Italianul Luciano Spalletti a fost anuntat oficial pentru postul de antrenor al echipei ruse Zenit Sankt Petersburg, scrie presa italiana de joi. Potrivit Gazzetta dello Sport, fostul antrenor al echipei AS Roma, urmeaza sa-l inlocuiasca pe Anatoli Davidov la finalul sezonului, care se incheie luna viitoare. Davidov a fost numit antrenor interimar dupa demiterea olandezului Dick Advocaat, in luna august. Antrenorul italian va castiga la clubul rus 4 milioane euro net pe sezon timp de doi ani, cu o optiune de un an suplimentar, potrivit presei italiene.S-a consacrat la RomaSpalletti a parasit Roma dupa doar doua etape de campionat in acest sezon. Timp de patru ani, el a fost marele artizan al revenirii Romei in prim plan. Sub conducerea sa, AS Roma a terminat pe locul 2 in Serie A trei ani la rand, a castigat doua Cupe ale Italiei si a atins de doua ori sferturile de finala ale Ligii Campionilor. Insa, ultimul sau an complet la Roma a fost foarte dificil, clubul nereusind sa termine campionatul decat pe locul 6. Cu patru etape inainte de finalul campionatului, Zenit se afla pe locul 3. Clubul a castigat campionatul Rusiei in 2007, Cupa UEFA si Supercupa in 2008.
Clubul de fotbal Betis Sevilla, din liga a doua spaniola, este afectat de gripa porcina, sase dintre jucatorii din lotul acestei grupari fiind infectati cu virusul A/H1N1, informeaza presa iberica, citata de Agerpres. Potrivit cotidianului 'Marca', dupa confirmarea primita din partea medicilor, conducatorii lui Betis au început sa puna în aplicare protocolul stabilit pentru o astfel de situatie. Ca o prima masura, toate antrenamentele programate în cursul acestei saptamâni au fost anulate, avându-se în vedere, totodata, amânarea partidei cu Villarreal B, din cadrul etapei a 10-a din Segunda Division. Medicul clubului Betis, Tomas Calero, anuntase marti, printr-un comunicat postat pe site-ul clubului, ca zece jucatori din cadrul echipei andaluze prezentau simptomele gripei porcine, toti fiind supusi analizelor medicale. Alarma si în ItaliaOpt jucatori de la formatia Lucchese, din a 3-a liga italiana, au fost atinsi de gripa porcina A-N1H1, dupa ce planul de vaccinare a întregii echipe a fost decalat ''Cred ca dupa 2 zile cu febra mare si o zi de odihna, jucatorii pot reveni la antrenament chiar daca sunt obositi'', a declarat medicul clubului Lucchese, Ricardo Malfatti, pentru Gazzetta dello Sport. Autoritatile italiane luasera în considerare o campanie de vaccinare a tuturor sportivilor ce vor participa la JO 2010 de la Vancouver, dar o decizie în ce-i priveste pe fotbalisti a fost lasata la latitudinea cluburilor. Anglia, Franta si Spania au raportat de asemenea cazuri de gripa porcina la fotbalisti.Se joaca în FrantaAmânat la sfârsitul saptamânii trecute, din cauza îmbolnavirii cu gripa porcina a trei jucatori ai lui Paris Saint-Germain, derby-ul campionatului de fotbal al Frantei dintre Olympique Marseille si formatia pariziana va avea loc vineri 20 noiembrie, la doua zile dupa returul barajului de calificare pentru Cupa Mondiala dintre nationala cocosului galic si Irlanda, anunta AFP. Prevazut pentru 21 noiembrie, meciul dintre OM si Sochaux s-ar putea disputa pe 2 decembrie. Daca meciul de pe 8 decembrie al lui OM contra lui Real Madrid, din Liga Campionilor, va avea un caracter decisiv, atunci clubul din Marsilia va cere Ligii Fotbalului Profesionist din Franta amânarea jocului cu Sochaux pentru o data ulterioara.
Mediesenii au dominat partida dar au avut ghinion in fata portii adverse.Cu o echipa modificata fata de ultimele meciuri oficiale, mediesenii si-au propus totusi sa faca un meci mare si sa se califice in faza superioara a competitiei. Au avut un start lansat si Dudita a fost aproape sa deschida scorul inca din primul minut, mingea expediata de acesta fiind scapata de Kuciak din brate, peste transversala. La celelalte buturi, Gerlem si Temwanjera au trimis imprecis, din afara careului mare ('10 si '13). La jumatatea reprizei, in numai 3 minute mediesenii au irosit tot atatea situatii de gol. Mai intai Kuciak a respins in corner mingea sutata de Dudita ('23). Gazistii au executat cornerul, mingea a ajuns la Hoban, sut sec, de la 25 de metri, Kuciak a respins in fata, pana la Bud, care a reluat spre poarta, dar goal-keeper-ul formatiei vizitatoare s-a opus din nou golului.Meci antrenantDominarea gazuiistilor a continuat, iar brazilianul Eric a fost foarte aproape de a deschide scorul in minutul 38, atunci cand dupa o pirueta a scapat de adversari, a tras bine, dar portarul advers a fost la post. Ultimele minute ale primului mitan i-au adus pe vasluieni in prim plan. Dupa o combinatie interesanta cu Gerlem, Wesley a scapat singur cu Vitca, dar portarul a fost mai rapid si a retinut ('40). Trei minute mai tarziu acelasi Gerlem a patruns pe stanga si a pasat in centrul careului mare, pentru Burdujan, care a sutat din prima; invingandu-l pe Vatca. Goana dupa egalareLa jumatatea reprizei secunde Bud a ratat o ocazie monumentala. Kuciak a iesit pe sub o minge trimisa in careu din corner si varful de atac a reluat, din centrul careului, dar mingea s-a scurs pe langa bara ('67). Pirvulescu n-a avut mai mult noroc, mingea sutata de internationalul de tineret lovind unul din stalpii portii Vasluiului ('71), iar Florin Lazar a trimis, cu capul, la radacina barei, dar Kuciak a avut o noua interventie de exceptie ('73). Oaspetii au egalat situatia la bare, mingea lobata de Gerlem, de la 20 de metri, lovind transversala ('74). Bud a fost din nou eroul negativ al mediesenilor, dupa ce a reluat slab, cu capul, in bratele lui Kuciak ('77). Apoi, 5 minute mai tarziu, s-a aflat intr-o situatie de unu la unu cu un adversar, dar s-a grabit si a tras defectuos. Pe final, oaspetii au mai avut doua ocazii mari de gol, dar pana la urma scorul s-a terminat cu 1-0 in favoarea oaspetilor. Pustai vrea ca Vasluiul sa ia CupaCristian Pustai, antrenorul formatiei Gaz Metan Medias, a declarat ca isi doreste ca FC Vaslui sa-si adjudece Cupa Romaniei-Timisoreana la fotbal pentru a se spune ca formatia sa a fost egala castigatoarei trofeului. ''Imi doresc ca FC Vaslui sa castige Cupa Romaniei, deoarece astfel vom putea spune ca am fost egalii castigatoarei Cupei Romaniei, pe alocuri chiar superiori. Nu am desconsiderat jocul, daca faceam asta nu foloseam cea mai buna garnitura de joc'', a spus Pustai. ''Incep sa ma obisnuiesc cu arbitrajele contra noastra cand jucam cu Vasluiul. Nu vreau sa analizez arbitrajul, dar as dori sa vad cand un arbitru este penalizat pentru greselile lor, deoarece noi antrenorii suntem penalizati. Daca e sa tragem o linie, am jucat bine, dar nu am reusit sa marcam din pacate'', a comentat Pustai.Caseta partideiGaz metan: 82. Vitca – 15. Hoban, 19. Fl. Lazar, 13. Akaky (20. Nohai '83), 8. Buzean - 5. Al. Munteanu (11. Cigan '60), 21. Todea, 27. Eric de Oliveira (16. R. Zaharia '85), 17. Dudita, 22. P. Pirvulescu - 10. Bud. Antrenor: Cristian Pustai. FC Vaslui: 1. Kuciak - 15. Buhus, 16. Zubar, 26. Farkas (14. Akakpo '60), 27. Hugo Luz - 23. Pavlovici - - 9. Burdujan, 30. Raul Costin, 80. Wesley, 10. Gerlem (7. Buhaescu '80) - 19. Temwanjera (21. Jovanovici '87). Antrenor: Marius Lacatus. Arbitri: Augustus Constantin (central) - Adrian Vidan, Ioan Onicas (asistenti) - Paul Vasile Unimatan (rezerva). Cartonase galbene: Eric de Oliveira '7, Parvulescu '90A1 / R. Costin '27, Buhus '32.
Medieseanul este foarte mandru de copiile facute in propria ograda Insula Pastelui este o insula din Pacificul de Sud dependenta de Chile. Primii navigatori europeni care au pasit aici la inceputul secolului al XVIII-lea nu au putut sa-si creada ochilor. Pe acest petic de pamant, aflat la o distanta de 3600 kilometri de coasta chiliana, au descoperit sute de statui imense, raspandite pe intreaga insula, unele cu o inaltime de 10-12 metri si cantarind chiar si 50 de tone. Doua statui, care seamana izbitor cu cele din Insula Pastelui, pot fi vazute in gradina unui mediesean care locuieste pe strada Vitei. Munca de sisifAlexandru Puscas a primit de la fiul sau acum mai bine de 40 ani, o carte despre Insula Pastelui, scrisa de Thor Heyerdahl, arheolog si antropolog norvegian, care a efectuat vaste cercetari pe Insula Pastelui. Dupa ce a vazut fotografiile din carte, medieseanul s-a apucat de munca, iar acum doi ani, a dus treaba la bun sfarsit, doua statui care par venite din Insula Pastelui, inalte de 2 metri si cantarind peste 1 tona fiecare. „Am inceput in anii 70. Mai intai am adunat niste materiale care mi-au trebuit. Prima data trebuie facuta din lut, pe urma trebuie facut un cofrag din ghips, iar apoi trebuie turnat, nu e piatra. Asta a durat cativa ani, pentru ca nu am avut timp sa lucrez asa ceva. Trebuia sa lucrez altceva ca sa imi pot castiga existenta. Dupa ce am intrat in pensie m-am apucat mai serios. Am mai chemat prieteni, cunostiinte, singur nu puteam sa fac, era prea greu” povesteste Alexandru Puscas.Prietenii fara numePensionarul in varsta de 76 ani vede cele doua statui ca pe doi prieteni. Nu le-a dat insa niciun nume. Are si o explicatie pentru asta. Nu se poate intelege cu ei. „Nu i-am botezat, daca nu ma inteleg cu ei, nu avea rost. Am vrut sa ii fac si mai mari, dar nu am avut tot timpul ajutor. Era nevoie de o schela, si era mai greu” mai spune Alexandru Puscas. Pentru construirea lor, medieseanul a folosit doua carute de nisip si noua saci de ciment.Viseaza la insulaDesi e trecut demult de prima tinerete, medieseanul ar pleca la capatul pamantului pentru a pasi pe Insula Pastelui. S-a si interesat la o agentie de turism, insa deocamdata nu a gasit nicio oferta pentru aceasta destinatie. „Cum sa nu vrei sa ajungi acolo? Doar ca, din cate stiu eu, e un loc destul de greu accesibil, si nu multa lume ajunge printre uriasi. Am vrut si eu sa merg, chiar m-am dus pe la mai multe agentii de turism, dar au spus ca nu intra nici macar la categoria destinatiilor exotice” mai spune pensionarul.Insula misterioasaPrimii exploratori europeni au ajuns pe insula in anul 1722 in Duminica Pastelui, de unde si denumirea insulei. Expeditia era condusa de capitanul Jacob Roggevven si venea din Olanda. Exploratorii au remarcat existenta a trei rase diferite, daca unii aveau pielea inchisa la culoare, altii aveau pielea rosiatica, iar unii bastinasi aveau pielea galbena si parul roscat. In anul 1770 are loc o noua expeditie pe insula. Exploratorii au remarcat aceeasi populatie prietenoasa si pamanturi lucrate. Patru ani mai tarziu, o alta expeditie ofera o imagine a insulei total diferita. Pamantul era nearat, oamenii erau agitati si demoralizati, si daca pana atunci nu erau inarmati, acum purtau sulite si bastoane. Imensele statui fusesera rasturnate, iar adoratorii lor disparusera. In secolul al XIX-lea, Insula Pastelui a devenit tinta negustorilor de sclavi, iar in 1862 populatia a fost distrusa in urma unei razii peruviene.Statui uriaseCele mai faimoase ramasite ale celor care au locuit pe insula sunt giganticele statui numite „Moai”, si platformele masive de piatra numite „Ahu”. Exista cel putin 700 de astfel de statui pe insul, in diferite stadii de lucru. Toate sunt sculptate din piatra vulcanului Rano Raraku. Statuile Moai sunt impartite in doua categorii, statuile vulcanului „ochii care privesc cerul”, si statuile celelalte, cu un stil diferit, cu spatele intors spre mare, dominand Ahu-urile, singurele care au ochii deschisi. Moai variaza de la 3 la 12 metri inaltime, si de la 3 la 14 tone. Majoritatea statuilor cantaresc aproximativ 14 tone, dar sunt si unele de 80 de tone. Una singura depaseste greutatea de 270 de tone. Se considera ca cele mai vechi statui au fost sculptate in jurul anului 700, dar majoritatea provin din perioada 1000-1500. Mistere neelucidateCel putin interesant este cum au fost cioplite statuile, direct in stanca, dar si felul in care au fost transportate pana catre malul oceanului din inaltimile vulcanului. Poate si mai curios este modul in care au fost urcate pe fruntile uriasilor conciurile rosii, la fel coborate din inaltimile unei alte cariere din partea diametral opusa a insulei. Nu a fost descoperit scopul pentru care au fost construiti colosii, daca ei ii reprezinta pe zeii bastinasilor, sau de ce privirea lor este indreptata spre mare. Astfel, uriasii de piatra se adauga altor mari enigme ale lumii, si stau marturie unor civilizatii de mult apuse.
