arabia Saudita, Romania, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Kazahstan, India si Taiwan. Comparativ cu aceeasi perioada din 2005, Škoda Auto si-a marit volumul livrarilor in peste 35 de tari. Automobilele Škoda sint comercializate in 90 de tari.Productie in mai multe tariPrin cei 26.000 angajati pe care ii are in prezent, Škoda Auto produce automobile in cinci tari: Republica Ceha, Bosnia-Hertegovina, India, Kazahstan si Ucraina. Cu incepere din 2007, compania va incepe sa produca masinia Škoda in China si in Rusia.Ca reactie la cererea tot mai mare din partea clientilor pentru Roomster - cel de-al patrulea model al gamei Škoda -, compania a decis introducerea unui al treilea schimb in productia acestui mic MPV la uzina din Kvasiny, cu incepere de la 22 octombrie 2006. Producatorul ceh intentioneaza sa fabrice peste 20 000 automobile Roomster pina la finalul anului 2006.Škoda Roomster a fost bine primita de clujeniŠkoda Roomster s-a lansat in Romania in urma cu aproximativ doua saptamini, la Miercurea Ciuc. Modelul exista in trei motorizari pe benzina si trei diesel. Gama de motorizari incepe cu economicul propulsor pe benzina de 1.2 litri 12V HTP cu 64 CP putere maxima si se termina cu cel mai puternic propulsor, de data aceasta un diesel de 1.9 litri TDI PD cu 105 CP putere maxima. Toate motorizarile sint echipate standard cu o transmisie manuala cu cinci rapoarte. Incepind din luna septembrie a acestui an, va fi disponibila optional o transmisie automata.„La Cluj avem, in cele doua saptamini de la lansare, un numar de sase comenzi ferme si inca vreo patru dosare in curs de definitivare. Este un debut foarte bun al modelului pe piata clujeana", declara Adrian Tudor, director de vinzari la Compexit Trading, concesionarul local Škoda.  

Newsflash

¤ Universitatea Babes-Bolyai in Parlamentul EuropeanIn premiera pentru universitatile din Romania, in perioada 21-24 noiembrie, universitatea din Cluj-Napoca a organizat o expozitie sub patronajul Vicepresedintelui Parlamentului European: Universitatea „Babes-Bolyai" - Traditie multiculturala si valori europene. La vernisaj au participat reprezentanti ai lumii academice europene, europarlamentari, euroobservatori din Romania etc.¤ Subventii in agriculturaReglementarile UE privind aplicarea Politicii Agricole Comune in noile state membre prevad acordarea in 2007 a 25% din valoarea platilor directe alocate in UE. Schema de plata unica pe suprafata consta in platirea unei sume uniforme anual, de care pot beneficia detinatorii de terenuri de peste 0,3 hectare, care indeplinesc conditiile de eligibilitate. Platile vor putea fi acordate si crescatorilor de animale, diferentele facindu-se in functie de animal si virsta acestuia.¤ Economia romaneasca creste cu 6,5%Conform Comisiei nationale de Prognoza, se pare ca in 2007 Produsul  Intern Brut va cunoaste o crestere semnificativa, asteptindu-se ca majorarea volumului de activitate sa contribuie la o crestere economica de 6,5%. Cistigul salarial mediu brut prognozat pentru 2007 va atinge nivelul de 1.270, mai mare cu 12,6% fata de anul 2006.¤ Schimbari pentru romii din Romania?Minority Watch, cu sediul la Londra, sugereaza ca, o data cu aderarea la UE, Romania si Bulgaria ar trebui sa utilizeze o parte din fondurile pentru dezvoltarea regionala, pentru a imbunatati viata romilor. Romania trebuie sa faca un efort sustinut pentru a-si rezolva problemele din sectorul social, tinind cont ca romii reprezinta 2,5% din populatia tarii, iar 74% dintre ei traiesc in saracie.

Bundesrat-ul a ratificat cu unanimitate de voturi Tratatul de aderare a Romaniei la UE

Prezenta la dezbaterile din forul legislativ german, Anca Boagiu, ministrul Integrarii, a apreciat ca votul „consacra pozitia tarii noastre in marea familie europeana". Romania devine astfel membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, in perioada in care presedintia este detinuta chiar de Germania. Procesul de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana s-a incheiat, la nivelul parlamentelor nationale ale celor 25 de state membre, o data cu aprobarea lui in unanimitate de catre Camera Superioara a parlamentului german, Bundesrat. Toate cele 16 landuri germane reprezentate in Bundesrat au votat in favoarea proiectului de lege privind ratificarea Tratatului. Acesta a fost aprobat anterior, la 26 octombrie, si de catre Camera Inferioara (Bundestag) a Parlamentului german. Sedinta a fost deschisa de Harald Wolf, ministrul Economiei, Muncii si Transportului din landul Saxonia Inferioara, care a declarat ca cele doua tari se intorc, astfel, „aproape integral in sinul Europei", o intoarcere nu lipsita de controverse, mai ales din cauza problemelor din justitie si a coruptiei. Ministrul a subliniat, insa, ca votul din Bundesrat reprezinta un avans de incredere acordat de Europa acestor tari, iar ele „trebuie primite cu bratele deschise". Ministrul din partea Uniunii Crestin-Democrate (CDU) pentru Afaceri Europene al landului Baden-Wuerttemberg, Willi Staechele, a vorbit despre un moment istoric si a invitat la respect fata de de realizarile pline de eforturi extrem de mari din partea celor doua tari. El a aratat totodata ca prin aceasta aderare Germania are de cistigat o data cu intrarea pe piata comuna a 30 de milioane de noi consumatori. La rindul sau, ministrul de stat pentru afaceri europene al landului Bavaria, Emilia Mueller, din partea Uniunii Crestin Sociale (CSU), a aratat ca Bavaria aproba aderarea Romaniei si Bulgariei si a tinut sa adauge ca solicitarea de aplicare de la 1 ianuarie a unor masuri de protectie, cerute de politicieni din cadrul landului si ai CDU, are menirea de a ajuta cele doua tari sa treaca peste problemele pe care le mai au de rezolvat, iar aceste masuri, in ciuda respingerii lor de catre Comisia Europeana, sint in continuare sprijinite de landul pe care il reprezinta. Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE a fost semnat la 25 aprilie la Luxemburg, la centrul cultural Neumuenster, printre semnatari, din partea Romaniei, numarindu-se presedintele Traian Basescu, primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu, ministrul de Externe, Mihai-Razvan Ungureanu si negociatorul-sef cu UE, Leonard Orban.

Agricultura ecologica – o sansa pentru Romania

Romania va avea drept de vot dupa aderareAcest regulament urmareste crearea unui sistem de implementare transparent si flexibil, ofera opiniei publice o buna intelegere a contributiei agriculturii ecologice la dezvoltarea rurala, iar consumatorilor le permite identificarea mai usoara a produselor ecologice. Romania si-a exprimat pozitia fata de propunerile de elaborare sau de amendare a reglementarilor comunitare prin participarea, in calitate de observator, la Comitetele de gestiune ale Comisiei si in Comitetele speciale pentru agricultura ale Consiliului UE. De la 1 ianuarie 2007, Romania va avea si drept de vot. Analizarea pozitiei Romaniei in acest domeniu a avut loc in cadrul unei reuniuni de coordonare a pozitiilor si mandatelor pe care reprezentantii romani le exprima la Consiliu. In acest context, reprezentantii institutiilor implicate au aratat ca Romania sustine dezvoltarea sectorului de agricultura ecologica, prin acordarea de sprijin. Principalele masuri de sustinere ¤ Sprijin direct de la bugetul de stat; ¤ Sprijin financiar acordat pe unitatea de suprafata, pentru urmatoarele culturi certificate ecologic: soia, floarea soarelui, legume de cimp si cartofi timpurii, legume in solarii si sere reci, plantatii de pomi si arbusti fructiferi, vita-de-vie, plante textile, plante medicinale si aromatice. Valoarea sprijinului, dat fiind specificul sistemului de agricultura ecologica (perioada de conversie, costuri de productie mai ridicate si productii mici), este dublu fata de sprijinul acordat producatorilor din agricultura conventionala. ¤ Sprijin financiar acordat producatorilor agricoli care detin animale certificate ecologic, pe cap de animal (vaci lapte, porci, ovine/caprine si familii de albine);¤ Sprijin prin programe de pre-aderare;Masura Sapard 3.4 „Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative" prin care sint sprijiniti si procesatorii din agricultura ecologica; Masura Sapard 3.3 „Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural", sub-masura agricultura ecologica, prin care producatorii primesc prime compensatorii, pe durata perioadei de conversie si pentru productia certificata, pe unitatea de suprafata, pe 5 zone pilot.¤ Sprijin post-aderare; Dupa aderarea la Uniunea Europeana, sprijinul in agricultura ecologica se va acorda din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (fond nerambursabil), prin Programul National de Dezvoltare Rurala.¤ Sprijin administrativ; Acord guvernamental intre Guvernul Romaniei si cel elvetian pentru intarirea capacitatii institutionale a organismului romanesc de inspectie si certificare „Ecoinspect" si pentru recunoasterea internationala a acestuia.¤ Sprijin pentru promovarea conceptului de agricultura ecologica; Crearea primei piete ecologice electronice (www.agricul tura-ecologica.ro), structurate sub forma unei burse on-line ce prezinta in permanenta cererea si oferta de produse ecologice; infiintarea acestei burse a fost sustinuta printr-un program finantat de Banca Mondiala si MAPDR; Actiuni pentru promovarea vinzarii de produse ecologice.Sigla obligatorieElaborarea prin Ordinul comun nr. 317/190 (M.O nr. 593/ 2006) al ministrului Agriculturii si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor a regulilor de utilizare a siglei ,,ae". Sigla ,,ae" este proprietatea M.A.P.D.R (autoritatea responsabila pentru sectorul de agricultura ecologica) si are rolul de a identifica produsele agricole si alimentare care sint certificate in agricultura ecologica de un organism de inspectie si certificare acreditat de M.A.P.D.R, in conformitate cu legislatia nationala. Utilizarea obligatorie a siglei ,,ae" permite operatorilor care respecta regulile de utilizare sa-si identifice intr-o maniera specifica produsele lor. De asemenea, sigla ,,ae" orienteaza consumatorii si faciliteaza alegerea produselor ecologice printr-o identificare vizuala rapida, atit pe eticheta produselor, cit si pe suporturile de comunicare.Regulamentul Consiliului CEE nr. 2092/91 din 24 iunie 1991, cu amendarile si completarile ulterioare, referitor la productia ecologica a produselor agricole si la indicatiile referitoare la aceasta, care sint inscrise pe produsele agricole si alimentare este direct aplicabil Romaniei, dupa 1 ianuarie 2007, fara a necesita transpunere. 

