Sănătate
Pericolul din biberon. Primul caz de “boală albastră” înregistrat în acest an în Cluj
“Boala albastră a copiilor” este una dintre maladiile care, în plin secol XXI, continuă să facă ravagii în mediul rural din România, ucigând pruncii de până la un an care beau apă nepotabilă din fântâni.
În ceea ce privește apa din puţuri, din cauza unor factori ce ţin de lipsa unei minime igienizări, în special la sate, unde WC-urile şi grajdurile de animale sunt în curte la doi paşi de fântâni, apa poate fi infectată.
Concentraţia mare de nitraţi îi modifi că compoziţia şi o transformă într-o adevărată licoare a morţii care poate provoca „boala albastră”, letală în cazul pruncilor.
Revoltător este faptul că, deşi există o lege care obligă primăriile să ceară, periodic, Direcţiei de Sănătate Publică să verifice calitatea apei potabile, acest lucru nu se întâmplă. Dovadă că, în 2018, au fost semnalate nu mai puţin de 12 cazuri de contaminare cu apă nepotabilă în 7 dintre judeţele ţării, scrie evz.ro.
O statistică oficială din 2018 arată, negru pe alb, că, în judeţele afectate în prima parte a anului de inundaţii (în urma cărora, apa din fântânile aflate la mică adâncime şi în vecinătatea WC-urilor sau a grajdurilor este contaminată), s-au înregistrat cazuri de „boală albastră” la copii de până într-un an.
„Vorbim în primul rând de zonele rurale, unde localnicii au încă WC-urile în curte, la câţiva metri de puţul care îi asigură apa de băut sau pentru uz casnic, la prepararea mâncării de exemplu. Chiar dacă, în acest ultim caz – prepararea mâncării – apa este fiartă, nitriţii, rezultaţi în urma descompunerii în apă a nitraţilor, nu se distrug, ci se concentrează, infectarea apei fiind cu atât mai puternică”, a explicat Costel Stanciu, presedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România.
Folosirea apei a cărei componenţă a fost, din cauza nitriţilor, modificată, poate fi, în special pentru pruncii cu vârste fragede, letală. Copiii afectaţi de „boala albastră” se învineţesc, la puţin timp după ce au consumat apă infestată, de la aspectul albăstrui pe care îl capătă culoarea pielii venind şi numele bolii.
„Potrivit normelor, concentraţia din apă a nitraţilor nu trebuie să depăşească pragul de 50 mg/litru”, afirmă Stanciu, punctând faptul că orice depăşire a acestui prag poate fi periculoasă pentru consumator.
„Asta este marea problemă a apelor potabile din fântânile situate în mediul rural. Soluţia pentru ca astfel de boli să nu mai apară este la îndemâna autorităţilor locale şi a Direcţiei de Sănătate Publică. Nimeni nu se oboseşte să verifice, însă, dacă apa este sau nu de consum, fără riscuri asupra consumatorului”, a adăugat Stanciu.
Nici 2018 nu a fost lipsit de evenimentul nedorit al apariţiei „bolii albastre” la copii, dovadă că nici în ziua de azi chestiunea potabilităţii apei nu este pe deplin lămurită sau măcar ţinută sub control.
Astfel, de la începutul anului, în judeţul Galaţi, au fost înregistrate 2 cazuri de methemoglobinemii infantile, ambele de gravitate medie; în Bacău, 2 cazuri; Cluj, un caz; Sibiu, 2 cazuri; Tulcea, 3 cazuri; Bihor, un caz; Covasna, un caz. Toate cazurile din judeţele amintite mai sus au fost înregistrate în mediul rural şi în cazul pruncilor cu vârste între o lună şi 8 luni.
Cazuri de „boală albastră” au fost înregistrate şi în 2017, primul în iulie. Alte 5 cazuri au fost semnalate pe parcursul anului 2017, şi în Iaşi, ultimul în luna septembrie.
În anul 2016 s-au înregistrat 228 de cazuri de boală, în 26 de judeţe, din care 3 au avut ca finalitate decesul celor infestaţi.