Microferma gospodarilor din Mosna se intinde in prezent pe o suprafata 20 de hectare de teren, incadrandu-se perfect in peisajului satului transilvaneanMilitant convins al gospodariei ecologice si al alimentatiei fara chimicale, Willy Schuster se numara printre pionierii acestui mod de viata in Romania. Pasiunea pentru agricultura ecologica a dobandit-o pe vremea cand lucra ca translator in Elvetia la un gospodar bio. A fost impresionat de cat de fericiti si impliniti erau agricultorii de acolo si de viziunea acestora diferita de cea a agricultorului conventional industrializat. Insa ceea ce l-a determinat sa faca pasul decisiv si sa-si construiasca mica ferma in Romania, a fost tocmai indiferenta agricultorilor romani veniti la practica in Elvetia. Acestia nu puneau in aplicare nimic din ceea ce invatasera acolo, dand mereu vina pe sistemul si pe mentalitatile romanesti. Asa s-a hotarat Willy sa devina agricultor si a venit impreuna cu familia la Mosna, unde au cumparat o casa saseasca si s-au apucat de treaba. Cand pasiunea devine meserieAu pornit la drum cu un bogat bagaj de cunostinte teoretice despre agricultura ecologica, doua hectare de pamant si doua vaci. Incet, incet au deprins si notiunile practice si au reusit sa puna pe picioare singura ferma ecologica din Transilvania. „Acum avem 20 de hectare de pamant si 10 vaci. Noi suntem multumiti cu ce avem si speram sa putem pastra agricultura ecologica. Am vrea sa ne incadram in continuare in peisaj si tocmai, pentru ca aici relieful este colinar nu am vrea sa ne extindem, ci doar sa patram calitatea produselor fabricate de noi“, povesteste Lavinia Schuster, sotia lui Willy Schuster.Specialitati elvetieneIn gospodaria familiei Schuster se comercializeaza in prezent 15 produse suta la suta naturale: de la branzeturi proaspete, iaurt, smantana si pana la parmezan sau branza de vaci crema in diverse sortimente cu verdeata, hrean sau fructe. Cele mai renumite produse sunt insa cascavalul maturat, preparat dupa o reteta elvetiana, din lapte integral, ce poate fi gasit in diverse sortimente: cu verdeata, ardei, nuca, chimen, sau branza cu mucegai. „Tendinta noastra este sa vindem cat mai mult local si oamenii sa stie de unde provin produsele pe care le consuma si mai ales cum sunt preparate. Noi promovam calitatea si transparenta si de aceea clientii pot veni oricand la noi sa vada cat de delicat umblam, de la pamant pana la farfurie“, explica Lavinia Schuster.Primul magazin de produse ecologice din SibiuPentru a-si putea comercializa produsele si in afara gospodariei, Willy Schuster a infiintat alaturi de alti sase fermieri Cooperativa de Valorificare a Produselor din Agricultura Ecologica Biocoop, la Sibiu. Pe langa produsele lactate, cei interesati mai pot gasi aici cereale, ulei, paine, legume de sezon sau miere. Microferma din Mosna este furnizor unic de specialitati elvetiene din cascaval si branza comercializate in acest magazin ecologic, situat pe strada Avram Iancu, nr.11 din Sibiu. Treptat, clientii au inceput sa pretuiasca din ce in ce mai mult produsele bio, care au ajuns la mare cautare. „De-a lungul anului zeci de clienti din intreaga tara dar si din strainatate ne-au trecut pragul pentru a cumpara produsele noastre“, isi aminteste Lavinia.Ajutoare de peste hotareAcum, dupa zece ani de activitate sotii Schuster au ajunsa sa transmita din cunostintele lor si voluntarilor din tara si de peste hotare. Fermierii din Mosna au fost promotorii acestei miscari, contribuind la infiintarea retelei World Wide Opportunities on Organic Farms (WWOOF) in Romania. Organizatia este o retea internationala de ferme ecologice care ofera oamenilor posibilitatea de a voluntaria la ferme si de a trai o experienta unica, lucrand si explorand viata la sat. „Anul acesta am avut aproximativ 50 de voluntari atat din Europa cat si din America, veniti sa descopere tainele agriculturii ecologice“, explica sotia fermierului din Mosna.
Bancile comerciale vor acorda crescatorilor de animale credite pentru acoperirea subvenþiilor restante din zootehnie garantate, in proportie de 50 la suta, de Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), a declarat, Veronica Toncea, directorul general al FGCR. 'In prezent, lucram la un mecanism economic prin care fermierii sa poata avea resursele financiare necesare pentru creºterea animalelor. Diferenta pe care statul nu o poate da fermierilor in contul subventiei pe cap de animal va fi acordata de catre bancile comerciale prin credit bancar, in proportie de 90 la suta din suma restanta', a spus Toncea.Mai putini baniCrescatorii de animale trebuiau sa primeasca in acest an o subventie de la bugetul de stat de 571 lei/pe cap de animal la specia bovina si de 44 de lei la ovine, conform actelor normative aprobate de Executiv. Ministerul Agriculturii a anuntat ca, deocamdata, nu poate plati decat o singura transa din suma totala, respectiv 200 de lei pe cap de vita si 15 lei la oaie. Ministerul Agriculturii va face plati efective pe aceasta transa, in cursul lunii noiembrie, iar diferenta urmeaza sa o plateasca fermierilor pana in februarie 2010. Fara multe actePotrivit directorului general al FGCR, formula de acordare a creditului este foarte simpla in sensul ca se va acorda in baza unei adeverinte eliberate de APIA si a unei cesiuni de creante.'Creditul se va acorda in baza unei adeverinte pe care o elibereaza Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) si prin care se confirma suma care ar urma sa o incaseze fermierul si pe baza cesiunii de creante pe care fiecare fermier o ofera bancii creditoare pe aceasta suma. FGCR va garanta in proportie de 50 la suta din valoarea creditului, comisioanele noastre fiind de 0,12 la suta pe luna', a precizat Toncea.
„Si anul acesta am primit fonduri de la APIA, pentru acest gen de lucrari. Din 6,64 milioane de lei, suma alocata pentru Seica Mare, doar 3,2 milioane lei se vor duce strict pe curatarea pasunilor. Restul ne ramane la dispozitie, pentru alte tipuri de lucrari la pasuni“, explica Nicolae Susa, primarul comunei.Licitatie pe SEAPIn timpul mandatului fostului primar, acest tip de lucrare a atras dupa sine cercetarile Directiei Nationale Anticoruptie. Oameni din comuna s-au plans atunci ca firma desemnata sa execute lucrarea nu si-a facut treaba. De aceasta data, pentru a nu exista nicio umbra de indoiala asupra corectitudinii desemnarii firmei, executia lucrarilor de curatare a pasunilor a fost fost scoasa la licitatie, dupa toate normele impuse de UE. Firma castigatoare s-a angajat sa curete pasunile cu doar 3,2 milioane de lei, astfel ca a mai ramas la dispozitia localnicilor o suma frumusica. „Voi avea consultari cu reprezentantii crescatorilor de animale. Impreuna cu acestia vom decide ce alte lucrari sunt prioritare pe pasuni. Si ma refer aici la fantani, adapatoare, chiar drumuri de acces. Ne-au ramas circa 3,4 milioane de lei si vreau sa ii folosim cu chibzuinta. Vom pune in practica, dupa sedinta cu crescatorii“, spune Susa.Locuri de joacaIn acelasi timp, Primaria Seica Mare asteapta acceptul finantarii unui proiect depus recent, care prevede amenajarea de spatii verzi si locuri de joaca pentru copii in Seica si Boarta. „E vorba despre un proiect de 1 milion de lei, pe fonduri europene. Speram sa primim finantare, pentru ca avem nevoie de astfel de spatii. Avem circa 700 de copii in comuna si satele apartinatoare, multi dintre ei de varsta mica. Ar fi util sa le oferim cadou locuri de joaca. O bucurie atat pentru ei, cat si pentru parinti si bunici“, conchide primarul comunei.