Nu renunta la lucrurile bunicilor, e chiar pacat

Tu in fiecare obiectIn vremurile de odinioara mobila se facea din esente de lemn bune, covoarele erau tesute manual iar aceste lucruri, daca ati avut norocul sa le mosteniti de la bunici, ar fi bine sa le pastrati, fiindca nu isi pierd valoarea peste ani. E important insa cum le aranjezi si cum le combini pentru ca din apartamentul tau sa nu transpara personalitatea bunicii. E mai bine sa fii tu in fiecare obiect. In functie de provenienta si de modalitatile anterioare de utilizare a diferitelor mobile stil, acestea pot fi asezate in bucatarie, in sufragerie, in dormitor. O ambianta rustica si cu patina poate fi data in bucatarie de o masa veche, precum cele folosite in diferitele ateliere la inceputul secolului 20. Cu lemnul curatat si lacuit, cu sase scaune tapitate, aceasta masa poate crea o ambianta placuta, de familie. De asemenea, acest tip de mobila este binevenit intr-o pensiune sau intr-un hotel de munte. Bufetul de farmaciePentru a spori senzatia de confort si prosperitate, combina aceasta masa cu o mobila masiva de bucatarie, cum sint mobilele-bufet gasite in farmaciile de la inceputul secolului. Prevazut cu doua usi si sase sertare in partea de jos, cu vitrine in partea de sus, acest tip de mobila se dovedeste a fi extrem de practic in bucatarii, putind stoca boluri, vase, servicii de cafea si de ceai. in plus, simplitatea si eleganta acestor mobile stil vor crea o atmosfera de relaxare si buna dispozitie. In sufragerii, o mobila veche provenita din casele de pe vechile podgorii poate sa confere o ambianta impetuoasa si eleganta. Aceasta poate stoca pahare, sticle sau chiar servicii necesare servirii mesei. intr-un sertaras, strecoara citeva fete de masa pentru a le avea la indemina in caz de nevoie. Pentru a spori senzatia de confort, reconditioneaza sofalele si fotoliile pe care le gasesti in pod, ramase de la bunica. Acestea combina calitatea sculpturii cu amploarea proportiilor si cu lacul si garnitura de catifea. Delicatetea catifelei combinata cu stralucirea lemnului bine lucrat iti vor crea o ambianta stil, atit de rivnita in marile case. Intr-un birou, ii vei impresiona pe toti cei care te viziteaza cu un secretaire. Mici obiecte mari efecteNici nu mi-am pus problema ca cineva ar putea renunta cu usurinta la sfesnicele sau la tacimurile de argint, dar la fel de multa bucurie si un efect linistitor iti pot aduce micile obiecte. In baie poti sa creezi o atmosfera stil, utilizind o mobila veche, robinete cu rozeta, recipientele de lemn. Mai mult, daca intotdeauna ti-ai pus problema asezarii prosoapelor in casa, acum ai gasit solutia: poti sa le pui la indemina, chiar in baie. Din bucataria mea nu lipsesc risnita cea veche a bunicii, un mojar cu pistil si un cintar vechi, care, pe linga ca nu consuma curent, imi sint de mare folos, sint decorative si imi amintesc de placintele cu poale in briu pe care le facea bunica de la Radauti. Ar fi mare pacat sa aruncati obiectele bunicilor. Cumparate din Oser, nu au acelasi efect: au fost ale bunicilor altora. Pot fi frumoase, dar nu evoca amintiri.  

Calcind pe un parchet neobisnuit

Diversitate de culoriDaca doresti sa dai o mai mare personalitate salii de baie, da-i un accent asiatic, atit prin accesoriile pe care le plasezi aici, cit mai ales prin realizarea unui sol din lemn de tek combinat cu carouri din inox, care vor da acestui lemn un reflex extrem de placut. Daca ai o casa mai clasica, poti sa realizezi in baie, pe podea, un desen care sa se asorteze cu ambianta incaperii (intr-o baie in care predomina ocrul si griul zincului, realizeaza un motiv floral care sa imbine aceste culori). In bucatarie poti sa dai o nota de contrast prin vopsirea parchetului in doua culori, ceea ce va inveseli atmosfera: alb si negru, galben si verde, rosu si orange. De asemenea, este binevenita o combinare intre parchet si gresie sau ciment, pentru a delimita spatiul in care se gateste mincarea si spatiul in care se ia masa. O gresie cu modele geometrice pe margine combinata cu un parchet lacuit din stejar va crea impresia unui covor.Combinatii sicDaca preferi lucrurile mai sofisticate, poti sa iti asamblezi in camera un parchet prevazut cu o marchetarie cu model floral ale carei piese sint sculptate si se asambleaza bucata cu bucata. Un efact placut il vor da in camera si traversele carelate de lemn care au inauntru dale de piatra, intr-o compozitie unica. Rusticitatea lemnului se va imbina armonios cu eleganta pietrei. Sau un foarte elegant parchet pictat in trompe d'oeil, dind senzatia ca in mijlocul camerei se afla un covor bogat.In camera copilului trebuie sa domine ludicul. Pe de o parte, pentru parchet trebuie sa alegi o vopsea speciala. Peste aceasta vopsea deseneaza plante sau animale si apoi picteaza-le. Astfel, copilul tau va fi incintat de spatiul de joaca pe care i-l vei crea.Trebuie specificat ca aceste parchete insolite nu se preteaza oricarei case. In functie de parchet sau de podele, incearca sa gasesti idei cit mai atractive si mai elegante pentru a-ti infrumuseta casa.

BCR lanseaza un card de debit pentru IMM

BCR VISA Business Electron este un instrument de plata in lei ce poate fi utilizat atit in tara cit si in strainatate la orice POS sau ATM care afiseaza sigla VISA. Perioada de valabilitate a cardului este de 2 ani, urmind ca dupa aceasta perioa-da, banca sa emita un nou card daca la acea data sint indeplinite criteriile de eligibilitate avute in vedere la acordare.Printre avantajele cardului BCR VISA Business Electron se numara in principal costurile de emitere si utilizare mai reduse in comparatie cu celelalte carduri business existente: nu se solicita o suma minima de deschidere a contului de card; ofera facilitati in primul an de la lansare (emitere gratuita) si in primul an de utilizare (scutire de plata comisionului de mentenanta); nu este obligatorie mentinerea unui sold minim in contul de card; suma maxima de retragere numerar/zi in tara este mai mare decit in cazul altor carduri de business - 5.000 lei (RON).  Cardul poate fi utilizat, in limita soldului disponibil, pentru plata marfurilor si serviciilor la comerciantii acceptatori de carduri; ridicarea de numerar de la ATM si de la ghiseele bancilor care accepta carduri VISA; accesarea serviciului Mobile Banking BCR; efectuarea de tranzactii pe Internet in conditii de securitate, prin inrolarea in reteaua BCR e-commerce 3D Se-cure sau prin asocierea unui card virtual, BCR VISA Virtuon.

Credit fara rate cu 0% dobinda

3 ani perioada de gratieProdusul este cu atit mai atractiv cu cit perioada de creditare, care este de pina la 13 ani, ofera atit avantajele unui credit revolving, cit si usurinta de rambursare ulterioara a acestuia, in rate egale. In primii 3 ani nu exista obligatia de rambursare a principalului si a dobinzilor, fiind necesara doar plata unui comision lunar, in functie de efectuarea rulajului. In cazul in care clientul efectueaza, in ultima zi lucratoare a lunii, un rulaj echivalent cu minim 7% din valoarea sumei imprumutate, va achita bancii un comision lunar de 1% din valoarea creditului.  Este de subliniat faptul ca, in primii 3 ani, suma care reprezinta rulajul minim poate fi utilizata din nou. In cazul neefectuarii de catre client a rulajului minim, comisionul aferent lunii respective va fi de 2% din valoarea creditului.La sfirsitul celor trei ani, creditul revolving se transforma in credit cu anuitate, in conditiile unui credit pentru nevoi curente, situatie in care clientii pot rambursa esalonat creditul, in maxim 10 ani, fara a mai fi necesara efectuarea rulajului lunar. Documentatie simplificataBanca Transilvania practica, la acordarea Creditului fara rate, cu 0% dobinda, un comision care poate fi platit fie la acordare (2%), fie inclus in credit (4%). Dupa perioada de trei ani de la contractarea creditului, in cazul in care clientul alege transformarea creditului in unul cu anuitate, se mai adauga un comision de gestiune de 4% din valoarea creditului aprobat.Pentru a obtine Creditul fara rate, cu 0% dobinda, solicitantii trebuie sa fie cetateni romani, cu domiciliul in Romania, cu virsta cuprinsa intre 18 si 70 de ani - virsta maxima la sfirsitul perioadei de creditare si sa aiba un venit lunar net de minim 700 RON. Documentatia necesara pentru contractarea acestui tip de credit este simplificata, cuprinzind: cerere de credit, acord de consultare CRB, acte de identitate si documente care sa ateste veniturile lunare luate in considerare. Gabriela Nistor, Director Retail Banking, Banca Transilvania, declara: „Am identificat o nisa importanta de clienti care au nevoie de credite mai flexibile pentru nevoi personale, iar acest produs imbina un credit care are pe-rioada de gratie pe o durata destul de lunga, de 3 ani, cu un plan de rambursare ulterior, extins pina la 10 ani. Faptul ca, in primii 3 ani, clientul nu are de platit rate ii da acestuia libertatea de a utiliza suma pentru o gama mai larga de necesitati si poate fi accesata o suma mai mare fata de un credit pentru nevoi personale cu rate lunare de rambursat". Obiective pentru retailActivitatea Bancii Transilvania este orientata pe trei linii principale de afaceri, dintre care retail-ul are o pondere importanta, reprezentind  peste  660.000  de clienti persoane fizice. Imbogatirea portofoliului de servicii si produse, dedicat acestui segment, dar si consolidarea continua a retelei de sucursale si agentii, ajunsa in prezent la 323 de unitati, reprezinta directii de actiune ale bancii, avind drept obiectiv atragerea si fidelizarea clientilor cu ajutorul unor instrumente care satisfac nevoile acestora. (Directia Marketing a Bancii Transilvania)

