Poveștile fotografilor Revoluției din Cluj, cuprinse într-un volum: „Fotografii sunt creatorii memoriei vizuale a unei întregi comunități”

 

 

 

Rareș Beuran a activat în persa clujeană pentru o perioadă de timp, iar acum este lector universitar la Departamentul de Jurnalism în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității Babeș Bolyai (UBB).

 

Pentru a afla mai multe despre conceptul acestui proiect, monitorulcj.ro a luat legătura cu autorul cărții și a documentarului în care apar poveștile fotoreporterilor care au participat la Revoluția din Cluj.

Ideea acestei cărți a venit atât din pasiunea pentru fotografie, cât și din nevoia de a le reprezenta studenților cu o exactitate cât mai precisă, modul în care se făceau fotografii în acea perioadă.

„În ultimii ani, din dialogul cu studenţii din cadrul cursurilor de fotojurnalism de la Departamentul de Jurnalism și Media Digitală al Universității Babeș-Bolyai, am înţeles că le este greu să-şi imagineze cum a fost atunci, cum se realizau fotografiile, cât dura procesul tehnologic până la momentul în care imaginea era transpusă pe hârtie fotografică, câte persoane aveau tehnic posibilitatea să realizeze o fotografie sau câte persoane aveau un aparat de fotografiat la dispoziţie zilnic. Şi, nu în ultimul rând, a mai existat un motiv – acea emoţie unică, puternică și de neuitat, pe care am trăit-o la rândul meu, fotografiind câteva imagini în data de 22 decembrie 1989, în timpul revoltelor de la Cluj-Napoca”, a declarant Rareș Beuran, pentru monitorulcj.ro.

Interviuri cu 17 fotografi ai Revoluției din Cluj

Procesul acestei documentări a fost unul îndelungat, durând aproximativ un an, timp în care a intervievat 17 fotografi.

„Pe Răzvan Rotta, Dan Bodea, Feleki Károly, Eugen Moritz și Mircea Căucean îi cunoșteam de peste 20 de ani. Cu unii dintre aceștia am fost pe teren în activitatea mea de fotojurnalist, iar cu alții am fotografiat diferite proiecte. Niciodată nu am avut ocazia să discutăm despre acest subiect. Pe domnul Victor Cutcan îl cunoșteam de peste 15 ani, ca angajat al UBB, dânsul fiind, din punctul meu de vedere, unul dintre cei mai mari specialiști în domeniul audio din oraș. A fost o surpriză să-i descopăr și pasiunea de a lucra cu lumină, nu doar cu undele sonore”, afirmă autorul cărții.

Fotograful Răzvan Rotta a surprins momentul în care s-a dat drumul la focul de armă în Cluj-Napoca, el fiind unul dintre fotografii cheie al acestui volum de interviuri.

„Pe „fotograful Revoluției”, Răzvan Rotta, l-am cunoscut înainte de Revoluția din 1989. Răzvan Rotta a surprins în fotografiile sale momentul în care armata a deschis focul în Cluj-Napoca. În câteva secunde, cei care erau în picioare și scandau erau întinși pe caldarâm, morți sau răniți. Era 21 decembrie 1989, ora 15.40. În acest context merită să-l comparăm pe Răzvan Rotta cu Robert Capa, fotojurnalist și fotograf de război, și cu celebra sa fotografie „Loyalist Militiaman at the Moment of Death”, Cerro Muriano, 1936, realizată în timpul Războiului Civil din Spania, când un luptător este fotografiat în momentul în care este împușcat mortal”, spune fotograful clujean, Rareș Beuran.

Din cauza pandemiei, multe interviuri au fost realizate online, dar acest lucru nu a fost un impediment foarte mare în realizarea volumului.

„Pe ceilalți, i-am identificat prin documentarea realizată pentru acest volum. De-a lungul anului 2020, am continuat realizarea interviurilor începute pentru filmul documentar din 2019, respectând toate măsurile sanitare și de protecție impuse în perioada pandemiei COVID-19. Ne-am adaptat și tehnicile audio-video – întrebări adresate online prin intermediul platformelor video intervievatului aflat în Studio și altele - pe doctorul Septimiu Bizo l-am intervievat prin Skype, acesta fiind în studioul de filmare, iar eu acasă”, povestește Rareș Beuran.