Dincolo de toate, cele doua personaje – bogatul si Lazar –, intr-un fel sau altul, suntem fiecare dintre noi. Uneori pe rand. Alteori bogati. Alteori Lazari. Dar nici unuia nu ne este straina starea dintai si nici a doua. Atat ca, dupa ce-am vazut drama, suntem mai vinovati de cadere si intram noi insine in hlamida, in vizorul bogatului, cand stim, de-acum, ca haina de bube a lui Lazar e izvor de hlamida imparateasca in acea Imparatie pe care ne-o dorim, sau pe care marturisim ca ne-o dorim.Sensul bucurieiCeea ce ne-a pus insa pe ganduri este faptul ca bogatul, dincolo de haine din stofa foarte fina si, mai ales, foarte scumpe, se veselea in toate zilele „in chip stralucit“ (Luca 16, 19 b). Ce inseamna astazi veselia „in chip stralucit“ stim. Chefuirea aceasta in vesnic-parelnica distractie in care se zbate omenirea de acum nu-i alta decat stralucitoarea veselie a bogatului celui nemilostiv. Nemilostiv nu neaparat in raport cu Lazar. Caci bogatul n-are mila nici fata de el. Si-i trebuie experienta cutremuratoare a iadului, unde o picatura de apa face cat toate avutiile lumii, pentru a-si aduce aminte de tata, de frati... MedicamentLazar devine astfel un soi de medicament pentru memoria noastra scurta. Icoana lui in sanul lui Avraam – atat de palida totusi fata de locul unde, dupa Invierea lui Hristos, suntem chemati sa locuim (caci cu cat e mai mare Hristos fata de Avraam, cu atat e mai mareata asezarea in Hristos in aceasta locuire in sanul lui Avraam...) – atrage aminte la stralucirea adevaratei bucurii, aceea care, sporind din samanta cereasca, sporeste in duhul, vesnic...Ce inseamna „stralucirea“?Care-i atunci „veselia stralucitoare“ a celui bogat in Hristos? Sf. Ioan de Cronstadt zice: „Sfintii lui Dumnezeu sunt mari negustori, ce s-au imbogatit cu toate comorile sufletesti, cu toate faptele bune: cu blandetea, cu smerenia, cu infranarea, cu rabdarea, cu bogatia credintei, a nadejdii si a dragostei. Drept aceea si cerem sfintele lor rugaciuni, ca niste saraci de la cei bogati, ca ei sa ne ajute in saracia noastra duhovniceasca, sa ne invete a ne ruga si a spori in faptele bune crestinesti, ca ei, precum cei care au indraznire inaintea lui Dumnezeu, sa se roage pentru iertarea pacatelor noastre si sa ne pazeasca de pacate noi. Mergem la negustorii pamantesti, in pravaliile lor, ca sa le cumparam marfurile; si atunci, cum sa nu mergem la negustorii cei ceresti cu rugaciune osardnica, in loc de argint si aur, cum sa nu cumparam de la ei mijlocirea inaintea lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor si pentru daruirea feluritelor fapte bune crestinesti! Se pare ca este un lucru foarte firesc“ (Sf. Ioan de Cronstadt, In lumea rugaciunii, Sofia, 2003, p. 64).Lazarul din noiCe blestem ne paste de-am pierdut tocmai acest „foarte firesc“, ce transforma veselia omeneasca in bucurie duhovniceasca? Ce rana de plans ne-a putut rani cugetele, de-am pierdut aceasta normalitate a stralucirii in Hristos, cu Hristos?Chemati pururea la a sedea in „bucuria Tatalui“, preferam neadevarata, snoaba si plina de capcane „veselie“ zdranganitoare a lumii...Lazarul din noi, pecete de taina a Invierii! De-ar rodi pururea umilinta lui in inimile noastre, ca, desfacuti din falsa bogatie, sa strigam bucuria pe ulitele Raiului.
Nu! Sfintii nu s-ar spaimanta de starea de-acum a lucrurilor ce ne strabat viata. Ancorati de piatra Hristos, orice zidire dedata pieirii – „progresului“ si „modernizarii“ – n-ar fi prilej de sminteala, ci de binecuvantata lupta. Din pacate, dedati tot mai mult la lecturi sociologice sau de psihologie culturala, am uitat sa purtam cu noi, in adancul retinei ochiului duhovnicesc, privirea curata a patristicii.Ar tacea Parintii?Gandirea patristica, formata in parte prin calirea in Duh dumnezeiesc a gandului omenesc, dar, in cealalta parte, prin contactul nemijlocit cu privelistea unei lumi readaugate caderii, obliga teologia moderna la reacordarea limbajului sau ca si la solutii care, izvorand dinspre ei – fauritorii turnurilor de paza ale binecuvantatei ecclesii – ajunge pana la noi prin capilarele unora dintre teologii si traitorii gandirii cu Hristos.Ar tacea cat noi Parintii? Suntem copiii muti ai unei Biserici care nu mai rosteste adevarul de dragul Adevarului? Sa nu fie! Din pacate, discursul de azi al Bisericii se pierde in polifonia de discursuri ale altor „societati civile“ tot mai dornice sa infunde icoanele zidite de aceasta in intunecimea de false valori pe care le propun intr-o joaca de-a academiile (Academia Catavencu s.a). Saltimbanci ai literaturii romane sau anchilozati in semidoctul spatiu al sforaielii intelectuale propun procese publice pe seama Bisericii sau a oamenilor ei cu usuratatea cu care altadata imparatii Romei aratau, cu semnul acela teribil, deget in jos, moartea gladiatorilor credintei – martiri – sau mai aproape de adevar, cu usuratatea cocotelor regale ce-si ingaduiau sa-si prostitueze fetele de dragul uciderii Sfintilor. (Nu-i asa, „Irodiadelor“?)Apel la responsabilitateSuperficialitatea discursului, demagogia inculta si prostitutia spirituala flageleaza pana la os trupul martiric al Bisericii Ortodoxe Romane. Neuniti in a raspunde la provocarile rautacioase ale unor iude de profesie nu vom face decat sa ne aratam asa cum ne prezinta ei. Dar aducandu-ne in ajutor Sfintii si Parintii, mute se vor arata gurile lor!Nestiind sa cante aleluia gurile acestor ignoranti culti (vorba lui Pierre Riche) gusta din agurida hulei. Sa nu tacem. Sa iesim din mirarea in care ne surprind mereu. Si sa rostim adevarul. Cu riscul ranilor, care, o data vindecate, fi-vor biruinte in trup ale ispitelor. Sa nu ne miram de acestea ce vin catre noi. Ci, admirand pe Hristos, sa-I urmam Calea. Pentru ca, descoperind Adevarul, sa primim Viata.
In Evanghelia de astazi ni se descopera doua mari taine, care tin de viata de Dincolo, si anume: taina raiului si taina iadului. Doua vietiCe mesaj ne transmite astazi Evanghelia fiecaruia in parte? Sunt doua tablouri in aceasta Evanghelie: viata cotidiana si viata de dincolo de moarte, viata vesnica. Si ni se spune despre un om care traia in mare bogatie, care se purta imbracat in porfira si vison, in cele mai scumpe vesminte de altadata. Si care petrecea cu prietenii in ospete si in desfatari. Alaturi de acest bogat, exista un om nenorocit, care, pe langa faptul ca era sarac, era si bolnav de o boala care inspira mila tuturor. Ba, mai mult decat atat, inspira pana si mila animalelor, pentru ca ranile, bubele lui erau linse de caini, spre alinare. Si acest sarac astepta la poarta bogatului sa se arunce cu faramaturile, resturile de pe la mese, si de acolo sa poata sa se hraneasca, sa traiasca si el: o imagine pe care o intalnim si astazi. Odihna sufletelorAm putea sa spunem multe lucruri despre aspectul acesta; lucruri pe care le cunoastem fiecare dintre noi. Pilda insa trece si mai departe, prezentand taina de dincolo, a bunatatii dumnezeiesti. Si iata ce frumos spune Sf. Evanghelist Luca, la cap. XVI, incepand de la versetul 19: „Si a murit saracul si a fost dus in sanul lui Avraam”. Si apoi continua: „Si a murit bogatul si a fost ingropat”. Atat! Lucrul acesta precizeaza, de fapt, ca viata de dincolo are doua cai, are doua finalizari, doua sfarsituri: raiul si iadul. Sanul lui AvraamCe frumos ne spune despre rai Mantuitorul, asemanandu-l cu sanul lui Avraam!... Scriptura spune ca „sufletele dreptilor sunt in mana lui Dumnezeu”. Imaginati-va, am vazut o pictura din aceasta cu o mana frumoasa intinsa, iar sufletele in mana lui Dumnezeu. Mana lui Dumnezeu sau sanul lui Avraam este locul si starea de fericire unde merg sufletele dreptilor, sufletele celor care si-au pregatit viata de aici pentru viata vesnica. O mare prapastieApoi continua Evanghelia cu ajungerea bogatului in iad, de unde l-a vazut pe saracul Lazar in sanul lui Avraam, si s-a adresat lui Avraam: „Parinte Avraame, lasa-l pe Lazar sa-si inmoaie degetele in apa si sa-mi stampere setea, pentru ca tare ma chinuiesc!” Lucrul acesta arata, de fapt, ca iadul nu este o fictiune, nu este un lucru inventat de noi, ci este o realitate, o realitate atat de groaznica, incat Scriptura foloseste foarte multe numiri, exprimand, de fapt, ceea ce noi am putea intelege prin chinurile iadului. Si i-a raspuns Avraam: „Ceea ce-mi ceri tu este imposibil, pentru ca intre noi si intre voi mare prapastie este”. Prin aceasta se precizeaza invatatura Bisericii, potrivit careia nu exista alta stare intre rai si iad, ci doar raiul si iadul. Intre rai si iad este o mare prapastie. Pe cine ascultam?Mai exista, apoi, un dialog intre bogat si Avraam. Si a zis bogatul: „Daca nu poti sa-mi stamperi suferintele, macar lasa pe cineva sa mearga-n lume, ca mai am cinci frati, sa le spuna fratilor mei sa nu vina si ei aici”. Si ii raspunde Avraam: „Au pe Moise si pe Prooroci, sa asculte de ei”. Si a zis bogatul: „Nu, parinte Avraame. Daca ar veni cineva de dincolo, s-ar intoarce toti”. Si ii raspunde din nou Avraam: „Daca nu vor asculta de Moise si de prooroci, nu vor crede nici daca cineva va invia din morti”.Cine ar crede?Iata, aici, in final, o avertizare foarte puternica. O imagine a starii de astazi. Spuneti-mi dumneavoastra, daca ar aparea pe strada acum cineva si ar zice: „Eu am inviat din morti, eu am vazut raiul si iadul, vreau sa va marturisesc ce-i acolo”, l-ati crede? Sau ati spune: „Esti nebun!”? Si imi aduc aminte de cuvantul unui parinte duhovnic, Parintele Paisie de la manastirea Sihla, care spunea: „Toata viata mea am predicat despre rai, sa-l iubeasca si sa-l doreasca orisicine. Iar despre iad n-am predicat, pentru ca-l vad aici, pe pamant”. Facem de multe ori experienta iadului, cand neglijam, cand uitam si ignoram faptul ca Dumnezeu ne iubeste, Dumnezeu ne doreste si ne asteapta, Dumnezeu e cu noi. Numai cand suntem in suferinta, cand suntem la necaz, numai atunci ne amintim ca exista Dumnezeu. PregatireaImaginea aceasta, pilda aceasta, ne arata cele doua realitati, bine marcate, bine precizate: raiul si iadul. Deci exista dincolo o stare de fericire si una de osanda, randuite pentru oameni. Pentru cei ce au facut binele si pentru cei ce au facut raul. Viata aceasta, pamanteasca, nu este altceva decat o perioada bine marcata de Dumnezeu, pentru fiecare in parte, in care noi ne putem castiga Viata de Dincolo. Extraordinar de minunat! Iata valoarea vietii!Viii si mortiiDe ce mai e atat de importanta Evanghelia de astazi? Pentru ca ne arata ca noi, ceilalti, ce suntem inca in viata aceasta, putem sa ne rugam pentru cei de Dincolo, si invers. Noi, care impreuna cu Hristos ne rugam si-i pomenim pe cei morti, nu ne pomenim numai pe noi, nu spunem „Doamne, da-mi mie bunastare pana maine!”, ci cerem viata vesnica, tihna si fericire vesnica si celor care au plecat. Numai ca rugaciunea aceasta nu are putere asupra celor care au murit urandu-L pe Dumnezeu, asa cum a fost si bogatul din Evanghelia de astazi.