Emisiunea de obligatiuni a BCR a fost suprasubscrisa cu peste 20%

In cursul perioadei de subscriere, investitorii au achizitionat 2.428.278 obligatiuni, gradul de suprasubscriere fiind de 21,41%. Din totalul obligatiunilor subscrise 98,73% din obligatiuni au fost subscrise de investitorii mari iar 1,27% din obligatiuni de investitorii retail. Conform prevederilor prospectului de oferta publica aprobat de CNVM prin Decizia nr. 3292/26.10.2006, Emitentul a hotarit suplimentarea numarului de obligatiuni oferite, pina la concurenta numarului de obligatiuni subscrise.„Consideram emisiunea un succes, inclusiv pentru ca a introdus in piata un produs de care aceasta are nevoie si pentru ca a stabilit un standard din punctul de vedere al maturitatii, volumului, lichiditatii, precum si al costurilor si dobinzilor. Cred ca va fi foarte greu ca o alta banca romaneasca sa atraga, in perioada imediat urmatoare, o astfel de finantare cu dobinda anuala fixa de 7,25% si fara alte comisioane. In acelasi timp, sint surprins de faptul ca multe dintre fondurile de investitii si societatile de brokeraj, care au solicitat in permanenta instrumente noi de plasament si instrumente cu venit fix, nu au reusit sa vinda in volume semnificative nici catre investitorii institutionali prezenti pe piata romaneasca si nici celor individuali. Si din acest punct de vedere, consideram ca am realizat o tranzactie de succes care, in mod normal, ar trebui sa contribuie efectiv la dezvoltarea Bursei de Valori Bucuresti si, in general, a pietei de capital din Romania", a declarat Dan Bunea, vicepresedinte executiv al BCR.Din punctul de vedere al distributiei dupa tipul investitorilor un procentaj de 98,63% au fost subscrise de catre investitori persoane juridice in timp ce 1,37% au fost subscrise de investitori persoane fizice. Din punctul de vedere al tipului de investitori, 56,9% din volumul subscrierii a fost realizat de catre societati bancare rezidente si nerezidente, 32,9% din volumul subscrierii a fost realizat de catre societatile de asigurari, iar 5,6% de catre fonduri de investitii.Oferta a generat interes ridicat in rindul investitorilor nerezidenti care au subscris aproximativ 2/3 (66,46%) din totalul obligatiunilor. „Urmeaza sa analizam in detaliu experienta obtinuta in urma realizarii acestei emisiuni dar avind in vedere costurile extrem de ridicate ale pietei de capital din Romania, precum si ceea ce ar putea sa insemne o oarecare lipsa de interes a operatorilor locali ori o lipsa de performanta a capacitatilor de vinzare ale acestora este foarte probabil ca vom continua sa structuram si sa emitem astfel de instrumente de plasament, urmind insa ca emiterea sa o facem pe piata internationala", a precizat Bunea.Principalele elemente caracteristice ale emisiunii de obligatiuni sint: ¤ valoarea nominala a unei obligatiuni este de 100 RON, ¤ dobinda fixa, de 7,25% pe an, platibila semestrial,¤ maturitate: 3 ani (28.11.2009).Intermediarul acestei emisiuni este BCR Securities. BCR intentioneaza listarea acestor obligatiuni la BVB. 

BCR a contractat un imprumut de 50 milioane de EUR de la BEI

Fonduri pentru companii mici si mijlociiAcordul de Imprumut BEI a fost semnat din partea BCR de catre Danut Florin Bunea - Vicepresedinte Executiv si Ramona Ivan, Director Executiv al Directiei Relatii Internationale si Finantare Externa, iar din partea BEI de Thomas Hackett, Director General, Operatiuni de Imprumut pentru Europa si Fulceri Bruni Roccia, Director Adjunct, Directia Juridica. BCR va utiliza imprumutul BEI pentru finantarea proiectelor de investitii mici si mijlocii in domenii precum: energie, protectia mediului, infrastructura (inclusiv sanatate, educatie, locuinte sociale), dezvoltarea economiei bazata pe cunoastere, industrie, servicii si turism. Beneficiari ai fondurilor pot fi companii mici si mijlocii sau municipalitati, care indeplinesc criteriile de eligibilitate BEI.Imprumutul este acordat in euro, dar tragerile se pot efectua si in alte valute: dolari americani, lire sterline etc. BCR poate efectua trageri in maximum trei transe. Dobinda este atractiva si corespunde celor mai bune conditii existente in prezent. In momentul utilizarii imprumutului, BCR are posibilitatea de a opta pentru dobinda fixa, variabila, revizuibila. Perioada pe care se acorda creditele este de maximum 20 de ani de la data tragerii.Bani pentru proiecte dn transportBanca Europeana de Investitii a acordat Romaniei, in perioada 1990-2005, credite in valoare de 4,3 miliarde de dolari pentru proiecte legate de aderarea la Uniunea Europeana. Dupa aderarea la UE, Romania va deveni actionar al bancii, urmind a avea un reprezentant in Consiliul Guvernatorilor si membri in Consiliul Director.Dupa aderarea la Uniunea Europeana, Romania va contribui la capitalul subscris al BEI cu 42,3 milioane Euro.Aproximativ 61% din creditele acordate Romaniei au fost catre domeniul transporturilor, 15% s-au indreptat catre proiecte vizind mediul inconjurator, iar 7% au mers catre sanatate si educatie. Principalele proiecte de transport sint reabilitarea caii ferate pe coridorul pan-european IV (300 de milioane de euro, cofinantare alaturi de ISPA), reabilitarea infrastructurii rutiere pe coridorul european VI (350 de milioane de euro), construirea autostrazii Cernavoda-Constanta (187,5 milioane de euro). (Directia Comunicare BCR) 

Volkswagen Touareg a tractat un Boeing 747

Rezultatul unui pariu„Pariem ca un Touareg V10 TDI poate tracta un Boeing 747?". „Un avion de 155 tone? Niciodata!" „Sigur poate!" Acest schimb de replici intre doi angajati Volkswagen a fost transpus in realitate: la numai citeva luni distanta, intr-o zi de joi - 23 noiembrie 2006, un echipaj Volkswagen a folosit sistemul de prindere al modelului Touareg V10 TDI pentru a ancora o aeronava Boeing 747. Rezultatul omologat: automobilul din segmentul SUV a tras avionul fara probleme. Oricum, nu exista confirmarea ca operatorii aeroportului vor lansa o comanda pentru mai multe Volkswagen Touareg, chiar daca se doreste inlocuirea actualelor vehicule de tractare, fiecare cu masa de 70 tone.Evenimentul „Touareg tracteaza Boeing 747" a avut loc pe Aerodromul Dunsfold, aflat la 65 kilometri de Londra. Inca de la inceput, intrebarea - luata in considerare foarte serios - era cit de puternic poate fi un automobil modern, din elita segmentului SUV, cit de rezistent ii este motorul, tractiunea integrala si sasiul.Cresterea greutatiiTouareg este un autovehicul ideal pentru tractare: sarcina maxima este de 3.500 kilograme pentru remorca si 1.640 kg pentru axa spate. Dar cind locul unei barci de 3,5 tone este luat de un avion ce cintareste 155 tone - aripile acopera 511 m2, 4 motoare, 450 locuri si un fuselaj de marimea unui bloc de apartamente -, atunci lucrurile incep sa fie un pic diferite. De aceea, pregatirile au trebuit sa fie facute pina la cele mai mici detalii.Pentru ca modelul Touareg V10 TDI sa fie capabil de a tracta uriasa aeronava, primul prag de trecut a fost cresterea greutatii automobilul Volkswagen. Desi suna paradoxal, este absolut necesar pentru ca puterea motorului sa fie transferata in forta de propulsie. Pentru aceasta, bile si placi de otel au fost distribuite in SUV. O masa suplimentara de 4.345 kilograme! Greutatea totala a modelului Touareg: 7.030 kilograme. Distributia masei: 2.755 kg pe axa fata, 4.275 kg pe cea spate.Restul modificarilor au fost minime. Pentru transmisia pe partea frontala, versiunea mai scurta de la Touareg V8 a fost integrata in locul celei de la varianta V10 TDI. Presiunea din pneurile Michelin aflate in dotarea standard a fost crescuta la 4,5 bar. In final, viteza maxima a fost limitata - nu de teama ca neobisnuitul echipament va decola, ci pentru a proteja cauciucurile. Orice altceva, de la motor la amortizoare si la tractiunea integrala, a corespuns exact cu configuratia versiunii de serie.Vreme implacabila de noiembrie britanicUn dispozitiv suplimentar a fost utilizat pentru a atasa avionul Boeing 747 de sistemul standard de tractare de care dispune Volkswagen Touareg. Experimentul putea incepe. Pe baza cuplului maxim al modelului V10 TDI (750 Nm) si a rapoartelor transmisiei, inginerii au calculat ca modelul Touareg este capabil sa puna in miscare o masa de aproximativ 200 tone. Dar cine ar fi dat crezare acestor calcule, atunci cind o masina inalta de 1,7 metri si lunga de 4,75 metri a fost atasata de un avion inalt de 19,4 metri si lung de 70 metri? Cu siguranta, nimeni. Mai ales cind vremea tipic britanica - cu ploaie abundenta si vint in rafale - s-a abatut asupra automobilului si a aeronavei.Dar modelul Touareg si-a dus misiunea la capat. Inginerul Uwe Krieghoff a fost la volan. A pornit motorul, apoi a utilizat controlul tractiunii prin alegerea setarii LOW din consola centrala, ceea ce a redus viteza in regim off-road. Astfel, forta de tractiune a fost distribuita in mod egal intre cele doua axe. Krieghoff a selectat manual treapta a doua a cutiei automate, a accelerat usor si a urnit din loc cele 18 roti ale uriasului avion Boeing 747 ce cintarea 155 tone. Puterea maxima a fost necesara in aceste citeva secunde. Fara stricaciuniO data ce s-a pus in miscare, intregul sistem a rulat fara probleme. Singurul impediment a fost viteza motorului. Krieghoff a continuat sa actioneze acceleratia pina aproape de jumatate. Fara a avea proble de tractiune, masina si aeronava s-au pus in miscare. Dupa parcurgerea a 150 metri, Krieghoff a incetinit pentru a opri intregul ansamblu.Verificarea ulterioara tractarii nu a depistat nici un fel de stricaciunii asupra puternicului Volkswagen Touareg. Totul a fost in regula.Intimplator, noua generatie Touareg este disponibila pentru comenzi. Modelul SUV dispune de ESP in dotare standard, la care se adauga si stabilizator al tractiunii. Optiunea este extrem de importanta pentru a preveni remorcile sa fandeze periculos atunci cind incarcatura nu este cea corecta sau cind se ruleaza la viteza mare. Sistemul nu a intrat in functiune in timpul testului cu Boeing 747 - viteza a fost de numai 8 km/h.

Premiera la National

Pe scena Teatrului National „Lucian Blaga" (TNC) din Cluj-Napoca va avea loc joi seara cea de-a treia premiera din cadrul acestei stagiuni (dupa „Purificare", de Sarah Kane, regia Andrei Serban, si „Regele Lear", de W. Shakespeare, regia Tompa Gabor), cea a spectacolului „Insemnarile unui nebun", dupa opera scriitorului si dramaturgului rus Nicolai Vasilievici Gogol. Regia este semnata de Anton Tauf, acesta jucind totodata si rolul principal. Din distributie mai fac parte Cristian Rigman, Eva Crisan, Maria Seles, Maria Munteanu, Romina Merei, Catalin Herlo si Catalin Codreanu. Scenografia ii apartine lui Cristian Rusu. Spectacolul „Insemnarile unui nebun" are in prim-plan povestea unui personaj care, dupa ce toate iluziile i-au fost spulberate, ajunge la o teribila framintare interioara care va sfirsi prin a-i tulbura mintea. Prin dramatizarea nuvelei lui Gogol, Anton Tauf pune in scena „un spectacol sensibil si atent construit, cu nuante foarte fine". Premiera are loc joi, 30 noiembrie, in Sala Mare a TNC, incepind cu ora 19.

