De ce este important să ne vaccinăm? Sorin Man, profesor UMF: „Vaccinarea este esențială pentru controlul pandemiei COVID19”

 

 

Având în vedere că Agenţia Europeană a Medicamentului a anunţat data de 23 decembrie ca dată probabilă pentru acordarea autorizaţiei condiţionate de punere pe piaţă pentru vaccinul împotriva COVID-19 produs de BioNTech şi Pfizer, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) are în vedere primirea vaccinului în România în perioada 26 - 31 decembrie.

 

Suntem pregătiți pentru începerea campaniei de vaccinare? Din dezbaterile pe această temă, ce au loc în special în mediul online, se pot observa păreri contradictorii, îngrijiorări sau teamă din partea populației. Pentru a clarifica mai multe aspecte puse adesea sub semnul întrebării, am solicitat părerea unui specialist.

Prof. univ. dr. Sorin Man, medic primar pediatru, cu supraspecializare în pneumologie pediatrică și atestat în alergologie și imunologie pediatrică, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, a răspuns la cele mai frecvente întrebări legate de vaccinul anti-COVID-19 și ne explică cum funcționează și de ce ni se recomandă să ne imunizăm.

1. Destul de multe persoane se tem să se vaccineze anti-COVID-19 din cauza informațiilor care circulă în ultima perioadă pe internet. Sunt aceste temeri justificate?

Nu există intervenție medicală fără riscuri. Administrarea unui simplu tratament cu paracetamol pentru o răceală banală comportă riscuri, dar cu toate acestea nu prea avem temeri când ne autoadministrăm tableta respectivă. Agențiile care aprobă utilizarea medicamentelor în general au declarat că nu vor reduce standardele de siguranță a vaccinurilor anti-COVID-19 doar pentru a avea un vaccin cât mai repede pe piață. Deci siguranța vaccinurilor anti-COVID-19 va fi similară cu a celorlalte vaccinuri.

2. De ce este important să se vaccineze cât mai multe persoane și de ce este recomandat să facă acest lucru?

Niciun vaccin nu oferă protecție completă, protecție de 100%. Dar, dacă se depășește un anumit procent de populație vaccinată, este foarte improbabil ca două persoane receptive la boală să vină în contact; în acest mod, lipsa eficacității de 100% a unui vaccin nu se mai face resimțită pe plan epidemiologic.

3. Care ar fi principalul avantaj al vaccinului și care ar fi cel mai mare dezavantaj?

Principalul avantaj: stoparea pandemiei COVID-19 cu toate consecințele ei medicale, sociale și economice. Vaccinarea poate stopa pandemia într-un timp mult mai scurt decât celelalte măsuri epidemiologice. De fapt, măsurile epidemiologice au rol de întârziere a răspândirii infecției, de încetinire a vitezei de transmitere a virusului. Vaccinarea este esențială pentru controlul pandemiei COVID-19.

Dezavantajul pentru individul care se vaccinează? Doar acele reacții adverse care, în cea mai mare parte, sunt ușoare sau medii. În privința necesității de revaccinare – revaccinare care poate fi privită ca un dezavantaj – necesitate legată de durata protecției oferite de vaccin, aceasta nu poate fi evaluată în acest moment. Se presupune că vaccinul va oferi protecție timp de câțiva ani.

4. Care sunt persoanele care într-adevăr ar putea avea reacții adverse la vaccin și care ar fi aceste reacții?

Reacțiile adverse care pot să apară după vaccinare sunt durere ușoară sau medie la locul injecției, febră ușoară sau medie, oboseală, dureri musculare sau articulare, dureri de cap, reacții care pot să dureze câteva zile. Deci, în general, vaccinul este bine tolerat. Așa cum am subliniat anterior, agențiile care se ocupă de aprobarea medicamentelor în general au declarat că nu vor reduce standardele de siguranță legate de vaccinurile anti-COVID-19, chiar dacă este nevoie urgentă de aceste vaccinuri.

Vârstnicii, categorie prioritară pentru vaccinarea anti-COVID-19, nu prezintă reacții postvaccinale mai frecvente sau mai grave, asta vorbind de vaccinuri în general. Unele studii cu vaccinurile anti-COVID-19 au arătat că adulții mai în vârstă prezintă reacții adverse mai rare și mai ușoare comparativ cu cei mai tineri.

Trebuie știut că vaccinurile anti-COVID-19 nu conțin substanțe provenite din ou, deci pacienții alergici la ou pot să primească vaccinul în condiții de siguranță. Totuși, autoritățile britanice au recomandat ca indivizii predispuși la reacții alergice severe, și subliniez „severe”, să nu fie vaccinați, această decizie luându-se pe baza a două cazuri de reacții alergice severe apărute după vaccinare.