De luni, mediesenii vor avea parte de un adevarat regal la biblioteca municipala.Deschiderea oficiala a Festivalului Cititorului va avea loc luni la Biblioteca Municipala Stephan Ludwig Roth. Manifestarea, care se va incheia in 7 noiembrie este organizata de Serviciul Cultura si Spectacol din cadrul Directiei Municipale pentru Cultura, Sport, Turism si Tineret. Pe parcursul celor sapte zile vor avea loc expozitii, concursuri, sesiuni de comunicari si momente artistice. Organizatorii Festivalului Cititorului spun ca manifestarea ajunsa deja la editia a treia este o pledoarie pentru carte. Timp de o saptamana mediesenii sunt invitati la biblioteca municipala, pentru a participa la actiunile pregatite cu aceasta ocazie. Marsul cartiiManifestarile din cadrul saptamanii dedicate lecturii vor debuta cu un mars al cartii, organizat de Asociatia Nationala a Profesorilor de Limba Romana, filiala Medias. Astfel, elevii de la mai multe unitati de invatamant vor participa la un mars inedit, al carui mesaj este indemnul la lectura. Participantii vor afisa bannere cu citate celebre, si vor incerca sa atraga atentia asupra necesitatii lecturii. „Am pornit de la premisa ca omul este si ceea ce citeste, iar in societatea in care consumam tot felul de lucruri, cred ca hranirea cu carte este benefica pentru spirit si pentru formarea tinerilor” a explicat Ana Boariu, presedinte ANPRO Medias. Premiul BiblioMedUna dintre actiunile desfasurate in cadrul Festivalului Cititorului este cea de-a doua editie a concursului pentru bibliotecari. Pot participa toate persoanele care lucreaza in biblioteci scolare, municipale, orasenesti sau pedagogice. Practic, este vorba de un concurs de proiecte culturale, care vor fi prezentate in cadrul Sesiunii de comunicari cu tema „Imaginea Mediasului in alte biblioteci din tara si de peste hotare”. Premiul BiblioMed 2009 va consta intr-un minisistem audio. Cititori comoziIntrebati daca mai citesc sau nu, cititorii din librarii au invocat lipsa timpului, comoditatea, preturile mari ale cartilor, si alternativele secolului XXI: televizorul si calculatorul. Daca multi nu isi amintesc ultima carte citita, toti sunt de acord ca lectura a devenit, din pacate, o activitate facultativa. „Cred ca nu se mai citeste, poate din comoditate, poate si din lipsa de timp, mai sunt si preturile mari ale cartilor. Copiii nu mai citesc, nu o fac decat obligatie, prefera televizorul si calculatorul. Inainte nu se gaseau carti, acum se gasesc din plin, dar nu le mai acordam importanta, iar acest lucru se vede. Daca am mai citi cate o carte, poate ar fi altfel, si lumea, si noi, si tot” spune o clienta fidela a librariilor.Vanzari on-lineDaca librariile si-au pierdut o parte din clienti, editurile au avut de castigat in ceea ce priveste vanzarile direct pe internet. Noua moda a facut ca in ultimii ani, editurile sa bifeze circa 10% din vanzari pe internet. Din ce in ce mai multi cumparatori de carte prefera sa isi cumpere volumele preferate de pe site-urile de profil, fara sa mai bata drumul prin librarii si sa caute printre rafturi.
Disparitia omului de Neanderthal este inca un mister pentru oamenii de stiintaDe unde venim? Este unul dintre cele mai dezbatute subiecte este cel referitor la locul de origine al oamenilor moderni. Una din teorii (si cea mai imbratisata de academicieni) spune ca acestia au evoluat in Africa si de acolo s-au raspandit pe tot globul. O alta ipoteza arata, insa, ca specia a evoluat in mai multe locuri, in acelasi timp, pe o arie extinsa a globului. Care a fost primul umanoid? Cercetatorii descopera din ce in ce mai multe fosile ale umanoizilor - stramosi directi sau rude apropiate - in incercarea de a-l gasi pe cel mai primitiv. El ar putea aduce raspunsul la una din intrebarile cheie legate de evolutia umana: ce adaptari ne-au facut oameni si in ce ordine s-au intamplat acestea? Am facut sex cu oamenii de Neanderthal? Geneticianul Svante Paabo de la Institutul Max Planck din Germania spune ca da. Disparitia neanderthalienilor a dat nastere, de altfel, la o serie de ipoteze in comunitatea academica. In vreme ce unii cercetatori sunt de parere ca acestia nu s-au descurcat in competitia pentru resurse cu reprezentantii Homo sapiens sau ca au fost afectati de schimbarile climatice, alti oameni de stiinta sustin ca intre cele doua specii au existat violente, care au dus la disparitia omului de Neanderthal. Unii sustin chiar ca oamenii moderni i-ar fi mancat pe neanderthalieni. Exista si o serie de oameni de stiinta care spun ca acestia nu au disparut ci pur si simplu au fost absorbiti in umanitatea moderna. Specia umana evolueaza intr-un ritm accelerat? Noile dovezi stiintifice sugereaza nu numai ca umanitatea evolueaza, ci ca o face intr-un ritm accelerat. Dieta si bolile sunt cativa din factorii presiunii care au accelerat ritmul evolutiei. Pe de alta parte, unii cercetatori spun ca specia umana se afla intr-o perioada de stagnare din punctul de vedere al evolutiei, pentru ca selectia naturala si mutatiile genetice nu mai joaca un rol important in acest fenomen. Ce s-a intamplat cu parul de pe corp? O alta caracteristica specifica oamenilor este lipsa parului, in comparatie cu verii lor blanosi. O explicatie sugereaza ca stramosii nostri au scapat de par ca masura de adaptare impotriva caldurii din savana africana, alta spune ca ne-a ajutat sa scapam de boli si de infectiile cu paraziti. Mersul biped Stramosii au preluat postura verticala cu mult inainte de a-si fabrica unelte sau de a avea creiere mari. Intrebarea principala: de ce sa mergi pe doua picioare, cand rudele-maimute se folosesc de toate cele 4 membre? Cercetatorii spun ca mersul biped foloseste mai putina energie si i-ar fi ajutat pe primii oameni sa care mai multa mancare, o data ce si-au eliberat mainile. Tot postura verticala i-a ajutat sa isi controleze mai bine temperatura, reducand aria pielii expusa direct la soare. Cum s-a dezvoltat creierul uman? Nu e nici o indoiala ca creierele noastre dezvoltate ne-au adus un avantaj extraordinar. Acum doua milioane de ani, insa, nici unul dintre stramosii nostri nu aveau creierul mai mare decat cel al maimutelor. Si atunci, ce a determinat aceasta schimbare, se intreaba oamenii de stiinta? Un cercetator american a analizat genomul omului in comparatie cu cel al cimpanzeilor, cea mai apropiata ruda evolutionara, si a inaintat ipoteza ca rata ridicata a incidentei cancerului la specia umana ar putea fi cauzata de dezvoltarea cerebrala. "Creierul ne face superiori cimpanzeilor, dar, potrivit unei noi teorii, am putea plati un pret ridicat pentru el: o rata mai mare a cancerului".
Peste 65.000 de euro vor fi cheltuiti pentru sprijinirea tinerilor defavorizati si integrarea acestora in societate. Proiectul va demara in curand, daca Uniunea Europeana accepta sa ofere finantarea ceruta. Fundatia Comunitatii Sibiu, cea care l-a conceput, isi propune ca obiectiv primordial consilierea a 500 de sibieni, prin amenajarea a doua puncte specializate de consiliere in doua locatii distincte ale judetului. Din totalul de 500 de beneficiari, 50 de norocosi vor avea ocazia sa aprofundeze si cursuri de formare. Proiectul denumit „Sanse egale pentru tinerii defavorizati din judetul Sibiu" are drept grup tinta tineri cu varsta cuprinsa intre 14 si 25 de ani. Acesta presupune, pe de-o parte, informarea tinerilor despre legile care li se adreseaza, iar pe de alta parte monitorizarea institutiilor publice, pentru a se constata daca aplica sau nu respectivele legi. „Scopul proiectului este imbunatatirea situatiei tinerilor care apartin categoriilor defavorizate din judetul Sibiu, in sensul promovarii oportunitatilor egale pentru educatie, orientare profesionala, incluziune sociala si participare. Costul total eligibil al proiectului este de 65.630 de euro, aproximativ 90% reprezinta cofinantarea de la autoritatea contractanta, iar 10% reprezinta cofinantarea acordata de Fundatia Comunitatii Sibiu, in calitate de solicitant", arata Constantin Sovaiala, vicepresedinte al Consiliului Judetean Sibiu. Monitorizarea institutiilor Pe langa instruirea practica a tinerilor, un alt punct strategic al proiectului va consta in monitorizarea institutiilor publice in ceea ce priveste aplicarea legii pentru persoanele defavorizate. Scopul este, bineinteles, imbunatatirea calitatii serviciilor oferite pentru tinerii care apartin categoriilor „problema". In prima faza, se va contura un chestionar pentru identificarea neajunsurilor care macina aceasta categorie sociala. Va urma formarea unui grup de lucru pentru monitorizarea activitatii institutiilor publice referitor la aplicarea corecta a acestor legi pentru persoanele defavorizate. Dupa aceea, se vor organiza intalniri ale grupului de lucru, dar si un raport in care vor fi expuse concluziile obiective. Deocamdata, nu se stie din ce locatii ale judetului vor proveni cei 500 de tineri beneficiari ai proiectului, insa Fundatia Comunitatii va avea grija sa cerceteze cu precadere zonele deja cunoscute ca avand cetateni cu probleme de acest gen.
Consiliul Judetean si-a propus cresterea cantitatii de deseuri reciclabile la 32.567 de tone pana in 2013.Consiliul Judetean Sibiu a pledat mereu pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deseurilor la nivel judetean. Ecologizarea este, intr-adevar, unul dintre cele mai costisitoare procese, insa punerea ei in practica este obligatorie pentru europenizare. In prezent, autoritatile lucreaza la indicii fundamentali ai proiectului „Sistem de gestiune integrata a deseurilor solide municipale in judetul Sibiu". Daca totul iese precum promit factorii de decizie, principalul impact al proiectului va consta in cresterea ratei de conectare la serviciile publice de salubritate la 100%, in mediul urban si 90% in mediul rural, pana in anul 2010. Consiliul Judetean mai asigura si ca un alt pas important va consta in reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale, depozitate anual, dar si in cresterea cantitatii de deseuri reciclabile la 21.483 de tone pana in 2010 si la 32.567 pana in 2013. Aceasta in conditiile in care, momentan, judetul Sibiu nu se bucura de un sistem eficient, dupa cum recunosc chiar reprezentantii Consiliului Judetean, institutia care a conceput proiectul european. Nemultumire Gestionarea deseurilor municipale in judetul Sibiu nu se efectueaza in mod unitar. Colectarea resturilor menajere este asigurata de operatorii de salubritate existenti in fiecare localitate si deservesc 71,5% din populatia mediului urban, dar si 62% din populatia zonei rurale. „Nu a fost pus inca in aplicare la scara larga un sistem de colectare separata a deseurilor, in special pentru ambalaje si deseuri biodegradabile, inclusiv cele din parcuri si gradini. Astfel, cele mai multe deseuri ajung la cel mai apropiat depozit de deseuri fara niciun tratament anterior sau ajung in gropile de gunoi rurale. Situatia actuala a procesului de gestionare a deseurilor situeaza judetul Sibiu in incapacitatea de a contribui la atingerea obiectivelor si obligatiilor asumate de Romania la data aderarii la UE", a aratat Martin Bottesch, presedintele Consiliului Judetean Sibiu. Cu pasi marunti Proiectul european de mare impact la nivel judetean va contribui la formarea si „inchegarea" unui sistem de gestionare integrata a deseurilor in conformitate cu directivele UE, dar si cu legislatia romana. Mai mult, acest proiect va contribui semnificativ la indeplinirea obiectivelor Programului Operational Sectorial de Mediu si la angajamentele de a promova practici de gestionare a deseurilor asa cum este prevazut in Tratatul de Aderare. Actiunile pregatite de autoritati sunt elementare in viziunea PRGD, in termeni de impact pozitiv semnificativ asupra mediului si asupra sanatatii umane, cat si in viziunea POS Mediu. Aceasta, deoarece documentele strategice elaborate de autoritatile romane au un fundament solid pentru selectarea proiectelor ce urmeaza sa fie cofinantate din fonduri structurale ale UE, in perioada de programare 2007-2013. Opt proiecte in judet La ora actuala, in judetul Sibiu exista mai multe proiecte privind sistemul de gestionare a deseurilor, in faza de implementare, precum cele din Agnita, Cisnadie, Medias, Saliste sau Avrig.·Exista, de asemenea, doua proiecte finantate de catre asociatia non-guvernamentala EcoRom Ambalaje, cu implicarea activa a Consiliului Local Medias si a Consiliului Local Ocna Sibiului, care au ca scop imbunatatirea colectarii separate a deseurilor din ambalaje. De mentionat mai este si proiectul complex care beneficiaza de finantare guvernamentala in conformitate cu prevederile Ordonantei de Guvern nr. 40/2006, al carui aplicant este Consiliul Local Copsa Mica si care vizeaza imbunatatirea ratei de conectare si infrastructura pentru colectarea deseurilor mixte (pubele si containere).