„Vad ca aici, la Cluj, inca se mai asculta muzica“

„Nu imi vine sa cred ca ii vad pe scena"Alcatuit din oameni de toate virstele, de la copii veniti cu parintii la concert, la studenti pletosi in haine de piele sau chiar pensionari, publicul concertului de luni seara de la CCS a ocupat mai bine de jumatate din capacitatea salii de spectacole. „Am plecat mai repede de la serviciu ca sa ajung la concert, iar biletul l-am cumparat chiar in ziua cind am aflat ca vin la Cluj, mi-a fost teama ca se vor epuiza biletele... Am crescut cu muzica celor de la Celelalte Cuvinte, am fost la citeva din concertele de dinainte de '89, la care era loc pentru toti fanii. Nu imi vine sa cred ca ii vad pe scena si ii ascultam live, atit de rar au cintat in ultimii ani... ", marturiseste cu emotie un clujean din public. Spectatorii au acoperit si neajunsurile sonorizarii, cintind alaturi de cei de pe scena piese care au facut istorie in urma cu citiva ani. „Vad ca aici, la Cluj, se mai asculta muzica...", a rostit solistul Calin Pop.Defectiune cu folosO defectiune la cablurile de alimentare a „cauzat" un alt moment de exceptie, interpretarea primei parti a piesei „Daca vrei" cu chitara acustica, episod mult apreciat de public. „Vad ca nu sinteti foarte multi, dar ati reusit aici o atmosfera cum nu am mai simtit de foarte multa vreme...", a constatat solistul de la Celelalte Cuvinte. De-a lungul recitalului, scandarea numelui formatiei intre piese s-a transformat in urarea de „La multi ani!" pentru formatia care a implinit 25 de ani. Concertul a fost finalizat cu un „bis" plin de inspiratie si cu promisiunea din partea artistilor ca vor reveni la Cluj. Eroina de concertIn prima parte a concertului, intre artistii de pe scena a „evoluat" si o ascultatoare mai mica a formatiei. O fetita adusa din public de solistul Calin Pop a avut privilegiul de a i se fi dedicat special o piesa, in timpul careia a fost si ea „eroina" pe scena CCS.

Pasiune in dansul diamantelor

Dans la ClujPeste 200 de perechi, din toate colturile tarii, au participat la acest eveniment, un regal sportiv si artistic, printre putinele despre care se poate spune ca incinta ochiul si desfata simturile si celor mai putin pasionati de sporturi in general. Pe parcursul unei zile intregi, Sala Sporturilor a fost animata de un numar impresionant de dansatori, sustinatori, curiosi sau iubitori ai ritmurilor de dans din cele mai variate categorii de virsta. Astfel, daca pe parchetul ringului de dans au incintat evolutiile tincilor de doar 6 ani, dar si cele ale unor perechi a caror virsta insumata trimiteau cu gindul la savoarea nepretuita a coniacurilor frantuzesti pastrate de pe vremea viilor nobile, nici tribunele nu s-au lasat mai prejos.Spectacol absolutPentru oricine a patruns in Sala Sporturilor in jurul orei 19, spectacolul de pe ringul de dans, completat de cel din afara lui, crea impresia unei bune dispozitii debordante, imposibil de mascat sub emotiile participantilor, ale parintilor sau sub grimasa serioasa a arbitrilor. Daca pe ring picioruse subtirele pluteau pe ritm de vals sau topaiau ca niste iezi pe cel de jive cu o naturalete extraordinara, zeci de „maruntei" se alergau in imediata apropiere, sub privirile apostrofatoare ale unei bunici venite de la tara, cu laibar si cojoc, sprijinita in bota lunga si lustruita de alun. Linistea dinaintea inceperii unui dans, vocea prezentatorului, muzica asurzitoare, tipetele de incurajare, zecile de blituri ale aparatelor foto, toaletele stralucitoare ale dansatorilor, du-te vino-ul organizatorilor, „noduletele" blonde sau brunete ce li se impleticeau printre picioare, toate creau un haos aparent si, culmea, deloc obositor.Pasiune pentru dansChiar si ochiul necunoscatorului a putut descoperi la toti cei care si-au prezentat coregrafiile in concurs seriozitatea si mai ales pasiunea pentru acest sport. Daca la cei mici se puteau presupune toate sacrificiile si compromisurile, incepind de la desene animate, calculator si pina la zbenguiala din spatele blocului, toate interzise in favoarea antrenamentelor, la cei mari se intrezareau anii lungi de munca, frustrarile, dar si implinirile oferite de prestatia pe scena. Dincolo de ierarhizarile arbitrilor, toti concurentii au impresionat in momentul evolutiei, indiferent de virsta sau de categorie.PremiereaDansatorii din Reghin au urcat de cele mai multe ori pe podiumurile de premiere (11), in timp ce reprezentantii cluburilor clujene au totalizat 10 prezente printre primii trei. Bistritenii au confirmat, dar cu acelasi numar de sase clasari pe podium sibienii s-au remarcat la rindul lor.Competente arbitrajele brigazii formate din: Virgil Grigore (Bucuresti), Ema Parnescu (Reghin), Florica Budusan (Bistrita), Somodi Márton (Tirgu Mures), Szöke István (Tirgu Mures), Claudiu Jecu (Brasov), Monica Cozea (Cluj), Alexandru Mihestean (Dej) si Alexandru Ács (Cluj). Competitie fara probleme pentru presedintele juriului, Cristian Parnescu (Cluj), directorul de concurs Varga Ottó (Satu Mare) si observatorul federal Tóth István (Oradea). Secretariatul a fost asigurat de Mariana Olosutean (Cluj) si Alin Miron (Turda). Podiumurile celei de-a VI-a ediTii a Cupei Diamant¤ Hobby 6-9 ani: 1. Catalin Tomsa - Ana Maria Tomolea (Dansul Viorilor Reghin), 2. Tiberiu Stan - Andreea Munteanu (Dance Fever), 3. Tudor Cosma - Alexandra Mitrica (Stelele Dansului Oradea)¤ Hobby 10-11 ani: 1. Stefanut Simion - Daiana Seitoar (Floris Bistrita), 2. Ali Cerrahoglu - Christa Tatar (Prodance 2000 B. Mare), 3. Narcis Mois - Mara Steiu (Crystal Top Cluj)¤ Hobby 12-13 ani: 1. Rares Popa - Csiki Orsolya (Crystal Top), 2. David Bartus - Medina Berari (Crystal Top), 3. Radu Piper - Iulia Lacan (Potaissa Turda)¤ Hobby 16-35 ani: 1. Laurentiu Tenie - Lacramioara Tenie (Valentina Dance Braila), 2. Radu Berciu - Takács Dorottya (Diamond Dance Cluj)¤ E10-11 ani: 1. Cosmin Big - Diana Iftinca (Crystal Top), 2. Horatiu Berenghea - Madalina Rosu (Floris), 3. Marius Galatan - Andreea Jepceanu (Diamond Dance)¤ E12-13 ani: 1. Robert Ciorba Tatin - Oana Vaduva (Floris), 2. Rares Moldovan - Beatrice Galben (Floris), 3. Ilie Andrei Blaga - Bálint Henrietta (Real Dance Miercurea Ciuc)¤ E14-15 ani: 1. Catalin Apatiei - Cristina Cristea (Fantasy Sibiu), 2. Andrei Irini - Roxana Botezat (Floris), 3. Paul Bujor - Alexandra Cimpan (Quickstep Cluj)¤ E16-35 ani: 1. Szegi Márk - Brosch Edit (Crystal Top), 2. Szász Barna - Vinitor Orsolya (Apollo Tirgu Mures), 3. Florin Pavel - Roxana Muntean (Fan Dance Brasov)¤ D6-11: 1. Vlad Pislariu - Cristina Bora (Latino Angles Dej), 2. Jan Cristiu - Cosmina Rus (Fantasy Sibiu), 3. Ciprian Balint - Larisa Pop (Prodance 2000)¤ D16-35: 1. Serban Rotaru - Daniela Apatiei (Fantasy), 2. Dan Mustata - Andreea Boariu (Sportim Dance Timisoara), 3. Stefan Costea - Iulia Dorca (Fantasy)¤ Open 6-11 ani (latino): 1. Vlad Razvan Ilea - Kilin Dóra (Dansul Viorilor), 2. Vlad Pislariu - Cristina Bora (Latino Angels), 3. Alexandru Morar - Paula Marchis (Quickstep)¤ Open 6-11 ani (standard): 1. Vlad Razvan Ilea - Kilin Dóra (Dansul Viorilor), 2. Vlad Pislariu - Cristina Bora (Latino Angels), 3. Dean Bratian - Andreea Milasan (Dansul Viorilor)¤ Open 12-15 ani (latino): 1. Cristian Tomsa - Andreea Suciu (Dansul Viorilor), 2. Marius Toperczer - Andreea Muresan (Dansul Viorilor), 3. Daniel Pop - Stefania Cosarca (Dansul Viorilor)¤ Open 12-15 ani (standard): 1. Marius Toperczer - Andreea Muresan (Dansul Viorilor), 2. Cristian Tomsa - Andreea Suciu (Dansul Viorilor), 3. Daniel Pop - Stefania Cosarca (Dansul Viorilor)¤ Open 16-35 ani (latino): 1. Razvan Manole - Olga Negoduico (Danceplanet.ro Iasi), 2. Cseke Zsolt - Lavinia Ghilea (Stephunny Oradea), 3. Virgil Vanca - Adela Hascu (Step Hanny Oradea)¤ Open 16-35 ani (standard): 1. Ciprian Diaconu - Ivona Curca (Danceplanet.ro), 2. Leonte - Patricia Rau (Floris), 3. Sorin Simon - Raluca Moldovan (New Dance Tirgu Mures)¤ Seniori 36-99 ani: 1. Iulian Tenie - Lacramioara Tenie (Valentina Dance), 2. Tudor Chiruc - Mihaela Urda (Feeling Dance Oradea), 3. Florin Urda - Daniela Szferle (Feeling Dance)

CAMPIONATELE MADISZ

Divizia A, restanteNasaud - HSV 0-6Bolha - Nottingham      0-4BVB - LSD      1-7Nottingham - Meridian  0-3Dracii Rosii - Neon       7-3Echipele New Boys si Milan s-au retras, iar Palladium a fost exclusa din campionat. 1. Meridian      11        10        0          1          38-15   30  2. Kopár Manó           10        8          0          2          35-18   24  3. HSV           9          6          2          1          36-13   20 4. Nottingham  9          6          1          2          48-20   19  5. Dracii Rosii  9          5          1          3          33-33   16 6. Pro Flora     9          4          1          4          29-35   13 7. Gulden        9          4          1          4          19-33   13 8. Nasaud       10        3          3          4          33-30   12 9. LSD            10        2          2          6          26-33   810. Neon          8          2          1          5          19-25   711. Phoenix      10        2          0          8          22-34   612. BVB          10        2          0          8          21-56   613. Bolha         10        1          2          7          20-33   5Divizia B, etapa a XII-a Steaua Cluj - Reset Media        0-3Wega - Sparta  4-3Kocogók - Roma         1-0Artana - Ros-albastrii   7-9Ajax - Manchester        3-5Draco Volans - Inter Zorilor     8-6Temad - U '96 4-0Pro Italia - Inter Milan  2-3 1. Temad         12        11        1          0          74-13   34 2. Manchester 12        9          1          2          60-35   28         3. Ajax            12        9          0          3          59-33   27 4. Pro Italia     12        9          0          3          53-44   27 5. Inter Zorilor 12        8          0          4          77-58   24 6. Draco Volans          11        6          0          5          66-39   18 7. Roma          12        6          0          6          36-37   18 8. Inter Milan   12        5          2          5          37-33   17 9. Sparta         12        5          2          5          41-53   1710. Ros-albastrii           12        5          0          7          64-73   1511. U '96         12        4          2          6          39-54   1412. Kocogók    11        4          1          6          24-50   1313. Wega         12        3          2          7          32-43   1114. Artana        12        2          3          7          38-49   9          15. Reset Media           12        1          2          9          31-63   516. Steaua        12        0          0          12        15-69   0 

