Rectorul UBB Ioan Aurel Pop: Tinerii de azi sunt "prost educaţi"

"Nu putem să nu observăm că rolul culturii scade pe zi ce trece (...) în ciuda propunerii unui preşedinte al Academiei să cinstim cultura naţională de ziua lui Eminescu", a spus luni acad. Pop, la simpozionul "Cultura română la ceas aniversar - Centenarul Marii Uniri", organizat de Academia Română cu prilejul Zilei Culturii Naţionale.

El a atras atenţia asupra creşterii numărului "analfabeţilor funcţional" printre tinerii români care învaţă în şcoală. "Sigur că nu ne putem reprima nu numai tristeţea, când auzim aşa ceva, dar nu ne putem reprima o întrebare: 'Cum s-a ajuns la o asemenea situaţie?'. Aceşti oameni nu pot exprima şi nu pot explica ceea ce citesc. Lucru extraordinar de grav într-o lume care se pregăteşte pentru viitor", a spus acad. Ioan Aurel Pop.

Acesta a susţinut că "pe măsură ce creşte analfabetismul funcţional în societatea românească, scade interesul în şcoală pentru cultură". "Iar şcoala este instituţia fundamentală a culturii. Fără şcoală nu se poate face cultură pentru generaţiile care se pregătesc să intre în hora istoriei", a punctat Pop.

În opinia academicianului, "la Istorie, atât cât mai este ea studiată în şcoală, la nivelul unei ore pe săptămână, se abordează teme mari, din perspectivă sincronică, nu diacronică".

"Şi, prin urmare, elevii învaţă şiruri de războaie, şiruri de revoluţii, şiruri de categorii sociale, şiruri de domenii şi de curente culturale şi literare, încât unii ajung să înveţe despre Napoleon Bonaparte înainte de a studia Marea Revoluţie franceză care l-a produs pe Bonaparte. Ceea ce reprezintă o aberaţie şi din punct de vedere logic. S-a ajuns la aceasta prin eliminarea dimensiunii istorice din studiul cultural. Elevii nu mai ştiu şi nici nu mai trebuie să ştie ce-a fost Clasicismul greco-latin, care a precedat literatura cavalerească a Evului Mediu, nici ce este Umanismul, nici ce este Raţionalismul, nici cărui secol îi aparţine Romantismul şi nici când s-a manifestat Iluminismul", a spus acad. Pop.

Pop a tras un semnal de alarmă privind coerenţa şi eliminarea dimensiunii istorice din studiul cultural. În urma unui „experiment nefericit” pe care l-a făcut cu studenţii, el a descoperit că aceştia nu doar că nu au putut ordona curentele Iluminism, Romantism şi Simbolism, dar că, „dacă este nevoie”, pot căuta pe telefon răspunsul, iar alţii au fost de părere că împărţirea în curente literare, de idei, este o „convenţie omenească şi că lumea trebuie studiată global”.

El consideră că "în aceste condiţii", dacă "îndrăzneşti" să ceri informaţii despre Ienăchiţă Văcărescu, Sadoveanu, Coşbuc sau Goga ori despre Minulescu "ţi se sugerează clar (...) că eşti depăşit de vreme, bătrân, nostalgic sau, mai rău, naţionalist şi xenofob".

"Prin astfel de concepţii ale unor noi propagandişti, tinerii ajung la un nivel minim de cunoştinţe de cultură generală, nivel care nu îi ajută deloc să se orienteze în lumea contemporană", susţine istoricul, subliniind că tinerii de azi sunt doar "prost educaţi, după precepte aşa-zis moderne, dar falimentare" şi astfel "ajung victime sigure ale celor care dirijează actualmente comunicarea", "pradă celor mai dureroase şi periculoase experienţe şi experimente care se fac astăzi prin ei", a susţinut Pop.

Acad. Pop a subliniat că, în aceste condiţii, "un om neinformat crede mult mai uşor o ştire din media, iar azi se manifestă în peisajul cotidian adevăraţi specialişti în fake news, în dezinformare".

Ioan Aurel Pop este de părere că, astăzi, se fac experimente pe tineri. „Mulţi spun că au uitat, dar ca să uiţi trebuie să ştii ceva. Cineva a definit cultura generală drept tot ce îţi rămâne după ce ai uitat ce ai învăţat în şcoală. Nu sunt de acord cu cei care spun că este prea mare bagajul de cunoştinţe teoretice în şcoală şi de aceea e şcoala falimentară. Creierul omenesc este incomensurabil şi necultivarea memoriei individuale şi colective e reţeta sigură pentru limitarea inteligenţei oamenilor”.

"Cum să poţi distinge între adevăr şi minciună dacă nu ai înmagazinate cunoştinţe de bază despre această lume, ca să poţi compara? Ce decizie bună fără comparaţie poţi să iei? Ca să compari, trebuie să ai ce să compari. Prin urmare, nealimentarea memoriei umane cu date culturale, pregăteşte ademenirea uşoară a publicului spre direcţii dorite de comunicatorii interesaţi. Nu digitalizarea, după părerea mea, este cauza acestei orientări contemporane (...), ci plonjarea în epoca Facebook fără pregătirea necesară. (...) E important să ştii despre societate, despre experienţa de viaţă a omenirii şi a poporului tău. Digitalizarea este indispensabilă azi, dar trebuie să rămână o metodă, nu un scop în sine. Pentru că scopul în sine trebuie să rămână omul şi esenţa umană", a mai spus acad. Ioan Aurel Pop.