Adrian Bibu si Emanuel Bokor au castigat doua medalii de aur pentru Clubul Puma Sibiu la Cupei Romaniei de Taekwon-doSibiul inca se poate lauda cu distinctii la nivel inalt in sporturile de contact. Este cazul luptatorilor de la clubul sportiv Puma Sibiu care a participat cu zece oameni la Cupa Romaniei de Taekwon-do unde au concurat in total 210 sportivi din tara dar si din Republica Moldova. Sportivii sibieni indrumati de antrenorii Ciprian Banea (4 DAN) si Alin Lazurca (3 DAN), au obtinut trei medalii de aur, una de argint si 10 de bronz. Medalii muncite La categoria 80 kilograme seniori Sibiul au luat aurul prin Adrian Bibu, dupa o finala aprig disputata cu reprezentantul Republicii Moldova si sportivul de doar 19 ani Emanuel Bokor la proba de lupta categoria A80kg seniori, dupa ce a trecut de sportivi cu mare experienta. Rezultate bune au obtinut si juniorii mici ai echipei: Ionut Nita, Remus Stolnicu, Daniel Dobrin, Marius Dancu, Bogdan Robitu, care la proba de tull echipe au obtinut locul III. La fete, la categoria lupta „copii", Maria Frandes a obtinut locul II la lupta si locul I la tull. Senioarea Susan Cristina a suferit o grava accidentare la piciorul drept, ceea ce nu i-a permis sa termine probele de concurs. La proba de lupta echipe, seniorii Ciprian Banea, Alin Lazurca, Adrian Bibu si Emanuel Bokor au obtinut locul III. Finala grea Campionul national din anul trecut de la categoria -80, Adrian Bibu spune ca plecat la Cluj cu gandul de a castiga dar chiar daca finala a fost foarte grea acum el este multumit. „Am plecat la aceasta competitie hotarat sa ies invingator. Am avut o finala foarte grea cu un luptator din Republica Moldova. Acesia sunt cunoscuti pentru duritatea lor iar astfel disputa a fost crancena insa ma bucur ca am castigat", declara Bibu, care mai crede ca participarea Republicii Moldova la aceasta cupa este un lucru foarte bun deoarece creste nivelul competitiei. Cupa mixta Chiar daca este Cupa Romaniei Presedintele FRTKO, Marius Oltean, a precizat ca, fata de concursurile organizate in anii precedenti, printre participantii din acest an se numara si sportivi de la doua cluburi din Republica Moldova. „Campionatul s-a desfasurat conform programului pe care l-am pregatit anterior. Am invitat si sportivii din Republica Moldova, pentru a avea o competitie mult mai buna fata de cele anterioare, desfasurate doar pe plan national. Cred ca in timpul competitiei s-a observat ca sunt multi componenti ai lotului national care demonstreaza pregatirea lor specifica, a sportivilor din ultimul segment. Putem spune ca este o pregatire pentru participarea la campionatul mondial din Argentina", a afirmat Oltean. Pentru sportivii de taekwon-do calificati la mondiale urmeaza, in pertioada 26-29 noiembrie, Campionatul Mondial. Comepetitia se va desfasura la Mar del Plata, in Argentina. Campionatul national la Sibiu Orasul de pe Cibin duce lipsa de evenimente sportive prestigioase care par tot mai rare de la an la an. Astfel ca, in perioada 27-28 februarie 2010, Sibiul va gazdui Campionatul National de Taekwon-do, unde sportivi sibieni isi propun sa obtina rezultate la fel de bune ca si pana acum. Aceasta cupa este organizata de Clubul Puma Sibiu, va fi gazduita de Sala Transilvania si vor fi prezenti cei mai buni sportivi din tara.
Ana Maria Brinza e dezamagita ca nu a urcat pe podiumul Mondialelor, dar acum se concentreaza pe vindecarea miinii. „Esec" este cuvantul pe care-l foloseste fara menajamente Ana Maria Branza cand vorbeste despre Campionatele Mondiale din Antalya, de unde scrimerele romane s-au intors fara nicio medalie. Vicecampioana olimpica la spada de la Beijing 2008 nu se ascunde in spatele scuzelor. „A fost un dezastru, dar nu e un capat de tara", spune sportiva, care nu a plecat la Mondiale cu ganduri de marire. „Asta nu inseamna ca nu mi-am dorit macar o medalie, fie ea la individual sau cu echipa". Ana crede ca 2009 este anul baietilor. „Au reusit la scrima, prin Rares Dumitrescu si echipa de sabie, dar si la gimnastica, prin Marian Dragulescu". .
Echipa Dinamo Bucuresti a ratat calificarea in turul doi al LEN Trophy dupa ce a incheiat meciurile din grupa A, de la Montpellier, cu un bilant de patru infrangeri si o victorie. Rezultatele obtinute de alb-rosii sunt: 8-17 cu Rari Nantes Savona; 8-16 cu Vaterpolo Akademjia Cattaro; 8-9 cu Water Polo Montpellier, 19-6 cu Frem Odense si 7-9 cu FTC Budapesta. In turul secund va intra insa campioana Romaniei, CSM Oradea, care vine din Euroliga, unde a incheiat pe locul 3 in grupa preliminara.
In perioada 26 -31 octombrie se desfasoara la Sala Polivalenta din Bucuresti, Campionatul Mondial de Kempo. Si-au anuntat prezenta 415 sportivi din 40 de tari. Cel mai important eveniment sportiv al anului 2009 in Romania este organizat de Federatia Romana de Kempo sub egida Federatiei Internationale de Kempo cu sprijinul Miniterului Tineretului si Sportului. Kempo este cel mai spectaculos sport de lupta provenit din Artele Martiale. Concursul este compus din 10 probe: kata, kata cu arme, self defense, self defense cu arme, gladiator, semi contact, full contact, knockdown, kempo K1, grappling. Lotul national de Kempo al Romaniei s-a clasat pe locul 1 pe natiuni de sase ori consecutiv la editiile Campionatelor Europene si Mondiale, in perioada 2003-2009. Invitatii acestei editii sunt Jeff Speakman, Benny „The Jet" Urquidez, Eric Lee, Don „The Dragon" Wilson, Kancho Soeno Yoshiji.
Romania a stabilit cea mai lunga stafeta masculina din istorie dupa ce pe o perioada de 14 zile au fost parcursi 3.096 de kilometri, in exact 336 de ore, recordul fiind certificat de Guiness Wold Record. Cel care a dat startul stafetei, desfasurate sub numele de Turul Phenomenal Gillete, a fost selectionerul nationalei de fotbal a Romaniei, Razvan Lucescu, iar pe parcurs si-au mai adus contributia personalitati ca Ionut Lupescu, Ivan Patzaichin, Francisc Vastag, Petru Ghervan, Cristian Balaj sau Silviu Lung Jr. Traseul acestei stafete a fost practic turul Romaniei, zeci de persoane din diferite orase participand la incercarea de stabilire a unui nou record. Stafeta a inceput pe 21 septembrie la Bucuresti si a avut ca punct final Parcul Herastrau, pe 5 octombrie.
Presedinte actual, Traian Basescu, prefera sa conduca masinile SPP-uluiPresedintele Traian Basescu a ramas sa conduca doar masinile SPP-ului. Adica Daciile Logan pe care serviciul i le pune la dispozitie. Prezidentiabilul PD-L a renuntat la Volkswagenul Golf pe care il conducerea odinioara, declarandu-se un sustinator al automobilelor produse la Mioveni. Invitat recent intr-o emisiune cu profil auto-moto, Basescu a vorbit despre pasiunea sa pentru condus. Presedintele a povestit ca a avut sapte masini pana acum: Lada 1200, Oltcit, Lada 1500, Audi 80, un alt Audi 80, model mai nou, un Mercedes si un Peugeot 407. Despre Mercedes a spus ca a renuntat la el, pentru ca il domina masina. „Urci parca intr-o uzina cand urci intr-un Mercedes", a declarat Basescu. Aventuri la volan Acesta a recunoscut ca era vitezoman. Inca din prima zi. „Primul lucru pe care l-am facut dupa ce mi-am luat permisul a fost sa plec de la Constanta la Suceava. Aveam o Lada 2000. Deci cu permisul luat astazi, a doua zi m-am urcat cu sotia si cu fetele in masina si am plecat la Suceava. In comuna Cleja, aproape judetul Bacau nu am sa uit niciodata, m-a luat un radar, nu stiu daca va imaginati ce insemna la vremea aceea 120 km/ora si pe acele drumuri, pe drumurile din 1981, era un politist, plinut, nu o sa-l uit cat voi trai, am oprit masina la semn, mi-a facut sa ma dau jos din masina, s-a suit el in masina in locul meu pe scaunul soferului si a discutat cu sotia mea, spunandu-i: Doamna, sotul dumneavoastra este inconstient. Uitati-l, ieri si-a luat permisul si azi goneste cu 120. Opriti-l sa mearga cu aceasta viteza! A fost o lectie pe care am primit-o in prima mea zi de soferie. Atata minte aveam atunci", a spus acesta. Antonescu nu prea conduce Prezidentiabilul PNL, Crin Antonescu, nu a avut pana de curand masina. S-a ales cu una, o Dacie din 2004, in urma recentei casatorii cu europarlamentara Adina Valean. Ce-i drept, nici nu avea nevoie. S-a ingrijit partidul sa nu ramana pe jos. Si i-a inchiriat un BMW seria 5 pentru deplasarea in campania electorala. Masina a fost inchiriata de la firma Automobile Bavaria, potrivit secretarului general al formatiunii, Radu Stroe. „Am incheiat un contract de inchiriere cu Bavaria pe o perioada care expira la sfarsitul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale. Domnul presedinte avea nevoie de un autoturism cu care sa se poata deplasa in teritoriu in timpul campaniilor electorale", declara in luna mai, secretarul general al partidului, Radu Stroe. Sorin Oprescu si BMW-ul BMW pare masina preferata si a independetului Sorin Oprescu. Doctorul si-a cumparat recent o astfel de masina pe sistem buyback. Un 745d, cotat la circa 100.000 de euro, pe care initial a uitat sa-l treaca in declaratia de avere depusa la Primarie. Si Oprescu a suferit de aceeasi „boala" ca si Basescu, viteza, iar pana sa primeasca o Dacie cadou, a fost prins conducand fara carnet. Un alt adept al acestei marci de masini este si patronul Stelei, posesor al unui mini-colectii de masini germane: Audi, BMW, Mercedes si celebrul sau Maybach, pe care a incercat la un moment dat sa si-l repare cu o ranga. Mercedesul i-a si adus probleme in justititie si cateva saptamani petrecute in arestul din Rahova in primavara acestui an. Dupa ce masina i-ar fi fost furata, Becali si-ar fi recuperat-o nu tocmai ortodox, fiind acuzat ca i-a sechestrat pe hoti. Geoana, amendat la volan Liderul PSD Mircea Geoana are si el in garaj un Volkswagen. Nu se prea da cu el, pentru ca are la indemana masina pusa la dispozitie de Senat. Ii place sa povesteasca despre masinile ecologice, dar de cand a venit vorba de suit la volan a facut-o la bordul masinii unui coleg de partid: Vokswagenul lui Victor Ponta. A povestit si el cum a plecat de la o Dacie, cum si-a luat cu o mie de dolari un Fiat Ritmo. Si Geoana a luat ultima oara amenda acum un an: tot in Bucuresti, in fata Ambasadei Chinei. Doua puncte si o amenda, a recunoscut usor jenat, liderul PSD. Pietoni Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, are si el o Dacie. Un Logan din 2007, care a inlocuit masinile puse la dispozitie de conducerea Senatului, acolo unde pana anul trecut a fsot vicepresedinte. Ecologistul Ovidiu Iane nu are masina. Are insa o motocicleta Yamaha, in timp ce independentii Eduard Manole, Ninel Potirca, candidatul Partidului Verde, Remus Cernea, udemeristul Kelemen Hunor si cel al Aliantei Socialiste Constantin Rotaru nu au nimic motorizat.