Invingatori la Timisoara

Intr-un meci contind pentru etapa a XII-a a Ligii I la fotbal in sala, CFF Clujana a evoluat la Timisoara, in compania echipei Informatica. Dupa reprize identice, elevii lui Cristian Dulca s-au impus cu 8-4 (4-2), golurile fiind marcate de Gabor (4), Craciun (2) si S. David (2). Pe clujeni ii asteapta seria meciurilor grele. In etapa a 13-a vor primi vizita celor din Odorheiul Secuiesc, iar in runda a 14-a vor veni sub Feleac craiovenii de la Energoconstructia. In etapa a 15-a, care va fi si ultima din acest an, trupa lui Dulca va juca la Bucuresti, cu Athletic Club. Campionatul se va relua pe data de 28 ianuarie 2007.Iata si celelalte rezultate ale etapei: Energoconstructia Craiova - Moldocor Piatra Neamt 5-3 (s-a jucat in devans), FC CIP Deva - Metropolis Bucuresti 13-1, CSM Focsani - United Galati 6-5, Quasar Deva - Cosmos Pitesti 3-6, ACS Odorheiul Secuiesc - Futsal Municipal Constanta 7-7, Athletic Club Bucuresti - Poli Timisoara 3-1. Restanta: FC CIP Deva - Athletic Club Bucuresti 8-1. Clasament 1. FC CIP Deva          12        12        0          0          90-23   36 2. Energ. Craiova        12        9          2          1          73-33   29 3. Athletic Buc.            12        9          1          2          51-31   28 4. FM Constanta         12        8          2          2          98-52   26 5. Od. Secuiesc           12        8          2          2          78-38   26 6. CFF CLUJANA     12        5          3          4          58-50   18         7. FC Poli Tim.            12        5          2          5          44-36   17 8. CSM Focsani          12        5          1          6          41-50   16 9. Informatica  12        4          1          7          55-82   1310. Cosmos Pitesti        12        3          1          8          33-63   1011. United Galati          12        2          2          8          38-62   812. Quasar Deva          12        2          0          10        46-88   613. Moldocor   12        1          2          9          34-61   514. FC Metropolis        12        1          1          10        34-104 4Etapa viitoare (3 decembrie) Poli - FC CIP, Metropolis - CSM Focsani, United - Quasar, Cosmos - Informatica, CFF Clujana - Od. Secuiesc, FM Constanta - Craiova, Moldocor - AC Bucuresti

Final de tur

Dinamo, stapina absolutaNoul format de campionat cu 18 echipe a produs un tur de campionat disputat si plin de evenimente. Daca este sa se traga o concluzie referitoare la situatia la mijlocul sezonului, aceasta trebuie sa se refere la Dinamo. Formatia lui Mircea Rednic a tinut capul de afis al principalei competitii interne, prin prisma rezultatelor obtinute in meciurile disputate pina acum. Bilantul „ciinilor rosii" este unul de-a dreptul ametitor: 17 partide, 15 victorii, un egal si o singura infringere... Profesionalismul lui Rednic, valoarea lotului, precum si stabilitatea instaurata la nivelul conducerii au fost factorii determinanti ai performantei dinamovistilor, care au incheiat turul pe prima pozitie, la un avantaj de 11 puncte fata de urmatoarea clasata si eterna rivala, Steaua. Mai mult decit atit, formatia din Stefan cel Mare a fost aproape la un singur pas de a egala recordul de 14 victorii consecutive ce data din sezonul 1998/1999, cei care s-au interpus indeplinirii visului dinamovist fiind chiar clujenii de  la CFR. SovaielniciCelelalte doua echipe ale Capitalei, Steaua si Rapid, au avut evolutii oscilante de-a lungul derularii competitiei interne. „Ros-albastrii", plecati la drum cu gindul repetarii performantei de anul trecut, cind s-au incoronat campioni ai Romaniei, au fost neputinciosi in incercarea de a tine pasul cu Dinamo. Loviti de accidentari importante, cum au fost cele ale lui Mirel Radoi si Victoras Iacob, stelistii au recurs de multe ori la solutii de urgenta, ceea ce a dus, in dese rinduri, la evolutii mai putin multumitoare ale elevilor lui Olaroiu. Desigur, o circumstanta atenuanta poate fi considerata lupta pe frontul european, acolo unde Steaua a disputat cinci meciuri in Liga Campionilor, ceea ce a contribuit, indiscutabil, la extenuarea lotului. Totusi, stelistii au terminat turul pe locul secund, unul care permite participarea intr-o cupa europeana pentru sezonul viitor, dar care, pe de alta parte, reprezinta un bilant rusinos avind in vedere distanta care ii separa de liderul Dinamo.Egalii SteleiA treia reprezentanta a „trio"-ului fruntas, Rapid, a facut, una peste alta, o prima stagiune buna din punctul de vedere al performantei. Desi considerata una dintre principalele candidate la titlu, formatia lui Razvan Lucescu s-a confruntat inca de la inceput cu probleme de lot si nu numai. Fara unul dintre artizanii performantelor din sezonul trecut, Marius Maldarasanu, cu avanposturile problematice si cu disensiuni la nivelul patronajului, rapidistii au pornit cu greu in Liga. Incetul cu incetul, sub imperiul presiunii rezultatelor si al fanilor, „alb-visiniii" au inceput sa urce in clasament, pentru ca finalul turului sa ii gaseasca pe a treia pozitie a podiumului clasamentului, la egalitate de puncte cu Steaua, insa cu un golaveraj inferior acesteia. Chiar daca obiectivul propus la startul competitiei, acela de a ocupa o pozitie de competitie europeana, a fost indeplinit, tensiunea din cadrul gruparii rapidiste persista, fapt evidentiat si de rezultatele neconvingatoare din Cupa UEFA, acolo unde elevii lui Lucescu jr. par a nu mai scapa de blestemul rezultatelor de egalitate.Provincia, in spateAceasta stagiune a Ligii I a propus la inceputul ei o confruntare de mult asteptata intre „granzii" din Capitala si o serie de echipe provinciale care si-au propus intreruperea hegemoniei bucurestene din campionat. Poli Timisoara, CFR Cluj, Farul Constanta sau Otelul Galati si-au asumat rolul de „ucigasi" ai traditiei, indeplinind, in mare masura, premisele necesare unui scop atit de pretentios: loturi valoroase, tehnicieni de perspectiva si bugete generoase. Banatenii, printre cei mai aprigi contestatari ai suprematiei Bucurestiului, au incheiat primele 17 etape pe un loc 5 ce nu poate multumi conducerea clubului, care spera inca la un loc de cupa europeana. Galatiul, cu o evolutie exceptionala la un moment dat (7 victorii consecutive), a cunoscut un regres pe final, terminind turul pe a saptea pozitie a clasamentului. Cei mai constanti s-au dovedit a fi clujenii de la CFR, care au cochetat un timp chiar cu primul loc, pierzind, ulterior, contactul cu plutonul fruntas si incheind prima jumatate a sezonului pe locul 4. Farul Constanta, din echipa ce facea furori anul trecut, a ajuns o formatie macinata de probleme, reprezentind una dintre dezamagirile turului, locul 13 din clasament fiind sugestiv in acest sens.Statistici interesanteIn materie de cifre statistice privitoare la turul sezonului 2006/2007, liderul este, la fel ca in clasamentul provizoriu, Dinamo. Formatia pregatita de Mircea Rednic se lauda cu cel mai mare numar de victorii consecutive (13), cele mai multe victorii in deplasare (6) sau cel mai bun atac (37 de goluri marcate). De asemenea, Dinamo este singura echipa care a cistigat toate meciurile de „acasa". Cea mai buna aparare ii apartine Stelei (9 goluri primite), cel mai mare scor a fost inregistrat in meciul Otelul Galati - Rapid (0-7), iar golgheterii campionatului sint Ganea (Dinamo) - 12 goluri, Dica (Steaua) - 10 reusite si Cristian Coroian (CFR Cluj) - 9 goluri. Campioana de toamna a ProvincieiCFR Cluj a fost una dintre cele mai constante formatii ale acestui tur de campionat. 10 victorii, 2 rezultate de egalitate si 5 infringeri este bilantul fotbalistilor antrenati acum de italianul Cristiano Bergodi pe acest tur de campionat. Un tur care a fost zbuciumat pentru formatia din Gruia, care s-a despartit dupa etapa a X-a de antrenorul-jucator Dorinel Munteanu, acesta alegind clubul pitestean FC Arges. Conducerea CFR-ista l-a cooptat in timp record pe fostul tehnician al Nationalului, Cristiano Bergodi, in speranta de a continua munca lui Munti pentru ocuparea unui loc pe podium. In parcursul ei spre partea superioara a clasamentului Ligii I, CFR a dat piept, inevitabil, cu principalele contracandidate la un loc pe podium. Astfel, confruntarile cu Steaua si Rapid au fost de trista amintire pentru CFR-isti, care s-au vazut infrinti pe terenurile acestora cu 2-4, respectiv 1-3. Nici deplasarea de la Timisoara nu a fost una mai fericita, clujenii fiind infrinti si pe Bega cu 1-3. In compensatie, clujenii au trecut de Dinamo, in Gruia, cu scorul de 2-1, fiind prima echipa din Liga I care se poate lauda cu un succes in fata liderului. Totusi, clujenii se afla, in acest moment, in afara obiectivului propus la debutul campionatului, acela de a se clasa pe un loc de cupa europeana. Referintele favorabile echipei CFR se leaga, printre altele, de prezenta a doi jucatori „feroviari" intre cei mai buni marcatori ai Ligii. Astfel, Cristian Coroian si Romeo Surdu au 9, respectiv 8 goluri marcate in primele 17 etape ale sezonului. De asemenea, CFR Cluj are al doilea atac al campionatului (36 de goluri), dupa cel al lui Dinamo, si detine recordul pentru cele mai multe goluri marcate in deplasare (17 reusite).

Pe scurt

¤ Emil Boc e ingrijoratLiderul PD, Emil Boc a declarat ieri ca luptele interne din PNL afecteaza guvernarea, stabilitatea politica si majoritatea politica. Boc a subliniat ca democratii isi mentin pozitia echidistanta, dar sint tot mai ingrijorati de faptul ca aceia care au sustinut Alianta sint, acum, in afara ei. Atitudinea PD nu este una noua, Boc facind aceasta afirmatie inca de la excluderea lui Theodor Stolojan din PNL. Motivul lor principal de ingrijorare este, spune liderul PD, faptul ca actul de guvernare este afectat de scandalul si criza prin care trece PNL. Democratilor li se ceruse de catre presedintele PNL, Calin Popescu Tariceanu, inca de la primele tensiuni din acest partid, sa isi precizeze clar pozitia. (C. J.)¤ „The Sun" are un nou subiectSatenii din localitatea Glod sint furiosi ca au fost „pacaliti", spun ei, de Sacha Baron Cohen, personajul principal al filmului „Borat", extrem de popular in SUA si filmat, in parte, in Romania. Ei ameninta ca il vor trage in teapa. „Aici este Transilvania, tara lui Dracula", a spus unul dintre satenii din Glod pentru tabloidul britanic „The Sun". Acest ziar a publicat inclusiv o fotografie cu localnici din Glod cu topoare in miini. Tabloidul a dus o intreaga campanie de denigrare a romanilor, publicind mai multe articole defaimatoare. Doi dintre satenii din Glod l-au dat in judecata pe actorul britanic si cer despagubiri de 30 de milioane de dolari. (C. J.) 