Ovidiu Guran a venit din Africa pentru a filma interviul

Provocările întâlnite de autor pentru a realiza acest volum de interviuri au fost cele tehnice, pentru că unele interviuri au fost filmate pentru a completa documentarul video pe care l-a făcut în 2019.

„Provocările au fost mai degrabă tehnice pentru am dorit și completarea documentarului video - pentru păstrarea emoției am filmat o parte din interviuri, aici mă refer la cele cu Adorjáni László și Vas Géza, în limba maghiară. Deci, a fost necesară traducerea și adaptarea pentru o carte în limba română. Pe Ovidiu Guran l-am așteptat cel mai mult, el venind de la peste 5.000 de km depărtare. Ovidiu lucrează în Congo (Africa). Pentru film era important să fie în studio. Nivelul inițial de optimism ne făcea să credem că urma să fie posibilă o premieră cu publicul clujean în prezența fotografilor în luna decembrie 2020.Contextul pandemiei nu a permis acest eveniment, însă a determinat un element nou în demersul nostru – publicarea unui volum cu interviurile fotografilor Revoluției de la Cluj-Napoca”, spune autorul cărții. 

Tinerii vor avea o imagine clară a evenimentului din 1989

Profesorul Rareș Beuran consideră că această carte poate reprezenta exact ceea ce s-a întâmplat atunci, iar tinerii vor avea o imagine mult mai clară atât a procesului de fotografie din acele timpuri, cât și a evenimentului.

„Generația tânără, ca parte a erei digitale de comunicare, își construiește în mod semnificativ memoria prin experiențe reproduse mediatic. Datorită tehnologiei avansate și accesibile, fotografia și conținuturile vizuale fac parte nu doar din rutina consumului mediatic zilnic, dar și din cel de creare sau de diseminare, ceea ce face, într-adevăr, dificil de înțeles paradigma din urmă cu trei decenii dintr-o Românie cenușie. Prin acest demers, care este, în primul rând, unul de cercetare, încerc să transpun pentru tânăra generație ceea ce s-a întâmplat atunci în structuri narative vizuale” spune Rareș Beuran.

Rareș Beuran a avut o echipă formată din mai mulți studenți, masteranzi și doctoranzi ai Departamentului de Jurnalism și Media Digitală.

„A fost un dialog permanent cu aceștia - am încercat să înțeleg cum percepe generația nascută în jurul anului 2000, adică într-o eră a comunicării digitale, evenimentele petrecute în trecut. Și am înțeles că într-o eră a comunicării digitale, naraţiunile vizuale pot fi de interes atunci când vorbim de evenimente istorice importante precum Revoluţia din 1989”

Autorul susține că fotografiile sunt cele care ne împrospătează memoria, iar prin ele putem trăi în prezent lucruri întamplate cu mult timp în urmă.

„Literatura de specialitate chiar precizează că fotografiile analogice, în special, sunt dovezi ale prezenței în trecut și dobândesc o semnificație simbolică, iar legătura cu trecutul, definită ca post-memorie, este mediată nu de amintire, ci de investiții imaginative, proiecție și creație. Consider că fotografii adevărați nu sunt eroii principali ai unei fotografii. Ei sunt creatorii memoriei vizuale a unei întregi comunități”, a spus autorul cărții, Rareș Beuran.

Fotografii intervievați- Adorjáni László, Septimiu Bizo, Dan Bodea, Mircea Căucean, Victor Cutcan, Feleki Károly, Ovidiu Guran, Kántor László, Vasile Luca, Peter Mercea, Eugen Moritz, George Mureşan, Radu Mureşan, Răzvan Rotta, Remus Rusu. 

Volumul face parte dintr-un demers mult mai amplu de reconstrucție vizuală a evenimentului tragic care a maract atât istoria, cât și milioane de românii. În anul 2019, autorul cărții a realzat un film documentar Mărturii Fotografice de la Revoluție, Cluj-Napoca, Decembrie 1989, în care a intervievat o serie dintre fotografi, iar de la începutul anului 2020 a continuat documentarea prin intervievarea altor 9 fotografi care au fost martori la acel aveniment din 89.

Cartea s-a lansat în cadrul unei întâlniri online la care au participat câțiva fotografi clujeni ai Revoluției, dar și jurnaliști, profesori universitari și studenți.

CITEȘTE ȘI:

Povestea unui fotograf care a imortalizat Revoluția din 1989 de la Cluj: „Un fost coleg de liceu a fost împușcat în fața mea”. FOTO