Fitch estimeaza ca economia Romaniei va reveni pe crestere in 2010, cu o rata de 2%, dupa contractia prognozata la 7,5% in acest an, arata un raport privind pietele emergente publict joi de agentia de rating. Fitch prognozeaza, de asemenea, un avans al produsului intern brut (PIB) cu 4% in 2011 in Romania. Estimarea pentru 2009 este usor mai optimista fata de cea a Comisiei de Prognoza (CNP), care apreciaza contactia economiei romanesti cu 7,7% in acest an, si decat a FMI, care are in vedere scaderea PIB cu 8-8,5%. Anul trecut, cresterea economica in Romania a fost de 7,1%. Deficit mare In acelasi timp, agentia de evaluare financiara apreciaza ca deficitul bugetar al romaniei se va plasa la 7% din PIB in acest an, dupa standardele locale de calcul, fata de 4,9% din PIB anul trecut. Pentru 2010, prognoza Fitch ia in calcul un deficit bugetar de 4,5% din PIB. Pentru acest an, guvernul s-a angajat, prin acordul cu FMI si Comisia Europeana, la un deficit public de maximum 7,3% din PIB, in timp ce pentru anul viitor estimarea este de 5,9% din PIB. De asemenea, Fitch estimeaza datoria publica a Romaniei la 30,1% din PIB in acest an, in crestere semnificativa fata de anul trecut, cand s-a plasat la circa 21,5% din PIB. Pentru 2010, prognoza este de 34,2% din PIB.
Dacia ramane un adevarat simbol pentru romani, si un autoturism de care nu se pot despartiBiscuiti si batoane de ciocolata, multe pastrate in acelasi ambalaj de carton din epoca comunista, au reaparut pe rafturile magazinelor, concurand serios mai noile marci „capitaliste" consacrate. „De cativa ani, asistam la o tendinta de revitalizare a marcilor din epoca comunista. Ne trezesc nostalgia, pentru ca ne amintesc de tinerete"", comenteaza sociologul roman Mircea Kivu. „Acestea produse ma fac sa ma gandesc la copilaria mea. Prefer intotdeauna un baton de ciocolata Szerencsi unui Mars. Pentru mine, are un gust mai bun, o calitate mai buna si, mai ales, imi trezeste bune amintiri", spune Tamas Pickarczyk, o vanzatoarea de masini din Ungaria, in virsta de 27 de ani. Vegeta, condimentul minune Pentru Ivan Petrov, un student bulgar, ambalajul face tot farmecul: „Ador Detska-Zakouska (marca de biscuiti -n.r.), nu doar pentru gustul lor, ci si pentru ambalajul lor comunist", calificat drept „primitiv". In Croatia, condimentul Vegeta, celebru in toata fosta Iugoslavie si dincolo de ea, a supravietuit caderii comunismului, devenind una dintre „emblemele" industriei alimentare. Dar si alte produse, non-comestibile, continua sa suscite mandria est- europenilor. In Polonia, masina de spalat Frania, celebra in perioada 1950-1970, a fost inlocuita de masinile automate, dar ea „continua sa vanda aproximativ 40.000 de exempalre pe an" a declarat Magda Kwiatkowska, responsabil de vanzari al producatorului Emalia Olkusz. Frania pare de neinlocuit mai ales la tara. Masina romanilor Pentru romani, autoturismul Dacia ramane, la 42 de ani de la lansare, marca cea mai cunoscuta, „un simbol" al tarii, in ciuda numeroaselor anecdote care circula pe seama ei. Dupa preluarea uzinei Dacia de la Pitesti de catre grupul francez Renault, a fost comandat un studiu pentru a vedea daca este oportun sa fie modificat numele masinii, povesteste Marius Kivu. „In ciuda prestigiului producatorului francez, romanii au vrut sa pastreze numele Dacia, pentru ca puternice legaturi afective fusesera create", adauga acesta. Fenomenul este intalnit si in fosta Germanie de Est, unde pasionatii autorurismului Trabant s-au regrupat in asociatii. In Polonia, mandrii proprietari ai unei Polski, versiunea locala a Fiatului 125, se aduna anual la un raliu specializat. „Miturile" care inconjoara aventurile in patrum plus bagajele, la bordul acestei minuscule masini se povestesc jovial seara, intre prieteni, la fel ca legendele vechilor Dacii, in aparenta atat de usor de reparat, incat un simplu colant ar putea inlocui o curea de transmisie defecta. „Relicve" pretioase Dupa ce le-au aruncat la cosurile de gunoi sau le-au distrus dintr-un sentiment de ura fata de regimul pe care il incarnau, est-europenii au constatat ca amintirile din acea epoca, carnetele de partid sau portretele conducatorilor, pot sa fie bine platite de occidentali sau de compatriotii mandri de acestea. Astfel de „relicve" se regasesc astazi in pietele numeroaselor orase, ca la Belgrad, unde mai multe cafenele poarta numele fostului lider al Iugoslaviei, Josip Broz Tito, sau pe cel al vechiului servicu secret rusesc, KGB
In criza, consumatorii au mai multe motive ca niciodata sa cumpere online. Implementand cateva solutii creative iti poti asigura un flux mai mare de cumparatori si vanzarile de sfarsit de an pe care le visezi. In ciuda incertitudinii economice generale, la inceputul anului Forrester Research estima o crestere de 11% pentru piata americana de ecommerce, mai mica cu doar doua procente fata de cea din 2008. Asta in timp ce IMRG, organizatia globala a retailingului online, anunta ca se asteapta ca 20% din intreaga industrie de retail a Marii Britanii, in valoare de 300 de miliarde de lire sterline, sa fie adjudecata de e-commerce pana la sfarsitul lui 2009. Chiar si in Romania, pe o piata mult mai mica, tendinta generala este de crestere. Desi vorbim despre o rata de crestere estimata la 20%, fata de 40-45% in anii trecuti, aceasta indica o dinamica buna a mediului online.
Comisia Europeana „va face tot posibilul" ca sa continue platile in cadrul acordului de imprumut cu Romania, a declarat miercuri seara Fabienne Ilzkowitz, reprezentanta a Comisiei Europene, dupa discutiile de la Ministerul Finantelor. In cadrul acordului de finantare de 20 miliarde euro intre Romania si institutiile internationale, Comisia Europeana contribuie cu 5 miliarde euro intr-o perioada de doi ani, sumele fiind destinate acoperirii deficitului bugetar. Bruxelles-ul a eliberat deja prima transa, de 1,5 miliarde euro, in luna iulie, iar in acest an mai este programata inca o transa, de 1 miliard euro. In 20 octombrie, purtatorul de cuvant in cadrul Directiei Generale pentru afaceri economice si financiare, Amelia Torres, spunea ca urmatoarea transa din imprumutul acordat de CE ar trebui achitata in ultimul trimestru al anului 2009.
Romania si alte noua tari foste socialiste, care au aderat recent la Uniunea Europeana, sunt pe cale sa iasa din criza. Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, publicat astazi, relansarea economica va fi, totusi, slaba si nesigura. Raportul Bancii Mondiale analizeaza Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si Ungaria: aceste state vor inregistra in 2009 un deficit de 4,2% si o crestere de 1% in 2010 si de 3,6% in 2011. Analistii Bancii Mondiale au impartit cele 10 tari in trei categorii, in functie de performantele economice. In fruntea plutonului este Polonia, urmata de Romania si Bulgaria. Polonia este singura tara din Uniunea Europeana care nu a avut niciun trimestru de crestere negativa. Anul acesta, produsul intern brut din Romania, Bulgaria, Slovacia, Slovenia si Ungaria va scadea cu 5-10%, iar in Cehia cu 4%. In Estonia, Letonia si Lituania, PIB-ul se va diminua cu 15-20%. Tendinta de scadere va continua si anul viitor, cind cifrele vor varia intre 2 si 4%.
„Solutia acum este sa uitam de privatizarea CEC si, cu sprijin de la Guvern, sa finanatam CEC-ul, sa-l capitalizam suficient pentru ca CEC-ul sa devina si o banca care se adreseaza agricultorilor, sau poate cu prioritate agricultorilor", a afirmat Traian Basescu, spunand ca s-a facut o greseala ca tara a fost lasata fara nicio banca care sa aiba ca profil finantarea agricola. „Noi am facut marea greseala ca am lasat tara fara nicio banca avand ca profil finanatarea agriculturii, intr-o tara cu puternic caracter agricol", a spus seful statului. Basescu apara CEC-ul Intrebat daca nu se poate crea o banca agricola, seful statului a sustinut ca este foarte greu sa creezi o banca de la zero, „care sa-si dezvolte sucursale in toate comunele, iar CEC-ul este o astfel de banca. Cu capital de stat". „Criza actuala ne invata un lucru foarte important: Dereglementarea totala a sistemelor bancare a dus la prabusirea unei economii globale. Romania trebuie sa invete din lectia crizei financiare globale care este generata de bancheri. Criza aceasta a fost creata de un sector privat vital. Si el se numeste sectorul financiar-bancar global", a afirmat Basescu. Sistem in cadere libera Presedintele Romaniei a sustinut ca intregul sistem financiar-bancar, cand a inceput sa cada „si-a intors privirile spre guverne". „Un sector care atunci cand a inceput sa se prabuseasca s-a uitat la guverne: «Domne sprijiniti-ne, dati-ne bani», nu vorbesc de situatia din Romania. Au dat guvernele mii de miliarde. In SUA, in Marea Britanie (...), iar acum sistemele bancare si-au adus aminte din nou de independenta pe care trebuie s-o aibe", a explicat Traian Basescu. „Nu se poate ca in conditiile in care statul plateste lacomia bancherilor, coruptia bancherilor, sa ma scuze bancherii, pe urma sa-i intorci spatele din nou", a continuat seful statului, explcand ca la nivelul liderilor europeni se pune problema minimalizarii sistemului bancare la nivel de stat. „De aceea, la nivelul liderilor europeni, problema reglementarilor, nu spune nimeni stricte, dar minimale, ale sistemului bancar national, devin o problema care se va produce", a conchis presedintele.