Teste pentru comisarul european al Romaniei

Comisarul european desemnat din partea Romaniei, Leonard Orban, a fost audiat, ieri, la Bruxelles, de catre Comisia pentru Educatie si Cultura a Parlamentului European. El a inceput audierea in limba franceza, a continuat in engleza si a ales sa dezvolte ideile sale despre multilingvism in limba romana. Aprecierile comisiei care l-a audiat vor fi date publicitatii astazi, iar votul final se va da in sedinta de plen a Parlamentului European din perioada 11-14 decembrie. Daca va trece toate testele, Leonard Orban va fi investit oficial in functia de comisar european pe data de 4 ianuarie 2007, in cadrul unei ceremonii solemne a legislativului european. Scopul audierilor, care sint obligatorii pentru orice candidat la functia de comisar european, este tocmai pregatirea votului final din cadrul Parlamentului, vot care decide aprobarea noilor comisari. Comisiile parlamentare de specialitate, formate din membri ai Parlamentului, au astfel ocazia de a-i cunoaste mai bine pe candidati, de a vedea care este personalitatea acestora, care le sint opiniile, dar si prioritatile privind domeniul care le va fi incredintat in calitate de comisari. Aceste comisii parlamentare sint, totodata, cele cu care viitorul comisar va trebui sa colaboreze in activitatea sa si cele care pot da evaluari asupra muncii comisarului. In pregatirea audierilor, fiecare candidat completeaza, intii, un chestionar scris. Prin procedurile la care a fost supus Leonard Orban va trece si comisarul propus al Bulgariei, Meglena Kuneva, a carei audiere a avut loc ieri dupa-amiaza.

Ministrul Economiei denunta un deputat PD

Seres denunta traficul de influentaMinistrul Economiei a declarat ieri ca a depus plingerea si crede „ca nu mai trebuie sa-i explic nimic (n.r., lui Ioan Oltean). In ultima discutie, i-am spus ca nu putem sa facem decit ce e legal", a precizat Seres. Ministrul a acuzat inca de saptamina trecuta presiunile pe care deputatul PD Ioan Olteanu le-ar fi facut asupra sa pentru incheierea unor contracte favorabile. Firma pe care Oltean ar fi vrut sa o aduca in gratiile ministrului era Beny Alex, a mai spus Seres. Despre deputatul PD, ministrul Economiei afirma, intr-un interviu publicat de „Jurnalul National": „A venit personal la mine, de trei ori in ultimele doua luni, m-a asteptat, a intrat si mi-a zis: «Ajutati-ma si pe mine cu firma aia, sa ia si ei niste curent!». Prima oara am crezut ca-i o greseala, a doua oara ca n-a inteles omul ce i-am spus, a treia oara i-am spus: «Domnule, hai sa fim intelesi: ce se poate, se poate, ce nu, nu.» Dovada ca nici n-am sunat la vreuna din companii sa fac anumite lucruri pentru Beny Alex", povesteste Seres.Oltean spune ca nu se simte vinovatDeputatul PD Ioan Oltean, cel acuzat de Codrut Seres de trafic de influenta, sustine ca afirmatiile ministrului sint neintemeiate si ca lasa Justitia sa dovedeasca adevarul sau neadevarul lor. Oltean nu a negat faptul ca l-ar fi cautat pe Seres cu astfel de probleme, ci a spus doar: „Nu ma simt vinovat". Mai mult, deputatul PD il acuza, la rindul sau, pe ministrul Economiei ca, prin aceasta actiune, nu urmareste decit sa „distraga atentia publicului de la nazdravaniile sale cu bulgarul Stancev", a spus Oltean, facind trimitere la cel mai recent scandal privind spionajul din Romania. Ministrul Economiei mai declarase, acum o saptamina, in cadrul unei conferinte de presa, ca se fac presiuni asupra lui din partea tuturor partidelor politice deoarece el nu este dispus sa accepte ca energia electrica disponibila sa fie vinduta altfel decit prin bursa. La momentul acestor declaratii, Seres a refuzat sa dea vreun nume. Tot atunci, ministrul s-a plins ca el si familia sa sint urmariti, dar, in final, s-a dovedit ca „urmaritorii" erau fotografi ai unei publicatii de scandal.Basescu vrea contractele desecretizateIeri, Seres a trimis o scrisoare deschisa ministrului Justitiei, Procurorului General al Romaniei si Consiliului Superior al Magistraturii, prin care acuza folosirea Justitiei in scopuri politice, in cadrul unei anchete ce priveste privatizarile strategice. Ministrul Economiei sustine ca exista scurgeri de informatii care apar in presa cu un singur scop: denigrarea sa, deoarece actiunile sale ar deranja importanti jucatori de pe piata energiei. „Va intreb care sint mecanismele de culise prin care astfel de informatii devin publice in mod vadit ilegal, in scopul de a-mi afecta imaginea? Ma intreb daca cei care se fac vinovati de aceste practici sint vreodata sanctionati. Atita vreme cit aceste practici continua, Justitia va fi folosita in scop politic, indiferent de reformele care se doresc initiate", arata ministrul in scrisoarea sa. In mijlocul intregului scandal legat de privatizari si de problema energiei, presedintele Traian Basescu a declarat ca doreste ca toate contractele operatorilor de energie din Romania sa fie facute publice, invocind in sprijinul cererii sale interesul public al romanilor. „Oamenii trebuie sa stie daca eventuale ilegalitati din acele contracte nu cumva influenteaza preturile la utilitati", a motivat Basescu.

Mai multi bani din buzunarul comun

Primul venit, primul servitOficialii Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) spun ca sprijinul pentru achizitia de animale va fi acordat in limita fondurilor aprobate, fonduri care nu depasesc la nivel national suma de 20 de milioane de lei noi. Practic, se va aplica metoda „primul venit, primul servit". Astfel, fermierii care vor cumpara trei pina la zece juninci din rase de lapte sau carne ori mixte vor primi 50% din valoarea de achitizie, dar nu mai mult de 2.000 de lei noi per cap. Cei care vor dori sa cumpere intre 41 si 50 de capete vor primi doar 25% din valoarea de achizitie, dar nu mai mult de maxim 50.000 de lei noi. Exista si praguri intermediare de finantare, in functie de numarul de animale pe care fermierul le va cumpara. Statul subventioneaza si achizitia de ovine si caprine.Conditii si conditiiDemn de retinut este faptul ca se accepta o singura cerere de finantare, iar animalele cumparate prin aceasta subventionare trebuie exploatate cel putin 5 ani rasele de lapte si minim 2 ani in cazul ovinelor si caprinelor. Cit despre fermieri, acestia trebuie sa fi parcurs sau sa fie inscrisi la unul dintre cursurile de calificare in domeniul cresterii animalelor, sa aiba un contract incheiat cu un procesator pentru vinderea laptelui si un contract de asigurare a animalelor achizitionate. In plus, trebuie sa se oblige ca vor inscrie animalele la controlul oficial al productiei de lapte.  

Acord cu bataie lunga

Interese reciproceColaborarea intr-un proiect de twinning care s-a petrecut pe parcursul ultimilor 3 ani se materializeaza acum prin acest parteneriat, prin care cele doua regiuni isi propun sa promoveze si sa dezvolte reciproc interesele in domenii ca raporturile dintre centrele de cercetare, schimburi si informatii nu doar la acest nivel, ci si in zona imbunatatirii performantelor managementului, a activitatilor de productie in sectorul IMM, schimburi de experienta si formare profesionala inclusiv in domeniul infrastructurii si al serviciilor de transport. Toti presedintii Consiliilor Judetene din cele sase judete care apartin regiunii de Nord-Vest au fost si ei prezenti, la fel si Agentia de Dezvoltare a Regiunii de Nord-Vest, care a fost si unul dintre principalii initiatori ai acestui proiect.Cu managementul stam slab„Din problemele pe care noi le-am identificat, am descoperit ca managementul in zona este inca slab dezvoltat, insa relatiile initiate pot deja favoriza activitatea economica in ambele regiuni", a punctat Fabio Gava, asesorul pentru Politici Economice al regiunii Veneto, unul dintre semnatarii proiectului de infratire intre cele doua regiuni. Practic, rezultatele acestui parteneriat vor incepe sa apara abia in urmatorii 2-3 ani. In prima faza, regiunea de Nord-Vest va beneficia de expertiza, banii europeni urmind a fi cheltuiti in acest sens. Mediul economic va beneficia de acest parteneriat doar pe masura ce schimburile de experienta vor avea loc.Veneto, campioana in absorbtia de fonduri„Nu avem identificati inca agenti economici care vor veni sa investeasca aici, insa regiunea Veneto s-a numarat printre fruntasii care au reusit sa absoarba cel mai bine fondurile structurale", a mai precizat Fabio Gava. De cealalta parte, Marinel Kovacs, presedintele Consiliului pentru Dezvoltare, spune ca „practic cel mai important lucru pe viitor ramine modul in care ne vom raporta la acest acord de colaborare. Pina acum, s-a dovedit ca regiuni ca si Catalunia, Veneto sau Guttenberg au devenit mai competitive decit propriile tari", deci dezvoltarea regiunii, beneficiind de experienta fruntasilor din UE, pare sa fie solutia si in cazul regiunii de Nord-Vest, din care face parte si Clujul.