În general, nu neapărat legat de vaccinurile anti-COVID-19, riscurile vaccinării trebuie comparate cu riscurile nevaccinării, riscurile la care se supune populația care refuză vaccinarea fiind mult mai mari decât riscurile potențiale ale administrării vaccinului.

5. Care sunt categoriile de persoane care nu se vor putea vaccina?

În România, vaccinarea se va face în 3 etape, populația fiind împărțită în grupe prioritare. În prima etapă se vor vaccina lucrătorii din domeniul sănătății (medici, asistenți medicali, etc.) și social, urmând ca într-o a doua etapă să se vaccineze populația la risc, adică adulți cu vârsta peste 65 de ani și persoanele ca suferă de boli cronice, indiferent de vârstă. Într-o a 3-a etapă se va vaccina restul populației adulte și, eventual, copiii. Deci în primele două etape, în  mod clar nu intră populația pediatrică; poate în etapa a 3-a, dacă vacinurile vor fi aprobate pentru utilizare la această grupă de vârstă.

6. Știm că vor fi scoase pe piață mai multe vaccinuri, realizate de diferite companii. A apărut deja informația că serul celor de la Pfizer-BioNTech va fi primul care va ajunge în România. Ce ne puteți spune despre acest vaccin?

Acest vaccin a fost dezvoltat de compania germană BioNTech și este produs și distribuit de compania Pfizer. A fost primul vaccin autorizat de o agenție națională care aplică criterii stricte de calitate, siguranță și eficacitate. Vaccinul conține o mică parte din acidul ribonucleic al virusului SARS-CoV-2, acid nucleic care codifică proteina cu ajutorul căreia virusul invadează celule umane. Injectarea acestui vaccin va duce la sinteza de către organismul uman a proteinei virale respective, fapt ce va declanșa un răspuns imunologic. Dacă persoana vaccinată vine în contact cu virusul, anticorpii antivirali sintetizați, dar și limfocitele specifice produse în urma vaccinării, vor neutraliza agentul infecțios înainte de apariția bolii. Vaccinul se adminstrează prin injecție intramusculară, fiind necesare două doze la interval de 3 săptămâni. Protecția oferită de vaccin este deplină la o săptămână după administrarea celei de-a doua doze.

7. Dacă în Marea Britanie campania de vaccinare a început deja, oare la noi cum va decurge?

Greu de prevăzut reacțiile populației, reacții care depind din păcate mai mult de factorul emoțional, decât de argumentele științifice. În urmă cu mai bine de 10 ani, populația României nu era prea dornică să se vaccineze antigripal, până când într-o zi a decedat din cauza gripei o persoană publică; a doua zi, centrele de vaccinare antigripală erau asaltate de persoane care doreau să se vaccineze. Succesul vaccinării în România va depinde și de campania de informare a populației, precum și de reacția mass-media la strategia de imunizare a populației. Dacă dorim să ne reluăm viața normală cât mai rapid – zboruri cu avionul, vacanțe, concedii, etc. – va trebui să ne vaccinăm. Britanicii au înțeles importanța vaccinării, drept consecință până în data de 16 decembrie în Marea Britanie erau vaccinate peste 158.000 de persoane.

8. Dacă campania de vaccinare se va desfășura așa cum se plănuiește, în cât timp credeți că vom putea reveni la “normalitate”?

Unii experți în domeniu prevăd un efect semnificativ al vaccinării pentru vara următoare, adică mijlocul anului 2021, iar reîntoarcerea la o viață normală în iarna următoare. Alții sunt mai optimiști și prevăd o revenire la normal în primăvara anului viitor. Efectul vaccinului va depinde nu numai de protecția pe care o oferă împotriva bolii (care în cazul vaccinului Pfizer-BioNTech este de 95%), dar și de efectul vaccinului asupra transmiterii infecției, care se estimează a fi de 50%. Chiar dacă acest procent de 50% pare mic, el poate avea un impact decisiv în reducerea răspândirii infecției. Și nu în ultimul rând, efectul vaccinării va depinde de procentul de populație vaccinat: cu cât mai mare cu atât mai bine.

CITEȘTE ȘI:

Prima schemă de tratament COVID19, elaborată de medicii de la UMF Cluj. A fost folosită în toate spitalele din țară

 

Terapia aduce în țară SINGURUL medicament anti-COVID19 cu DUBLU beneficiu: previne și tratează