Maiorul Octavian Ciora a fost comandantul Detasamentului Jandarmi Mobil pe perioada a trei misiuni desfasurate in Kosovo.Jandarmii sibieni continua sa participe la misiunile in Kosovo. Patru luptatori din cadrul Inspectoratului Judetean de Jandarmi Sibiu vor pleca la sfarsitul acestui an intr-o misiune de mentinere a pacii in provincie. Ei vor face parte din detasamentul de jandarmi romani, format din 115 luptatori, destinat sa execute misiuni in cadrul fortei speciale de politie EULEX, in Kosovo. Jandarmii sibieni si-au incheiat instruirea alaturi de ceilalti membri ai contingentului si urmeaza sa plece in teatrul de operatiuni in perioada noiembrie-decembrie. Acest detasament va inlocui contingentul care isi va incheia misiunea in luna noiembrie. Pregatire temeinica Cei patru jandarmi sibieni, maiorul Marian Brancoveanu, sef Comunicatii si Informatica, capitanul Ovidiu Timbus, comandant pluton misiuni internationale, plutonierul adjutant Stefan Ratoiu si plutonierul Mihai Fabian, toti luptatori in cadrul Detasamentului, au fost selectionati pe baza de voluntariat si au participat la un stagiu de pregatire pentru misiuni internationale, la Scoala de Aplicatii a Jandarmeriei Romane si la Centrul de Pregatire si Perfectionare al Jandarmeriei Romane de la Ochiuri. Perioada de pregatire nu a fost deloc usoara. „Pe timpul stagiului de pregatire, au fost planificate si executate evaluari partiale, iar la final a fost organizat un examen cu probe la pregatirea de specialitate, executarea unor exercitii specifice de tragere cu armamentul si tehnica de lupta din dotarea jandarmilor care alcatuiesc Unitatea de Politie Speciala in cadrul fortei multinationale de mentinere a pacii, educatie fizica si cunoasterea limbii engleze", explica locotenentul Alexandru Costea, ofiter de relatii publice in cadrul IJJ Sibiu. Experienta in misiuni Cei doi ofiteri sunt casatoriti si au cate un baietel de 3 ani, respectiv 8 ani, un subofiter este casatorit iar celalalt necasatorit. Daca plutonierul adjutant Stefan Ratoiu si plutonierul Mihai Fabian sunt la prima experienta de acest fel, cei doi ofiteri, maiorul Marian Brancoveanu - sef Comunicatii si Informatica si capitanul Ovidiu Timbus - comandant pluton misiuni internationale, au o vasta experienta in misiuni peste hotare. Maiorul Marian Brancoveanu a indeplinit, in perioadele februarie 2002 - martie 2003, februarie 2004 - martie 2005 si aprilie 2007 - mai 2008, functia de ofiter specialist comunicatii si informatica in cadrul detasamentului de jandarmi care desfasoara misiuni de mentinere a pacii in provincia Kosovo. In anul 1997, maiorul Marian Brancoveanu, pe atunci student in anul III la Academia Fortelor Terestre „Nicolae Balcescu" Sibiu, a participat in cursul lunilor iunie-iulie la un exercitiu tactic aplicativ de mentinere a pacii - Cooperative Nuggets - Partnership for Peace, desfasurat sub egida NATO la Fort Polk Louisiana - SUA. La aceasta aplicatie au participat peste 20 de state. Capitanul Ovidiu Timbus, ofiter informatica, a fost, in perioadele februarie 2003 - martie 2004 si februarie 2005 - martie 2006, luptator in cadrul detasamentului de jandarmi care desfasoara misiuni de mentinere a pacii in provincia Kosovo. Alti sibieni in Kosovo Un alt jandarm sibian care a luat parte la misiunile din Kosovo este maiorul Octavian Ciora. El a fost comandantul Detasamentului Jandarmi Mobil in perioadele februarie 2003 - martie 2004, februarie 2005 - martie 2006, februarie 2007 - martie 2008 si a detinut functia de comandant subunitate misiuni de mentinere a pacii. Incepand cu luna mai a anului 2009, maiorul Ciora a fost desemnat sa participe la „Cursul pentru Echipe Mobile de Instruire a Unitatilor de Politie Constituite, care executa misiuni sub egida ONU" - ce se desfasoara in perioada mai-decembrie 2009, in Federatia Rusa, la Centrul pentru mentinere a Pacii din Moscova/ Domodedovo si alte locatii internationale. Misiuni in Kosovo Jandarmii romani participa la constituirea Unitatii Speciale de Politie Romana din cadrul Fortei Multinationale de Mentinere a Pacii in provincia Kosovo si asigura indeplinirea unor misiuni de prevenire a conflictelor si gestionarea situatiilor de criza, de intarire - consiliere, asistenta, formare, control - a fortelor de ordine locale sau de substitutie a acestora in toate domeniile lor de activitate. Fata de precedentele mandate (sub egida ONU), care se derulau pe o perioada de un an, mandatul EULEX va avea o durata de sase luni, iar contingentul de jandarmi romani aflat in teatrul de operatiuni din Kosovo va efectua rotatia, conform planificarilor anterioare, in perioada noiembrie-decembrie 2009, respectiv mai-iunie 2010. Misiunea internationala continua sub egida UE in baza solicitarii oficiale adresate Romaniei de catre Consiliul European, pentru punerea Detasamentului de Jandarmi Romani dislocat in provincia Kosovo sub mandat ONU, la dispozitia Misiunii EULEX Kosovo, precum si in baza solicitarii Hotararii CSAT nr. 172 din 18 decembrie 2007, privind aprobarea participarii Romaniei cu 115 jandarmi si 60 de politisti la misiunea UE din Kosovo, pana la incheierea mandatului acesteia. Premergator plecarii in zona de operatiuni, efectivele vor fi evaluate de o comisie internationala, cu privire la tehnicile si procedurile folosite pe timpul misiunilor de mentinere a pacii, precum si la cunoasterea limbii engleze. Din decembrie 2008, misiunea a trecut sub egida Uniunii Europene pentru Stat de Drept in Kosovo (EULEX).
Sibienii se pregatesc cum se cuvine de alegerile prezidentiale. Autoritatile locale sunt, desigur, interesate de buna desfasurare a procedurii, dar si de participarea in numar cat mai mare la urne. Serviciul de Evidenta a Persoanelor din cadrul Primariei Sibiu se va afla la dispozitia sibienilor, dupa un program prelungit in perioada premergatoare zilelor de 22 noiembrie si 6 decembrie. De asemenea, functionarii vor deservi localnicii atat in ziua de sambata, 21 noiembrie, cat si in ziua de sambata, 5 decembrie, intre orele 8.00 si 20.00, pentru eliberari, dar si pentru depuneri de acte. In zilele alegerilor, ghiseul Serviciului de Evidenta a Persoanelor Sibiu este deschis intre orele 8.00 si 21.00, in permanenta, pentru a se duce la bun sfarsit procesul inmanarii cartilor de identitate persoanelor care au depus acte in saptamanile premergatoare. „Pentru a se asigura exercitarea dreptului la vot, in aceasta perioada sunt scurtate termenele de eliberare a actului de identitate, in sensul ca toate cererile sunt inregistrate in saptamana premergatoare zilei de 22 noiembrie, respectiv 6 decembrie, vor fi solutionate", a declarat Mirela Gligore, purtator de cuvant al Primariei Sibiu. Fraude pedepsite Autoritatile sunt vigilente si in privinta oricarei tentative de frauda, pe perioada campaniei electorale. Primaria arata ca afisajul electoral pe stalpi, pe cofrete electrice, pe cutii regulatoare gaz, pe porti si alte locuri aferente domeniului public este strict interzis. Cei care nu se vor conforma directivelor vor fi amendati cu sume cuprinse intre 50 si 70 de lei, daca sunt persoane fizice si cu maxim 250 de lei, daca sunt persoane juridice.
Toti locuitorii de pe strada Zavoi si din imprejurimi sunt asteptati sambata, 31 octombrie, de la ora 9,30, la capatul de linie a autobuzului 8, de pe strada Zavoi, la Curatenia de Toamna. Este nevoie doar de una-doua unelte, adica grebla, lopata, eventual o matura, pentru fiecare grup de 10-15 oameni, de un minim de echipament, manusi, saci menajeri sau pur si simplu plase folosite. La Curatenia de Toamna participa membrii voluntari ai Ecostart, alaturi de voluntari ai OmBun.org, dar mai ales sunt asteptati sibienii. In caz de vreme nefavorabila, adica ploaie sau vant puternic, actiunea din zona Malul Cibinului - strada Zavoi se va amana pentru sambata urmatoare, 7 noiembrie, la aceeasi ora. Grup de initiativa Doua actiuni similare au avut loc deja, in 10 octombrie, pe Aleea Streiu, si in 24 octombrie, in zona Mihai Viteazu, pe Aleea Buia. Ecostart este un grup de initiativa format din sibieni voluntari care nu sunt constituiti sub nicio forma juridica, nu sunt afiliati niciunui partid si nu sunt finantati de nicio institutie publica. Actiunile Ecostart nu au nicio legatura cu vreo campanie electorala.