Prostimea nu minte, ca n-are gura

Sondajele de opinie nu mint, spun specialistii, numai ca, solicitate fiind de catre partide, acestea nu dau publicitatii decit ceea ce le convine, adica oglinjoara care ne spune noua ca el, partidul, e cel mai frumos din tara. Cind are mecla de mahmur ori de aurolac, partidul ne propune, spre o cit mai reusita manipulare, o holograma cu tipurituri si voie buna, cu seismografe politice care arata numai cutremure politice de gradul 9. Pentru ca noi, tolomaci statistici ce sintem, sa stim pe dinafara, pe de rost adica, cum gindim. Ori cum trebuie sa gindim, ca sa ne fie noua bine. Asadar, partiduletele, ca nu-s mai inalte decit Stefan cel Mare ori decit Lulu, fie iertat, ne baga mortul gindirii lor in casa, in ideea ca si altii, mai multi si mai prosti decit noi, l-ar vota, asa ca noi, care sintem la fel de multi si de ginditori, de ce n-am alege mortul cel mai sanatos. PSD, prin Mircea Geoana, ne-a aratat mortul lui, dar si celelaltele au mortii lor, mortii mamii lor. E-adevarat ca si noi, palmasi statistici si mincatori de foame ce sintem, avem mortul gindirii noastre. Altfel nu pot vedea logic de ce persoane care nu fac nimic concret, dar bat din falci ca si capra la sarbatori, stau batute in cuie in firful sondajelor. Pe vremea cind era consilier in Palatul domnului Basescu, despre Theodor Stolojan nu se stia nici macar daca mai respira, dar era cel mai iubit dintre palmasii de la cotroceninskaia. La fel doamna Musca, care (sic), seara de seara si cit era ziua de lunga, stergea pe dinauntru bolta bombata a televizorului cu luminoasa ei certitudine de fata mare. Mai nou, doamna Musca a mai dat jos din certitudini, iar domnul Stolojan s-a metamorfozat, precum Josef K, in cel mai autentic liberal de Cotroceni. Nu m-as mira ca acest domn sa aiba si acum, de cind e omul lui Valeriu Stoica, tot atitea procente de simpatio-incredere cite avea si cind era omul domnului Traian Basescu. Ceea ce spune mult si despre „platforma SS", si despre sondaje, si despre gindirea palmaseasca stra-buna in prostie. Sondajele ne spun cum ne vedem noi de dinauntru, dar ce frumos ar fi daca s-ar realiza (pe banii cui?) asemenea cercetari care sa ne spuna cum ne vedem noi si de din afara. Caci avem milioane de palmasi „europenizati". Ar fi deosebit de interesant ce scor electoral, de simpatie, de incredere ar da „spaniolii", „italienii", „nemtii", „englezii", „americanii", „canadienii" nostri. Ar fi o privire a noastra mai putin bolnava de manipularile la care sintem supusi aici, in dulcele circ dimbovitean. Si daca s-ar si publica alaturat, pe doua coloane, cred ca ar spune mult si multe. Oricare ar fi scorurile date de „diaspora". Cu doua oglinzi ne-am putea vedea si moalele capului si talpile; si fesele si omphalosul.

Ce nu vad in drum spre aeroport?

Ca bine le mai scria si Cicero in „De Amicitia": „Nici o casa nu are temelii atit de trainice, nici o cetate nu e atit de neclintita, incit sa nu poata fi rasturnate prin vrajbe si zavistii". La noi ramine valabila zicala cu trainicia lantului pe care o da veriga cea mai slaba. Iar in ce priveste Alianta „D.A." PNL-PD, veriga a fost slabita, sistematic, inca de la preluarea puterii, de catre falsii laudatori (sau cainatori) ai maretiei pe cale de ruinare a PNL. Ca toata manevra mediatica s-a facut in beneficiul direct al PSD, asta doar sponsorizarile din perioada 2000-2004 si „prietenii" „analisti" stiu.Ca „amicii" din PSD au stiut sa profite de orgoliile marunte ale unora care au simtit ca partenerii politici nu le mai respecta indeajuns afacerile. Ca despre asta este vorba: de interese. Si nu de interese ideologice (ca cica sa salvam PNL, care PNL?), ci despre interese meschine de afaceri. Ca nu exista nici o diferenta intre interesul de la Centru, acela de a face front in jurul lui Patriciu (marele sponsor al PSD) si interesul afacerilor locale - toate sint afaceri care nu tin cont de culoarea politica a celui care se minjeste: ba cu o sponsorizare la fundatie, ba cu o concesionare de piata, ba cu un teren sa-si faca mall...Adevarata ruptura in Alianta s-a produs cind premierul Calin Popescu Tariceanu s-a dovedit slab si s-a razgindit, nu a mai demisionat si a impiedicat realizarea de alegeri anticipate, alegeri ce ar fi desenat o alta harta politica in Parlamentul Romaniei - una mai apropiata de adevar (una fara stampile de vot dosite prin sertarasele secretarilor din prefecturi). A cintarit mai mult, in decizia de a respecta sau nu o intelegere luata in cadrul Aliantei, banul („prietenia") sponsorizat de Patriciu decit dorinta co-participantilor la Guvernare.Restul asa-ziselor tensiuni din sinul Aliantei, provocate de atunci incoace de declaratiile date de dragul de a se auzi vorbind ale unor frustrati, cercetati in dosare penale sau care simt ca sint pe cale de a fi santajati mediatic sau simpli traseisti, nu sint decit paleative ale unei bune campanii de divizare si distrugere a Aliantei. Jos palaria!Timpul care s-a scurs din momentul in care fiecare om din teritoriu a inceput sa se prezinte in luari publice de pozitie drept „din partea PNL" sau „din partea PD", nu „din partea Aliantei «D.A.» PNL-PD", fara ca nimeni sa nu se sesizeze si sa atraga atentia, a dus la adincirea dezacordurilor si divergentelor initiale, acutizind constiinta rivalitatii si opozitiei ireconciliabile de opinii (gata, colegii de echipa au devenit „puslamale", „golani").Ce cauze sa fi determinat acest curs, cind, cel putin formal, platformele social-politice si tintele propuse nu difera semnificativ?Bine a zis Cicero cindva: „Nici o casa nu are temelii atit de trainice, nici o cetate nu e atit de neclintita, incit sa nu poata fi rasturnate prin vrajbe si zavistii". 

Pe scurt

¤ Clujeni la Congresul PSDPresedintele PSD, Mircea Geoana, participa astazi la Conferinta Extraordinara a Organizatiei PSD Cluj, care va avea loc la Casa de Cultura a Studentilor. Ordinea de zi cuprinde prezentarea proiectului „Romania sociala", raportul Comisiei de validare, dezbaterea modificarilor la Statutul PSD, completarea organelor de conducere judetene, desemnarea delegatilor la Congresul Extraordinar al PSD, desemnarea candidatilor pentru organele centrale ale PSD, referendumul constind in consultarea participantilor la Conferinta Extraordinara. PSD Cluj va avea 23 de delegati la Congres. (V. M.)¤ Artificii de 1 DecembriePrimaria si Consiliul Local Cluj-Napoca organizeaza vineri o serie de manifestari privind marcarea Zilei Nationale a Romaniei. In Piata Lucian Blaga va avea loc o expozitie de produse artizanale, urmata de un simpozion stiintific si o lansare de carte. Se va desfasura si un vernisaj al unei expozitii de pictura si grafica si un concert instrumental. Dupa-amiaza va avea loc un concert folcloric si unul sustinut de DJ Project, Hi-Q si Voltaj. Seara se va incheia cu retragerea cu torte si focuri de artificii. (V. M.)¤ UBB infiinteaza un nou institutIn cadrul Universitatii „Babes-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca se afla in curs de elaborare un proiect de infiintare a Institutului Relatiilor Culturale din reteaua United Nations University (Tokio). Avind ca scop „elaborarea de studii competitive, de recunoastere internationala asupra relatiei dintre culturi, asupra multiculturalismului si elaborarea de solutii pentru contextele multiculturale variate ale lumii de astazi", proiectul are ca termen de finalizare data de 15 ianuarie 2007, urmind apoi a fi dezbatut in forurile implicate. (F. T.) 

Strategie de multiculturalitate

In cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala (CRDE) Cluj are loc astazi, de la ora 12, lansarea strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca. Intitulata „Clujul multicultural", strategia are drept scop evaluarea gestionarii la nivel local a problemelor legate de diversitate. Au fost elaborate, de asemenea, o serie de recomandari si posibile directii de actiune adresate administratiei locale, in vederea valorificarii potentialului multicultural al orasului. Pentru alcatuirea acestei strategii, au fost cercetate opinii si optiuni ale clujenilor in privinta „raportarii la provocarile diversitatii, acomodarea acesteia si promovarea multiculturalismului la nivel local, prin politici specifice". Cercetarea a avut loc la nivelul cetatenilor, apoi a liderilor de opinie si la nivelul administratiei publice locale. Actiunea face parte din proiectul „Parteneriat pentru Clujul Multicultural. Monitorizarea drepturilor minoritatilor la nivel local in Cluj-Napoca", finantat de Fundatia „Friedrich Ebert" si implementat in tara noastra de catre CRDE si municipalitatea clujeana.

Elevii nu mai pot face scoala de soferi la categoria C

Sofer pe camion sau TIR, dupa 21 de aniSute de elevi de la Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania", de la Grupul Scolar „Alexandru Borza" si de la Grupul Scolar Tehnofrig din Cluj-Napoca sint nevoiti sa intrerupa cursurile de sofer pentru categoria C. Potrivit noului Cod Rutier, care intra in vigoare la 1 decembrie 2006, persoana care solicita examinarea in vederea obtinerii permisului de conducere la categoria C trebuie sa aiba virsta de cel putin 21 de ani impliniti.Majoritatea elevilor care s-au inscris la clasele cu profil auto au facut-o tocmai pentru a obtine permisul de sofer profesionist si pentru a putea conduce camioane sau TIR-uri. Acum, ei vor avea posibilitatea de a obtine carnetul de sofer doar pentru categoriile B si pentru subcategoriile C1, camioane sub 7,5 tone, si D1, autobuze cu mai putin de 16 locuri.Elevii vor decide ce vor face in continuarePotrivit directorului adjunct al Grupului Scolar „Tehnofrig" din Cluj-Napoca, Adriana Popa, cadrele didactice au aflat in urma cu citeva zile despre aceasta prevedere si urmeaza sa ia o hotarire impreuna cu elevii si parintii acestora. „Camionul a fost achizitionat cu ajutorul parintilor. Avem peste 60 de elevi in clasele cu profil auto. Daca ei vor sa isi ia carnetul de sofer la categoria C1, vom incerca sa gasim o solutie si sa achizitionam o masina de tonaj mai mic", a declarat Adriana Popa. Camioanele ar putea fi pastrateAdriana Popa a precizat ca se va lua contactul si cu directorii celorlalte scoli care au clase cu profil auto, pentru a se consulta in legatura cu ce se poate face avind in vedere noile reglementari ale Codului Rutier. Directorul adjunct al Grupului Scolar Tehnofrig spune ca elevii au posibilitatea sa se inscrie la liceu dupa ce termina scoala de arte si meserii si dupa ce fac anul de completare, si vor putea face scoala de soferi si pentru categoria C, avind in vedere ca vor avea 21 de ani. Cu alte cuvinte, camioanele aflate acum in dotarea scolilor ar putea fi pastrate de unitatile de invatamint. 

Se majoreaza pensiile!

Bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 a fost rectificat, iar valoarea punctului de pensie s-a majorat. Potrivit purtatorului de cuvint al Casei de Pensii Cluj, Georgeta Somesfalean, nu toate pensiile se vor majora incepind cu data de 1 decembrie 2006. Pentru persoanele care nu au beneficiat de majorarea punctajului mediu anual ca urmare a recalcularii pensiilor si nici de majorarea valorii punctului de pensie se va acorda, insa, un ajutor, in functie de cuantumul pensiei aflate in plata la data de 30 noiembrie 2006. Astfel, se vor acorda 60 de lei pentru pensionarii al caror cuantum al pensiei este mai mic de 210 lei, inclusiv, 50 de lei pentru pensionarii al caror cuantum al pensiei se situeaza intre 211 lei si 316 lei, inclusiv, respectiv 40 de lei  pentru cei al caror cuantum al pensiei se situeaza intre 317 lei si 435 de lei, inclusiv. Pensionarii care beneficiaza partial de majorarea valorii punctului de pensie din decembrie 2006 si al caror cuantum al pensiei la data de 30 noiembrie 2006 este de cel mult 435 de lei, inclusiv, beneficiaza de un ajutor de 30 de lei.Acest ajutor se achita o singura data, in luna decembrie 2006, pe talon separat de cel pentru plata pensiei. Perioada de achitare a pensiilor si ajutoarelor in luna decembrie 2006 va fi intre 12 si 22 decembrie 2006 la domiciliul pensionarilor si pina in data de 28 decembrie 2006 la ghiseele postale, in cazul pensionarilor avizati la domiciliu.