Zeci de membri si simpatizanti PSD au stat, ieri, la coada, pentru a obtine autograful lui Adrian Nastase pe cartea "Interviuri".Social-democratii sibieni au avut, ieri, o reuniune culturala, al carei erou principal a fost insusi Adrian Nastase. Presedintele Consiliului National al PSD si-a lansat, la Libraria Polsib, cartea „Interviuri". Volumul cuprinde toate interviurile pe care Nastase le-a acordat jurnalistilor romani si straini in perioada 2001-2004, cand a fost prim-ministru. „Aceste interviuri sunt un fel de puzzle, care incearca sa arate, de fapt, ce obiective aveam si sa explicam altora de afara ceea ce am realizat. Intrarea in NATO, eliminarea vizelor, negocierile cu UE, reducerea inflatiei. Toate aceste lucruri am incercat sa le proiectam in exterior si sa demonstram ca suntem niste parteneri credibili", a explicat Nastase. Fostul premier si-a adus aminte ca uneori era mai ironic cu jurnalistii carora le dadea interviuri. „Campanie murdara" Dupa lansarea cartii si sesiunea de autografe, Adrian Nastase a comentat evenimentele politice actuale. Nu a ezitat sa critice dur campania prezidentiala. „Campania a inceput prost si se va termina prost. Sper ca rezultatul votului sa fie bun. Dupa parerea mea, este o campania extrem de murdara, ea incepe din nou prin incercare de fraudare morala, asa cum a inceput in 2004, cu scandaluri interne si externe. Acum se incearca din nou o fraudare morala pentru ca Traian Basescu nu poate sa castige de unul singur. El trebuie sa-si gaseasca un dusman cum e Parlamentul sau cum a fost Consiliul General", a atacat Nastase. Mai mult decat atat, liderul social-democrat crede ca referendumul din 22 noiembrie nu reprezinta nimic, nefiind altceva decat este un siretlic. „Referendumul acesta nu foloseste la nimic. Asta e o smecherie pentru a face buletine de vot comune, pentru a incerca sa-i determine pe alegatori sa-l voteze pe Basescu", a spus Nastase. „Solutie" pentru PD-L Fostul premier al Romaniei a criticat si referendumul pentru reducerea numarului de parlamentari si chiar a gasit o solutie viabila. „Solutia mea pentru PD-L este foarte simpla: daca ei se retrag acum din Parlament, se poate face imediat o reducere substantiala a numarului de parlamnentari", a explicat liderul PSD. Nastase a mai spus ca referendumul este un fel sondaj de opinie pe care si l-a comandat Traian Basescu. In opinia lui Nastase, ar fi fost mai bine ca seful statului sa studieze articolul 150 din Constitutie, unde se explica procedura speciala de modificare a Constitutiei. Afise rupte Adrian Nastase a comentat si incidentele electorale care au avut loc la nivelul judetului Sibiu. Deteriorarea unui banner din Apoldu de Jos, distribuirea de materiale de propaganda electorala de catre minori si deteriorarea unui afis electoral in Atel au devenit subiecte importante, pe care liderul PSD nu le-a trecut cu vederea. „Sunt absolut convins ca vor mai urma astfel de fenomene, pentru ca resursele financiare puse in joc de Traian Basescu sunt extraordinare si batalia este, din partea lui, pe viata si pe moarte. Celelalte partide sunt oarecum mai relaxate. Eu cred ca se va face mult rau. Au fost cazuri la Dambovita in care s-au taiat 47 de bannere PSD, de catre un viceprimar PD-L. Asta stiu sa faca: sa fure, sa minta", a acuzat Adrian Nastase. Cu Johannis, la cafea Liderul social-democratilor nu a venit la Sibiu doar ca sa-si lanseze cartea. Si-a stabilit din start si o intrevedere cu primarul Klaus Johannis. „O sa ma intalnesc si cu primarul Johannis. Este o vizita de curtoazie. Mi s-a parut normal ca, venind la Sibiu, sa-l sun inainte si sa-i spun ca voi fi aici la o lansare de carte. Dansul m-a invitat sa bem o cafea, deci este un mod elegant si civilizat. Nu vom discuta nici despre protocolul care a existat intre PSD si Forumul German, nici despre alegerile care au trecut. Vom discuta despre viitor, cum mi se pare ca este corect din partea unor oameni intelepti", a spus Adrian Nastase. Presedintele Consiliului National al PSD a tinut sa accentueze faptul ca Johannis - premier este o solutie ideala de guvernare, pe care PSD o sustine in continuare. „Nu vreau sa impun o alternativa, incercam sa gasim impreuna o solutie. Nu vreau sa spun ca este un om perfect, dar creand aceste circumstante, poate sa dea o garantie de echidistanta, de responsabilitate", a explicat Nastase.
Muncitorii de la Apa-Canal incercau, aseara, sa repare ce au stricat cei de la Sistem Yapi, pe strada Bahluiului.Sibienii vor scapa de santiere. Cel putin asa promit edilii, care dau asigurari ca cele mai importante lucrari stradale vor fi finalizate in curand. Primarul Klaus Johannis a anuntat, in cadrul conferintei de presa de ieri, ca cele noua strazi aflate inca in lucru vor fi finalizate in noiembrie sau decembrie, in functie de stadiul lucrarilor. Strazile care au cam incurcat traficul ceva vreme sunt Nicolae Iorga, Aleea Calaretilor, E. A. Bieltz, Filarmonicii, Alexandru Xenopol, Turda, Morilor si Movilei. Acestora li se alatura lucrarile in curs, care sunt pregatite pentru iarna, din moment ce nu pot fi finalizate in totalitate anul acesta. Este vorba despre strazile Dragalina, Rusciorului, Decebal si Noua. In zona acestora, sibienii vor mai avea de suportat praful sau devierea traficului, pe timpul lucrarilor, deoarece vor fi terminate numai la anul. Pe ultima suta de metri Una dintre cele mai ample lucrari care se desfasoara in Sibiu la ora actuala este cea de pe strada Nicolae Iorga. Aici, lucrarile se apropie de finalizare si pe ultimul tronson, cel situat intre Bulevardul Mihai Viteazu si Calea Cisnadiei. „Constructorul a finalizat turnarea stratului de uzura si asfaltarea trotuarelor. In urmatoarea perioada, va fi finalizata si amenajarea parcarii de la intersectia cu Calea Cisnadiei si se va trece la executarea marcajelor si la montarea indicatoarelor", a precizat Klaus Johannis. Tronsonul Aleii Calaretilor situat intre strada Octavian Goga si Privighetorilor va fi terminat in ceea ce priveste carosabilul. Celalalt tronson al strazii va fi adus la nivel de balast pentru a putea permite traficul, lucrarile urmand sa fie incheiate anul viitor. Pe strada Bieltz, care a dat multa bataie de cap atat localnicilor, cat si autoritatilor, santierul nu va mai dura mult. Echipele de lucru au turnat binder-ul pe toata lungimea carosabilului, iar trotuarele si parcarile sunt la nivel de balast, permitand utilizarea lor. Si pe strada Filarmonicii, constructorii promit ca vor reusi sa inchida lucrarea cat de curand, iar pe Alexandru Xenopol, pavajul a fost executat in proportie de 75%. Strazile Turda, Morilor si Movilei vor fi finalizate, cel mai probabil, pana la finele lunii noiembrie. Pe un singur sens Incepand de marti, 3 noiembrie, soferii sibieni vor trebui sa se conformeze noilor reglementari rutiere. Mai exact, nu vor mai putea circula pe ambele sensuri pe strazile Aaron Pumnul, dinspre Calea Cisnadiei inspre Calea Dumbravii, pe Putnei, dinspre Calea Dumbravii spre Ariesului, dar si pe Bacovia, dinspre strada Ariesului spre Calea Dumbravii. Mai mult, tot in perioada urmatoare, vor fi trasate 30 de locuri de parcare laterala. Pe strada Gimnasticii vor fi marcate 56 de astfel de spatii de parcare, iar pe Izvorului, nu mai putin de 129 de locuri de parcare. Inundatie pe Bahluiului In vreme ce Primaria se lauda cu strazile care vor fi finalizate pana la sfarsitul anului, sibienii de pe strada Bahluiului luptau cu valurile de apa care se scurgeau din conducta de apa potabila. Muncitorii firmei Sistem Yapi, care efectueaza lucrari de schimbare a retelei de canalizare in zona, au spart conducta de apa, dupa care au plecat linistiti acasa. „S-a intamplat in aceasta dupa-amiaza (n.r. - ieri). Cand am ajuns acasa, seara, am vazut ca strada s-a transformat in rau. Oamenii aceia au spart conducta si si-au vazut de drum. Nici macar nu i-au chemat pe cei de la Apa-Canal. Eu i-am sunat acum o jumatate de ora. Asta e nesimtire curata", se plangea, aseara, un locatar de pe strada. Muncitorii de la Apa-Canal, ajunsi la fata locului in jurul orei 21.30, priveau neputinciosi gurile de canal astupate. „Nu ne-a chemat nimeni pana acum. Cine stie de cand curge apa aici. Dumnezeu stie ce au facut muncitorii aceia. Acum sa vedem ce firma lucreaza aici si sa incercam sa deschidem gurile de canal, sa se scurga apa asta. Apoi, vom vedea care sunt pagubele la conducta si ce e de facut", explica, aseara, un muncitor de la Apa-Canal. Revelion cu sibienii Foarte jovial pe toata durata conferintei de presa de ieri, primarul Johannis a tinut sa le promita sibienilor ca ii va saluta si anul acesta de pe scena, la 12 noaptea, la trecerea in noul an. Johannis a spus ca si daca va ajunge premier, de Revelion se va stradui sa fie cu sibienii. Edilul-sef al orasului a recunoscut ca in campania electorala se asteapa la oaspeti nepoftiti, pe care, totusi, ii va primi ca orice primar responsabil. „Chiar daca ar veni Becali sau Vadim in campanie sa ma viziteze, ar fi bine primiti. Este datoria mea, ca primar, sa ii primesc si pe musafirii nechemati care, totusi, vin in Sibiu", a spus Johannis.
Consilierii judeteni au dezbatut, timp de doua ore, cele mai importante probleme ale judetului.In sedinta ordinara de ieri, consilierii judeteni au suspendat-o pe Anca Dragan din functia de director general al Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Sibiu. Anca Dragan a fost pusa sub urmarire penala de catre procurorii anticoruptie. Primul termen al procesului a fost miercuri, 28 octombrie. Asupra directorului suspendat al DGASPC Sibiu planeaza acuze grave. Se pare ca aceasta ar fi cheltuit in scop personal fonduri europene destinate persoanelor cu probleme medicale si sociale. In locul lui Dragan a fost desemnat, temporar, Ioan Bordeian. „E o onoare si o provocare pentru mine. Va asigur de onestitatea mea si de transparenta", a spus, increzator, noul director. Bordeian a fost sef al Serviciului de Relatii Publice si Informatica din cadrul Consiliului Judetean. Consilier validat Consilierii judeteni au validat, ieri, mandatul de consilier judetean al lui Ion Popescu, fost prefect al Sibiului in perioada taranista. Popescu este acum director al Centrului Meteorologic Regional si a fost propus din partea PD-L, pentru postul lasat vacant de Claudiu Spinu, care a a demisionat din motive de incompatibilitate. „Are o experienta in administratie si sunt convins ca poate sa contribuie la scopurile Consiliului Judetean", a spus presedintele CJ, Martin Bottesch. Ion Popescu este al cincilea consilier judetean care intra in forul legislativ local pe listele de supleanti. Dupa ce a depus juramantul de credinta in fata colegilor lui de consiliu, a fost felicitat de toata lumea. Licitatie pentru taxi Spre sfarsitul sedintei ordinare, consilierii judeteni l-au ascultat atenti pe directorul Aeroportului International Sibiu, Augustin Sava, care si-a prezentat raportul de activitate. Sava le-a explicat consilierilor ca parcarea aeroportului urmeaza sa fie licitata de firmele de taximetrie. „Nu voi fi de acord ca taximetristii sa mareasca pretul pentru calatorii ce tranziteaza aeroportul. Sub semnatura mea nu se vor mari preturile la taximetre", a spus, hotarat, Sava. Directorul general al Aeroportului a primit din partea Forumului National Aeroportuar un premiu prin care ii sunt recunoscute meritele si abilitatile cu care a carmuit Aeroportul International Sibiu. Sava a tinut sa inmaneze premiul castigat presedintelui Consiliului Judetean, Martin Bottesch, „fara de care nu puteam sa faca nimic", a plusat Sava. Drepturi necuvenite Cand a venit vorba de informarea privind activitatea desfasurata de Comisia de Evaluarea a Persoanelor cu Handicap pentru Adulti Sibiu, pe anul 2009, presedintele Consiliului Judetean s-a aratat nemultumit de faptul ca sunt multe persoane sanatoase care incaseaza ajutoare de handicap. „Sunt prea multe persoane care beneficiaza de drepturi de handicap ce nu li se cuvin", a spus Martin Bottesch. Pentru a justifica numarul mare de persoane cu handicap din judet, Ioana Filip, din cadrul Serviciului Persoanelor cu Handicap pentru Adulti Sibiu, a motivat ca legea trebuie schimbata. „Cel mai indicat ar fi sa se schimbe legea 448/2006, privind drepturille pentru persoanele cu handicap si ar fi mult mai util daca banii ce se primesc de la bugetul de stat ar fi inlocuiti cu servicii medicale", a spus Filip. In urma cu doi ani, judetul Sibiu a fost al doilea pe tara, privind numarul persoanelor cu handicap, iar anul trecut a ajuns pe locul 18.