Clujenii platesc toaleta de lux 10 ani la rind

Venituri dublateLuxoasa, imbracata in gresie si faianta, cu obiecte sanitare noi, mult mai incapatoare decit inainte, noua toaleta publica din imediata apropiere a Bisericii Sfintul Mihail din centrul municipiului si-a deschis portile de doua saptamini. Investitia a cam golit sacul bugetului local, 2,6 miliarde de lei vechi fiind necesari pentru renovarea ei. Parerile au fost impartite in rindul clujenilor. Unii au acuzat municipalitatea de risipa de bani, altii au vazut schimbarea ca un lucru pozitiv. Cert este ca incasarile de la clienti s-au dublat fata de cele inregistrate in timpul functionarii vechii toalete publice. „Daca inainte nu depaseam 300.000-400.000 pe zi, la aceeasi taxa de intrare - n.r., 5.000 de lei vechi -, acum incasarile zilnice se ridica la 700.000-800.000", ne-a marturisit una dintre ingrijitoare. La un simplu calcul, in conditiile acestor incasari, investitia va fi acoperita abia in 10 ani de zile!RADP asteapta restul de baniLucrarile de renovare au durat 5 luni de zile si au fost realizate de firma Sarcomex, prin coordonarea Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) Cluj. Potrivit directorului institutiei, Marius Cataniciu, Primaria Cluj a platit pina acum doar o parte din suma investita, mai putin de jumatate: „Am primit echivalentul lucrarilor pe iulie si august, asteptam restul de bani, pentru celelalte luni", a precizat Cataniciu.Renovarea toaletei publice a fost una majora, iar schimbarile se pot observa cu ochiul liber: a fost consolidata zidaria, spatiul a fost extins, iar toate accesoriile si materialele de constructii au fost inlocuite cu altele noi. „S-au refacut aproape in intregime peretii laterali care erau in pericol sa cada. De asemenea, s-a pus gresie, faianta si obiecte sanitare noi", a conchis directorul RADP.

Deszapezire pe ochi frumosi

Consiliul Local Cluj-Napoca a organizat anul trecut o licitatie si a incheiat in toamna un contract cu cistigatorii, SC Rosal si SC Napoget, privind realizarea lucrarilor de salubrizare si deszapezire in municipiu. Clujul a fost impartit, practic, in doua, intre cele doua firme. Atit Rosal, cit si Napoget si-au stabilit preturile cerute Consiliului Local pentru deszapezire, iar acum au cerut majorarea acestora. Cresterea preconizata a fi aprobata este de 8,26%, incepind cu 1 decembrie.Problema care apare este cea a preturilor practicate de cele doua firme pentru aceleasi lucrari, ceea ce face sa existe diferente si de 50% intre o firma si alta.De exemplu, Primaria clujeana va plati 126,91 RON firmei Rosal pentru „curatarea manuala a zapezii si a ghetii" pe o suprafata de 1.000 mp, in timp ce firmei Napoget ii va reveni pentru aceeasi operatiune executata pe aceeasi suprafata suma de 98,28 RON! Diferenta este de 24 de RON.La combaterea poleiului, Rosal incaseaza 14,7 RON, in timp de Napoget primeste doar 10,67 RON, diferenta fiind de 4 RON. La alte operatiuni, insa, Napoget e favorizata fata de Rosal, incasind 19,91 RON la un mc de zapada curatata si incarcata mecanizat, fata de 5,5 RON. Diferenta este de 14 RON!Reprezentantii Primariei ridica din umeri si spun ca preturile au fost cele aprobate prin licitatie, astfel incit nu se mai poate interveni! De ce licitatia a fost cistigata avind la baza diferente atit de mari, nimeni din Primarie nu mai stie. Sau se face ca nu mai stie...

Bogatii vor plati taxe si impozite mai mari

Clujenii cu masini puternice vor scoate din buzunar mai multi bani anul viitor decit in prezent, in special pentru autovehicule cu o capacitate cilindrica mai mare de 3.500 cm cubi. Astfel, posesorii de masini de teren sau de viteza vor scoate din buzunar pina la 20 de milioane de lei vechi pe an, fata de 6-7 milioane in prezent! Nici soferii de Dacii nu se vor putea astepta la ceva bun, in conditiile in care taxa se va dubla. De asemenea, in proiectul care stabileste nivelul taxelor si impozitelor locale pe 2007, se mai precizeaza ca vor fi majorate si taxele locale pentru case, in special pentru cele care au o suprafata mai mare de 150 de metri patrati. Pentru fiecare 50 de mp in plus, proprietarul va plati 5% din taxa.Directorul Directiei de Impozite si Taxe din Primarie, Victor Radoi, ne-a declarat ieri ca aceste majorari sint cauzate de schimbarea algoritmului de calcul. Potrivit acestuia, de anul viitor vor creste si taxele si impozitele locale pentru terenuri, in conditiile in care taxa se va inmulti cu un indice de zona. Cei care locuiesc in zona I, zona centrala, vor plati mai mult decit clujenii de la periferie. Deciziile urmeaza sa fie votate astazi de Consiliul Local Cluj-Napoca.Pina in 15 noiembrie, ultima zi de incasare, peste 80% dintre contribuabili si-au achitat taxele si impozitele datorate bugetului local.

Parcare „de lux“ in centrul Clujului

Ora 14, Piata Avram Iancu. Trafic nebun in centrul orasului. Sase taxiuri sint parcate in fata Teatrului National din Cluj-Napoca. Dintre ele, patru sint fara sofer. Dupa citeva minute, apare soferul unei masini, cu citeva foi in mina, sa ocupe locul din fata, de la volan. Minutele trec in nestire, potentialii clienti fac coada pentru a lua un taxi, dar ia-i pe soferi de unde nu-s. Dupa o ora, doua taximetre sint inca fara sofer.Un barbat parcheaza si el masina cu cupola verde. Nu este singur, insa, ci insotit de o femeie. Ies amindoi agale din masina, cu citeva foi albe in miini, indreptindu-se spre cladirea Finantelor, la citiva pasi mai in fata. Dupa vreo 30 de minute, se intorc. Soferul recunoaste ca a avut unele treburi personale de rezolvat in tot acest timp. „Unde sa parchez, daca nu aici?", se intreaba, retoric, taximetristul.Ora 16. Aceleasi doua taximetre sint, inca, fara sofer. Intre timp, s-au perindat zeci de taximetre prin parcare. Unele au asteptat cuminti clientii. Cele mai multe, insa, au putut fi zarite fara sofer. Fenomenul se repeta zilnic, si asta pe nervii oamenilor si pe parcarea municipalitatii.Radu Marian, directorul Camerei Taximetrelor din Cluj-Napoca, recunoaste existenta acestei probleme. „Foarte multi soferi de taxi au activitati de decont la Finante, de multe ori masinile sint lasate pentru rezolvarea unor probleme", spune acesta. In opinia lui Marian, rezolvarea fenomenului, care se extinde, de altfel, la nivelul mai multor parcari din municipiu, ar fi o modificare a Legii Taximetriei, care sa spuna foarte clar ca este interzisa parcarea taxiului in parcarile special amenajate si lasarea de izbeliste a acestuia pentru mai mult timp. Totusi, directorul Camerei Taximetriei spune ca, in aceste conditii, ar trebui sa existe si parcari suficiente in oras pentru ca taximetristii sa aiba unde sa parcheze. „Nu poti sa-i sanctionezi daca nu au o alternativa", mai crede acesta. Parcari insuficiente, taxiuri prea multeIn Cluj-Napoca exista aproximativ 450 de locuri de parcare si 3.800 de autorizatii de taxi eliberate. Locurile de parcare pentru taximetristi sint gratuite in baza impozitelor platite de taximetristi si pentru ca taxiul este considerat transport public. Reprezentantii taximetristilor clujeni spun ca numarul de autorizatii trebuie sa fie de 2.000, si nu 6.000, cite a aprobat Consiliul Local printr-o hotarire din 2004.

Exclusi din UBB!

Potrivit unui comunicat de presa al UBB, in procesul de luare a deciziei au fost respectate toate procedurile legale. „Decizia a fost luata avind in vedere raspindirea in mod continuu de minciuni despre institutie si despre tara, initierea si continuarea incitarilor la ostilitate interetnica, impotriva valorilor Uniunii Europene, si dupa avizarea in scris de catre Rectorat, proferarea de calificative injurioase la adresa profesorilor Universitatii «Babes-Bolyai» («nationalisti incurabili») si a reprezentantilor Uniunii Europene («conceptie ingusta»), recursul la agresarea fizica a bunurilor, caracteristica extremismului, inregistrata si cercetata de Politie", se mai arata in documentul citat, adaugindu-se ca au votat „pentru" cea mai mare parte a senatorilor de la linia maghiara, toti senatorii de la linia germana si romana si reprezentantii programelor de studii iudaice.De asemenea, a fost luata in seama Hotarirea Consiliului de Administratie al Universitatii din ziua de 22 noiembrie privind excluderea din UBB a celor care recurg la agresarea fizica si la extremism. „Au avut loc consultari cu reprezentantii facultatilor, ai liniilor si programelor de studiu, care au semnalat caracterul ilegal si profund daunator al propagandei si agresarilor extremiste, in raport cu nenumarati profesori, studenti si angajati, care cauta sa realizeze performante competitive", se subliniaza in comunicatul UBB.Hantz Peter a declarat ca se astepta la aceasta decizie, pe care o considera drept „o gafa" a UBB. „Nu ma deranjeaza decizia. Oricum nu traiesc din salariul de la UBB, ci am o serie de proiecte si contracte in strainatate", a afirmat Hantz. El a mentionat ca, daca i se va permite, va tine mai departe cursurile cu studentii, „din pasiune".Celalalt vicepresedinte al CIB, Kovacs Lehel, a declarat la rindul sau ca nu stie ce va face dupa excluderea din rindul corpului didactic al UBB, asteptind intii sa vada cit de legala e aceasta decizie.Ambii membri ai CIB vor ataca in instanta decizia Senatului UBB. Placutele, picatura care a umplut paharulComitetul de Initiativa „Bolyai" militeaza pentru reinfiintarea universitatii de stat cu predare in limba maghiara, primul pas fiind, in opinia acestora, infiintarea a trei facultati maghiare. Picatura care a umplut paharul a fost actiunea de saptamina trecuta, de montare a unor placute bilingve in diverse cladiri a UBB. Membrii CIB au reusit sa amplaseze inscriptii in limba maghiara in cladirea Facultatii de Chimie, dar si in sediul Central. Placutele cu „Fumatul interzis" au fost, insa, demontate de conducerea UBB.